ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.11.2021

2rh-118/21 — recunoașterea dreptului de proprietate

HOTĂRÂRE
24.11.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
recunoaşterea dreptului de proprietate
Temei legal
temeiurile declarării revizuirii
Citează această cauză
2rh-118/21 — recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-118/2021

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud: V. Boico)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Sv. Novac, T. Vieru,

Iu. Bejenaru, G. Stratulat)

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Pavel Gorea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gorea Pavel

împotriva Întreprinderii Mixte „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni, Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului

moral, și

la acțiunea reconvențională înaintată de Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol”

Societate pe Acțiuni împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu cu privire la evacuarea

din bunul imobil

împotriva deciziei din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 18 ianuarie 2011, Pavel Gorea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Tirex Petrol” SA, OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului

de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile,

încasarea din contul ÎM „Tirex Petrol” SA a prejudiciului moral în sumă de 7 000

000 de lei, încasarea din contul OCT Chișinău a prejudiciului moral în sumă de 1 500

000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că apartamentul în litigiu i-a fost repartizat în

stare nefinisată, în temeiul deciziei Primăriei Vatra nr. 2/16 din 20 februarie 2007 și

a bonului de repartiție nr. 70 din aceeași dată.

Decizia primăriei a fost luată în baza procesului-verbal nr. 1 din 14 februarie

1997 al Comisiei pe probleme locative a or. Vatra și proceselor-verbale a ședințelor

comune a administrației și comitetului sindical a întreprinderii de distribuire a

combustibilului SA „Tirex Petrol” nr. 23 din 16 iulie 1996, nr. 24 din 22 august

1996, nr. 26 din 31 ianuarie 1997 și nr. 22 „a” din 5 iulie 1996. Deoarece

apartamentul în litigiu a fost repartizat în stare nefinisată, prin contractul din 29

martie 1997 s-a obligat ca până la 1 septembrie 1997 să finiseze lucrările interne.

Prin efectuarea lucrărilor interne din posesor al acestui apartament a devenit

investitor cu drepturi depline.

Cerința adresată OCT Chișinău de a i se elibera actele de privatizare a

apartamentului a fost respinsă, deoarece era înregistrat cu drept de proprietate

privată după ÎM „Tirex Petrol” SA în baza procesului-verbal de recepție finală nr.

358 din 23 ianuarie 2001.

Conform scrisorii nr. 21-2601 din 24 mai 2011 din 24 mai 2011, Ministerul

Economiei a fost informat reclamantul că blocul locativ din str. XXXXX, or. Vatra,

mun. Chișinău construcție nefinalizată nu a fost transmisă în capitalul social al ÎM

„Tirex Petrol” SA și constituie proprietatea statului, la recepția finală a blocului

locativ urmau a fi stabilite cotele-părți ale tuturor persoanelor fizice și juridice ce au

investit în construcția imobilului în cauză, inclusiv cota statului.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 366 din 6 aprilie 1998

apartamentul în litigiu urma să-i fie transmis cu titlu gratuit în condițiile legii

privatizării fondului de locuințe. Înregistrarea dreptului de proprietate asupra

blocului locativ a fost efectuată cu încălcarea Legii cadastrului bunurilor imobile,

deoarece inginerul cadastral nu s-a deplasat la fața locului pentru constatarea datelor

despre componența, suprafața și alte caracteristici ale bunului imobil.

Prin actele administrative emise de Primăria Vatra, și anume decizia nr. 2/16

din 20 februarie 1997 cu privire la repartizarea apartamentului nr. 21 și ordinul de

repartiție nr. 70 din 20 februarie 1997 i s-a transmis dreptul de proprietate asupra

apartamentului în litigiu.

ÎM „Tirex Petrol” SA și OCT Chișinău l-au lipsit de dreptul de proprietate

asupra bunului imobil în litigiu, ceea ce i-a cauzat prejudicii morale pe care le

evaluează la suma de 8,5 milioane lei.

ÎM „Tirex Petrol” SA a înaintat o cerere de reconvențională împotriva Pavel

Gorea și Ion Ciobanu prin care a solicitat constatarea faptului că Pavel Gorea,

Roman Gorea, Svetlana Gorea și Natalia Gorea au pierdut dreptul de folosință asupra

ap. 21 din str. XXXXX, or. Vatra, mun. Chișinău și evacuarea acestora din

apartament.

Prin hotărârea din 11 mai 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a

respins cererea depusă de Pavel Gorea împotriva ÎM „Tirex Petrol” SA, OCT

Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței,

radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral din

contul ÎM „Tirex Petrol” SA și OCT Chișinău. S-a admis cererea reconvențională a

ÎM „Tirex Petrol” SA împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu, fiind recunoscut

pierdut de către Pavel Gorea, Svetlana Gorea, Roman Gorea, Natalia Gorea dreptul

de folosință asupra spațiului locativ – ap. 21 din str. XXXXX, or. Vatra, mun.

Chișinău, fiind dispusă evacuarea lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu împreună cu toți

membrii familiei din ap. 21, str. XXXXX, or. Vatra, mun. Chișinău.

Prin decizia din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Pavel Gorea fiind menținută hotărârea din 11 mai 2012 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

La 20 noiembrie 2012, Pavel Gorea a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Pavel Gorea și s-a menținut decizia din 15 noiembrie 2012 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gorea Pavel împotriva ÎM „Tirex Petrol” SA, OCT Chișinău cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din

Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral, și la acțiunea

2

reconvențională înaintată de ÎM „Tirex Petrol” SA împotriva lui Pavel Gorea și Ion

Ciobanu cu privire la evacuarea din bunul imobil.

La 13 octombrie 2021, Pavel Gorea a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat casarea deciziei din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b)

Cod de procedură civilă, fără a indica care fapte sau circumstanțe noi esențiale ale

cauzei i-au devenit cunoscute, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Totodată, în susținerea cererii de revizuire a indicat circumstanțe de fapt ale

cauzei care au fost expuse anterior, la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

depusă de Pavel Gorea ca neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

3

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel

spus, Pavel Gorea nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a

cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a

întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

Pavel Gorea se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea Supremă

de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449

Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

4

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, §

25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pavel Gorea,

împotriva deciziei din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Gorea Pavel împotriva Întreprinderii

Mixte „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii

din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral, și la acțiunea

reconvențională înaintată de Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol” Societate pe

Acțiuni împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu cu privire la evacuarea din bunul

imobil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-06-20
0,93
2ra-1132/18 — incasarea prejudiciului material
Dosar nr. 2ra-1132/18 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecător Victor Orîndaș) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători Bulgac Lidia, Dașchevici Grigore, Gîrbu Silvia) Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun.
CSJ 2021-06-30
0,93
2r-371/21 — Recunoasterea dreptului de proprietate
Dosarul nr. 2r-371/21 Prima instanţă: Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău, judecător – V. Clima Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru DECIZIE 30 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, c
CSJ 2021-06-16
0,93
2ra-720/21 — constatarea faptului uzucapiunii imobiliare
Dosarul nr. 2ra-720/2021 prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Central (jud: A. Bologan) instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruţă) Î N C H E I E R E 16 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civ
CSJ 2017-05-03
0,93
2ra-672/17 — încasarea prejudiciului material
Judecătoria Centru, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-672/17 Judecător: V. Orîndaş Curtea de Apel Chişinău Judecători: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Panov D E C I Z I E 03 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administra
CSJ 2017-11-29
0,93
2ri-363/17 — recunoasterea dreptului de proprietate
prima instanţă:S. Amăut (Curtea de Apel Chişinau) dosarul nr.2ri-363/17 D E C I Z I E 29 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele
Sursă