3ra-516/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului, motivarea recursului nu a fost depusa in termen
3ra-516/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-516/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
26 mai 2021 mun.Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de către Biroul Migrație și Azil al
Ministerului Afacerilor Interne,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Salahov Ziyad împotriva Biroului Migrație și Azil cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 29 octombrie 2018, Salahov Ziyad a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Biroului Migrație și Azil cu privire la anularea actului administrativ și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii a invocat că, Biroul Migrație și Azil prin decizia nr. 3952
din data de 03.08.2018 i-a refuzat în prelungirea dreptului de ședere provizorie
pentru reîntregirea familiei cu cetățeanul al Republicii Moldova.
Astfel, indică reclamantul că, nefiind de acord cu decizia dată, printr-o cerere
prealabilă a solicitat revocarea deciziei date, care prin răspunsul nr. 5/41-S-363/18
din 24.09.2018 eliberat de Biroul Migrație și Azil a fost respinsă.
A evidențiat că, decizia contestată nu este întemeiată și urmează a fi anulată, cu
prelungirea termenului de ședere pentru reîntregirea familiei din considerentul că,
organul emitent al acestei decizii, facând trimitere la art. 33 și 38¹ al Legii nr. 200
din 16.07.2010, nu a luat în considerație toate circumstanțele de fapt. Or, intrarea și
aflarea sa pe teritoriul Republicii Moldova, este legală și întrunește toate condițiile
prevăzute în art. 6 al Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200
din 16.07.2010, aflându-se în Republica Moldova din anul 2000, începând a locui
permanent din 2007, din perioada încheierii căsătoriei cu cetățeanca Republicii
Moldova, Ludmila Bița, stabilindu-se cu traiul în r-nul xxx, s. xxx. Iar în urma
căsătoriei s-a născut feciorul xxx, născut la xxx, care locuiește și face studiile în r-
nul xxx, s. xxx.
1
A relatat reclamantul că, la întreținerea sa mai are un copil minor xxx, în vîrstă
de 17 ani, care este feciorul soției de la prima căsătorie.
Menționând totodată că, Biroul de Migrație și Azil, nu a luat în considerație că,
tatăl soției, Vasile Munteanu, i-a dat acordul la viza de reședință și trai în casa sa de
locuit din s. xxx, ce se confirmă prin declarația autentificată notarial la data de
11.07.2018. Mai mult, reclamantul pe teritoriul Republicii Moldova, deține poliță de
asigurare obligatorie de asistență medicală.
A comunicat că, împreună cu tatăl soției, deține o gospodărie agricolă,
prelucrează 3,5 ha, de teren agricol, crește animale și păsări, iar recolta și produsele
din carne le realizează, ceia ce denotă existența unui venit lunar, care este mai mare
de un salariu mediu pe republică, fiind în stare să acopere cheltuielile de întreținere
a familiei și cele personale.
A relatat că, i s-a acordat dreptul de ședere provizorie, fiind întrunite toate
condițiile capitolului IV al Legii nr. 200 din 16.07.2010 (art. 38) privind regimul
străinilor în Republica Moldova, nefiind stabilite careva încălcări prevăzute de
aceiași lege, cît și cele prevăzute de Codul penal sau contravențional.
Reclamantul mai a indicat că, prin decizia de refuz a Biroul de Migrație și Azil,
i-au fost încălcate drepturile fundamentale ale omului, însuși propriile drepturi cît și
a familiei sale. Or, fiind nevoit de a părăsi țara, va dezmembra familia, motiv din
care solicită anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr. 3952 din 03 august 2018
cu privire la refuzul de prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea
familiei cu cetățean al Republicii Moldova, obligând Biroul Migrație și Azil să emită
actul administrativ individual favorabil privind prelungirea dreptului de ședere
provizorie pentru reîntregirea familiei, cetățeanului Azerbaidjanului, Salahov Ziyad.
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost admisă cererea de chemare în judecată, fiind anulată decizia Biroului Migrație
și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 3952 din 03 august 2018 cu privire la
refuzul de prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu
cetățean al Republicii Moldova cu obligarea Biroului Migrație și Azil al Ministerului
Afacerilor Interne să emită actul administrativ individual favorabil privind
prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, cetățeanului
Azerbaidjanului, Salahov Ziyad.
La 13 decembrie 2019 (data de pe plicul poștal), Biroul Migrație și Azil al
Ministerului Afacerilor Interne, a declarat apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea
unei decizii noi privind respingerea acțiunii.
Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne împotriva
hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 26 februarie 2021 (data de pe plicul poștal), Biroul Migrație și Azil al
Ministerului Afacerilor Interne, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10
februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate și
emiterea unei decizii noi.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele motive.
2
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține prevederile art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora
recursul se declară inadmisibil în special cînd motivarea recursului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
Conform art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Din actele cauzei rezultă că, la 10 februarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei (f.d. 138). La 26 februarie 2021 (data de pe plicul
poștal), Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.
158, 159).
Curtea de Apel Chișinău la 18 martie 2021, a expediat părților în proces copia
deciziei motivate din 10 februarie 2021 (f.d.160), fiind recepționată de către recurent
la 24 martie 2021 (f.d.162).
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021 privind declararea stării
de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe
perioada 01 aprilie – 30 mai 2021.
La 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a adoptat hotărâre pentru controlul
constituționalității Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49
din 31 martie 2021, prin care a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului
privind declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, termenul de 30 zile pentru prezentarea la
Curtea Supremă de Justiție a motivării recursului a început să curgă din 25 martie
2021, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei motivate a instanței de apel,
și a expirat la 21 mai 2021 (25.04.2021 - 31.03.2021 = 7 zile și 29.04.2021-
21.05.2021 = 23 zile, total 30 zile), aici ținând cont că prin prisma pct. 1 din
Dispoziția nr. 3 din data de 15 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale
a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și
termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă,
se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii
Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021.
Astfel, recurentul, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul
administrativ, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 10 februarie
2021 a Curții de Apel Chișinău.
În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de către
Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, așa cum prevede art. 245
alin. (2) din Codul administrativ, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
3
instanței de apel, ceea ce, în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ, constituie temei de a declara recursul inadmisibil.
Subsecvent, completul stabilește că recurentul a neglijat obligația sa de a se
conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta
Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel.
Mai mult, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, fiind
interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de
a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și să prezinte Curții Supreme de
Justiție motivarea recursului în termenul stabilit de art. 245 alin. (2) din Codul
administrativ.
Din considerentele menționate și având în vedere că motivarea recursului nu a
fost depusă în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de Biroul Migrațiune și Azil al
Ministerului Afacerilor Interne, urmează a fi declarat inadmisibil, în temeiul art. 246
alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
În conformitate cu prevederile art. art.193, 230, 245 alin. (2), 246 alin. (1) și
(2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
4