3ra-1046/21 — anularea actului administrativ

3ra-1046/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1046/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Elshan Jafarov împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 septembrie 2019, Elshan Jafarov, reprezentat de avocatul Dumitru Josanu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne solicitând anularea deciziei nr. 8 din 17 august 2019 cu

privire la anularea dreptului de ședere provizorie în Republica Moldova.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 17 august 2019, prin decizia nr.8

pîrîtul a decis anularea dreptului său de ședere provizorie în Republica Moldova,

ulterior fiind emisă și decizia nr.35 din 20 august 2019 de returnare de pe teritoriul

Republicii Moldova, care au fost contestate pe cale prealabilă, solicitările sale fiind

respinse prin notificarea pîrîtului nr. 5/IJ-409/19 din 02 septembrie 2019.

A menționat că decizia contestată este ilegală și neîntemeiată, deoarece a prezentat

pîrîtului toate actele prevăzute de art. 32 din Legea privind regimul străinilor în

Republica Moldova, permisul de ședere provizorie fiind eliberat în temeiul pașaportului

său valabil pînă la 12 noiembrie 2020, iar retragerea dreptului de ședere provizorie a

fost realizată contrar prevederilor art. 48 din Legea privind regimul străinilor în

Republica Moldova.

1

A invocat reclamantul că, în decizia contestată lipsesc temeiurile de drept ce au

stat la baza anulării permisului de ședere, nefiind probat că pașaportul prezentat ar fi

fals sau ar conține înscrieri false, fapte ce urmează a fi probate în cadrul unei anchete

penale.

A susținut că formularea expusă în decizia contestată este contrară convențiilor

internaționale și afectează drepturile reclamantului.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr. 8 din 17

august 2019 cu privire la anularea dreptului de ședere provizorie în Republica Moldova

ca fiind emisă ilegal, cu obligarea pîrîtului să returneze permisul de ședere ridicat în

temeiul deciziei menționate.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Elshan Jafarov

împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea

actului administrativ (f.d.51, 54-59).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 octombrie 2020, Elshan

Jafarov, reprezentat de avocatul Dumitru Josanu, a depus cerere de apel nemotivată

(f.d.61), iar la 19 ianuarie 2021, a depus motivarea cererii de apel, solicitând casarea

hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.70-73).

Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus

de Jafarov Elshan.

S-a casat integral hotărîrea din 12 octombrie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a admis acțiunea reclamantului Jafarov

Elshan.

S-a anulat decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 8

din 17 august 2019, cu privire la anularea dreptului de ședere provizorie în Republica

Moldova a cetățeanului străin Jafarov Elshan (f.d.104,105-110).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că actele acumulate la materialele

cauzei denotă că, la dobândirea de către apelant a dreptului de ședere de care beneficia

la data emiterii deciziei contestate, confirmat prin permisul de ședere provizorie

nr.XXXX valabil până la 02 octombrie 2019, ultimul nu a prezentat careva date sau

acte false.

Instanța de apel a dedus că, deși decizia contestată nu conține o motivare de fapt,

conform cerințelor art. 48 al Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova și

art.art. 31 și 118 din Codul administrativ, temei de emitere a deciziei contestate ar fi

informația oferită de Agenția Servicii Publice referitoare la o eventuală atribuire la 09

noiembrie 2005 lui Jafarov Elchin, născut la xxxx, a IDNP-ului xxxx, persoană care ar

fi tot apelantul din prezenta cauză - Jafarov Elshan, născut la xxxx.

Instanța de apel a conchis că din materialele cauzei reiese că, procedura de

eliberare a permisului de ședere în baza pașaportului nr. XXXX pe numele lui Jafarov

Elchin, născut la xxxx, căruia i s-a atribuit IDNP-ul xxxx și procedura de eliberare a

permisului de ședere în baza pașaportului nr. xxxx pe numele lui Jafarov Elshan, născut

la xxxx, căruia i s-a atribuit IDNP-ul xxxx, sunt proceduri distincte, astfel încât situația

2

respectivă nu se încadrează în cerințele art. 48 lit. b) din Legea privind regimul străinilor

în Republica Moldova, din dispozițiile căreia reiese că, pentru anularea dreptului de

ședere prezentarea actelor false urma a fi realizată în această din urmă procedură de

acordare a dreptului de ședere, condiție nerealizată în prezenta cauză.

Mai mult, la materialele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi că pașaportul

cetățeanului străin Jafarov Elchin, născut la xxxx și/sau a cetățeanului străin Jafarov

Elshan, născut la xxxx ar fi fost falsificate, respectiv că ar conține date sau informații

contrafăcute parțial sau integral, circumstanță relevantă în contextul în care norma pusă

la baza deciziei contestate, implică și cerința de realizare a acțiunii respective cu

implicarea elementului subiectiv, volitiv, al deponentului actelor respective, astfel încât

lipsa unor probe în sensul indicat, denotă în cumul cu

constatările expuse supra, netemeinicia deciziei adoptate.

Subsecvent, instanța de apel a constatat întrunirea în cauză a temeiurilor legale de

anulare a deciziei contestate ca urmare a punerii la baza emiterii acesteia a unei norme

inaplicabile.

Instanța de apel a respins argumentele intimatului referitoare la faptul că existența

temeiurilor de a stabili că Jafarov Elchin și Jafarov Elshan, este aceeași persoană, iar

anterior a fost eliberat permis de ședere pe numele primului în baza unui pașaport ce

conținea date distincte de cele incluse în pașaportul prezentat de apelant pentru primirea

dreptului de ședere în Republica Moldova, deoarece acest fapt nu denotă că în cadrul

procedurii administrative vizate, apelantul ar fi prezentat acte false și că acesta a

cunoscut sau a putut cunoaște despre acest fapt.

Mai mult, din scrisoarea Centrului de Cooperare Polițienească Internațională al

IGP nr. 34/10-9176-19 din 18 mai 2019, reiese că pașaportul prezentat de apelant la

obținerea dreptului de ședere în baza permisului de ședere prealabilă nr. XXXX din 07

noiembrie 2018, era valabil la data respectivă (f.d.21), ce denotă odată în plus

neîntrunirea condiției prevăzute de art. 48 lit. b) din Legea privind regimul străinilor în

Republica Moldova pentru anularea dreptului de ședere al apelantului, iar lipsa

informațiilor referitoare la pașaportul lui Jafarov Elchin, nu denotă cu suficientă

certitudine că acesta ar fi fost falsificat și că acesta a fost pus la baza procedurii

administrative vizate în cauza dată.

La fel, instanța a apreciat ca fiind irelevante argumentele apelantului referitoare la

inițierea unui proces penal și a unor procese contravenționale, în condițiile în care

acestea nu au fost puse la baza deciziei contestate, iar instanța are obligația de a examina

legalitatea actului administrativ conform dispozițiilor legale și circumstanțelor

existente la data emiterii acestuia.

Instanța de recurs atestă că la 14 iulie 2021, Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne prin intermediul poștei electronice, a recepționat dispozitivul deciziei

din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.111).

La 22 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.112), și la 23 iulie 2021

prin cancelaria Curții de Apel Chișinău (f.d.117-118), Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei 06 iulie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu emiterea unei

3

decizii noi de respingere integrală a acțiunii. Totodată, a menționat că motivarea

recursului va fi prezentată după notificarea deciziei motivate (f.d.113-114).

Prin scrisoarea din 08 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a notificat

părților la proces copia deciziei motivate din 06 iulie 2021 (f.d.122), fiind recepționată

de recurent la 17 septembrie 2021 (f.d.124), însă recurentul nu a depus recurs motivat.

La 08 octombrie 2021, în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs

nemotivată depusă de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.127).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată

public la 06 iulie 2021.

Instanța de recurs atestă că conform materialelor cauzei dispozitivul deciziei din

06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost adus la cunoștință reprezentantului

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, Denis Bălan prin

intermediul poștei electronice la 14 iulie 2021 (f.d.111).

Tot din materialele cauzei, se atestă că la 08 septembrie 2021, Curtea de Apel

Chișinău a expediat în adresa Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne pentru notificare decizia motivată din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

fapt confirmat prin scrisoarea anexată (f.d.122).

La 17 septembrie 2021, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

a recepționat decizia motivată, fapt confirmat prin avizul de recepție D8003559097AS

(f.d.124).

Colegiul constată că la 22 iulie 2021 prin intermediul poștei electronice (f.d.112)

și respectiv la 23 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.117), Biroul Migrație

și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

4

Totuși, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne contrar

prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, nu a depus în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei, 17 septembrie 2021, motivarea recursului declarat

împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează

la art. 96 alin. (1) că, notificările și comunicările către participanții la procedura

administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă

din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate

dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională

și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se

face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se

prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de

costuri.

Sub acest aspect completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, prin prisma art. 33 din Codul administrativ, recepționarea la

17 septembrie 2021 a deciziei motivate din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău de

către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, înlătură orice viciu de

necomunicare a acestui act recurentului.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele de fapt examinate,

completul constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului

este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 18

septembrie 2021.

În acest sens sunt relevante dispozițiile art. 63 din Codul administrativ, care

prevede că, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în

conformitate cu prevederile art.259–266 din Codul civil.

Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când

aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

Subsecvent acestui aspect Colegiul menționează faptul că, prin Legea privind

modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie

2018, a fost schimbată numerotarea unor articole din Codul civil.

Așa, în redacția Codului civil modificat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018,

instituția calculării termenului este reglementată de Titlul IV Capitolul I, art. 383-390.

Respectiv, deși Codul administrativ prevedere că calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din

Codul civil, de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 din Codul civil în

redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018.

Așadar, potrivit art. 385 alin. (1) din Codul civil, dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

5

Astfel, având în vedere că termenul de depunere a motivării recursului a început

să curgă în data de 18 septembrie 2021, se constată că termenul limită a fost ziua de 18

octombrie 2021, ora 24:00. Distinct acestor circumstanțe, Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne nu a depus cerere de recurs motivată în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei prin scrisoare cu aviz de recepție, la 18 octombrie 2021.

La aspectul dat completul consideră că de la momentul notificării deciziei

motivate din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz

de dreptul procedural și a depune recurs motivat în interiorul termenului instituit la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării

prezentului litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului și a motivării

acestuia, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală,

declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ.

Totodată, instanța de recurs punctează că recurentul Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen

în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu a prezentat probe

pertinente și admisibile în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din

care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Completul învederează că în sensul principiului nemo censetur ignorare legem

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de

a se conforma legii.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile procedurale.

În atare circumstanțe, completul opinează că declararea recursului depus de către

Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil este

compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție

sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale

intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

6

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

7