2rh-118/21 — recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rh-118/2021 prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud: V. Boico) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, Sv. Novac, T. Vieru, Iu. Bejenaru, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Pavel Gorea, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gorea Pavel împotriva Întreprinderii Mixte „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral, și la acțiunea reconvențională înaintată de Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu cu privire la evacuarea din bunul imobil împotriva deciziei din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La 18 ianuarie 2011, Pavel Gorea a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Tirex Petrol” SA, OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea din contul ÎM „Tirex Petrol” SA a prejudiciului moral în sumă de 7 000 000 de lei, încasarea din contul OCT Chișinău a prejudiciului moral în sumă de 1 500 000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că apartamentul în litigiu i-a fost repartizat în stare nefinisată, în temeiul deciziei Primăriei Vatra nr. 2/16 din 20 februarie 2007 și a bonului de repartiție nr. 70 din aceeași dată. Decizia primăriei a fost luată în baza procesului-verbal nr. 1 din 14 februarie 1997 al Comisiei pe probleme locative a or. Vatra și proceselor-verbale a ședințelor comune a administrației și comitetului sindical a întreprinderii de distribuire a combustibilului SA „Tirex Petrol” nr. 23 din 16 iulie 1996, nr. 24 din 22 august 1996, nr. 26 din 31 ianuarie 1997 și nr. 22 „a” din 5 iulie 1996. Deoarece apartamentul în litigiu a fost repartizat în stare nefinisată, prin contractul din 29 martie 1997 s-a obligat ca până la 1 septembrie 1997 să finiseze lucrările interne.

Prin efectuarea lucrărilor interne din posesor al acestui apartament a devenit investitor cu drepturi depline. Cerința adresată OCT Chișinău de a i se elibera actele de privatizare a apartamentului a fost respinsă, deoarece era înregistrat cu drept de proprietate privată după ÎM „Tirex Petrol” SA în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 358 din 23 ianuarie 2001. Conform scrisorii nr. 21-2601 din 24 mai 2011 din 24 mai 2011, Ministerul Economiei a fost informat reclamantul că blocul locativ din str. XXXXX, or. Vatra, mun. Chișinău construcție nefinalizată nu a fost transmisă în capitalul social al ÎM „Tirex Petrol” SA și constituie proprietatea statului, la recepția finală a blocului locativ urmau a fi stabilite cotele-părți ale tuturor persoanelor fizice și juridice ce au investit în construcția imobilului în cauză, inclusiv cota statului.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 366 din 6 aprilie 1998 apartamentul în litigiu urma să-i fie transmis cu titlu gratuit în condițiile legii privatizării fondului de locuințe. Înregistrarea dreptului de proprietate asupra blocului locativ a fost efectuată cu încălcarea Legii cadastrului bunurilor imobile, deoarece inginerul cadastral nu s-a deplasat la fața locului pentru constatarea datelor despre componența, suprafața și alte caracteristici ale bunului imobil. Prin actele administrative emise de Primăria Vatra, și anume decizia nr. 2/16 din 20 februarie 1997 cu privire la repartizarea apartamentului nr. 21 și ordinul de repartiție nr. 70 din 20 februarie 1997 i s-a transmis dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu.

ÎM „Tirex Petrol” SA și OCT Chișinău l-au lipsit de dreptul de proprietate asupra bunului imobil în litigiu, ceea ce i-a cauzat prejudicii morale pe care le evaluează la suma de 8,5 milioane lei. ÎM „Tirex Petrol” SA a înaintat o cerere de reconvențională împotriva Pavel Gorea și Ion Ciobanu prin care a solicitat constatarea faptului că Pavel Gorea, Roman Gorea, Svetlana Gorea și Natalia Gorea au pierdut dreptul de folosință asupra ap. 21 din str. XXXXX, or. Vatra, mun. Chișinău și evacuarea acestora din apartament. Prin hotărârea din 11 mai 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a respins cererea depusă de Pavel Gorea împotriva ÎM „Tirex Petrol” SA, OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral din contul ÎM „Tirex Petrol” SA și OCT Chișinău.

S-a admis cererea reconvențională a ÎM „Tirex Petrol” SA împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu, fiind recunoscut pierdut de către Pavel Gorea, Svetlana Gorea, Roman Gorea, Natalia Gorea dreptul de folosință asupra spațiului locativ – ap. 21 din str. XXXXX, or. Vatra, mun. Chișinău, fiind dispusă evacuarea lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu împreună cu toți membrii familiei din ap. 21, str. XXXXX, or. Vatra, mun. Chișinău. Prin decizia din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Pavel Gorea fiind menținută hotărârea din 11 mai 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. La 20 noiembrie 2012, Pavel Gorea a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Pavel Gorea și s-a menținut decizia din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gorea Pavel împotriva ÎM „Tirex Petrol” SA, OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral, și la acțiunea 2 reconvențională înaintată de ÎM „Tirex Petrol” SA împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu cu privire la evacuarea din bunul imobil. La 13 octombrie 2021, Pavel Gorea a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, fără a indica care fapte sau circumstanțe noi esențiale ale cauzei i-au devenit cunoscute, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului. Totodată, în susținerea cererii de revizuire a indicat circumstanțe de fapt ale cauzei care au fost expuse anterior, la examinarea cauzei în ordine de recurs. Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Pavel Gorea ca neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea 3 fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus, Pavel Gorea nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei. Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Pavel Gorea se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui 4 o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pavel Gorea, împotriva deciziei din 27 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gorea Pavel împotriva Întreprinderii Mixte „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra locuinței, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului moral, și la acțiunea reconvențională înaintată de Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni împotriva lui Pavel Gorea și Ion Ciobanu cu privire la evacuarea din bunul imobil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat 5