2ra-1766/21 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-1766/21 Prima instanță - Judecătoria Orhei, sediul Central ( jud. : A. Romanaș) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : A. Pahopol, O. Cojocaru, I. Cotruță) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Ustețcaia Evghenia, reprezentată de avocatul Bulbuc Boris, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Butucel Galina către Ustețcaia Evghenia cu privire la încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021 prin care s-a respins apelul declarat de Ustețcaia Evghenia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 noiembrie 2020, c o n s t a t ă : La 22 iunie 2020, Butucel Galina a depus cerere de chemare în judecată către Ustețcaia Evghenia cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 11 ianuarie 2019, în urma conflict iscat al domiciliul său Ustețcaia Evghenia a lovit-o în cap cu geanta în care se afla un obiect contondent, dur, asemănător unei pietre. Simțind dureri puternice, după loviturile aplicate, a apelat la serviciul ambulanței care a venit la fața locului și i-a acordat ajutor medical de urgență stabilind starea sănătății agravante iar ca rezultat au fost întocmite careva acte medicale. Totodată, poliția a îndreptat-o pentru stabilirea gradului vătămărilor corporale la Centrul de Medicină Legală Orhei. Pentru acțiunile comise, Ustețcaia Evghenia a fost trasă la răspundere contravențională conform art. 78 alin. (2) Cod Contravențional cu aplicarea a 30 unități convenționale.

Conform Raportului de constatare a gradului leziunilor corporale din 18 ianuarie 2019, întocmit de Centrul de Medicină Legală Orhei, în urma loviturilor aplicate i-a fost cauzată vătămare corporală ușoară. Acțiunile Evgheniei Ustețcaia, susținute de cuvinte și expresii jignitoare, cuvinte necenzurate, sunt susceptibile de a distorsiona onoarea și demnitatea sa, 1 prețuirea de sine, stima și considerația de care se bucură în rândul comunității, a vecinilor, precum și gesturile deosebit de amenințătoare cu atentarea la integritatea fizică. Mai consideră că, la caz, sunt dovedite fapta ilicită a pârâtei de natură a produce prejudiciul moral pretins, reprezintă sfidarea ordinii de drept prin acte ilegale și josnice, reflectat prin sentimente de nedreptate, de inferioritate, de umilință cu cauzare de leziuni corporale intenționate.

Reclamanta a invocat că la caz, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâtei, și respectiv aceasta trebuie să reparare prejudiciului moral produs prin fapta ilicită. Cuantumul prejudiciului moral, urmează a fi apreciat în raport cu toate circumstanțele cauzei, astfel încât aceste despăgubiri morale să aducă o reparație a prejudiciului adus integrității fizice și psihice, reputației onoarei și demnității. Apreciază gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de Ustețcaia Evghenia ca fiind unul ridicat, întrucât acțiunea culpabilă a pârâtei la adresa persoanei sale, adresate cu cuvinte necenzurate și jignitoare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și integritatea persoanei fizice.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul Evgheniei Ustețcaia în beneficiul Galinei Butucel a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 noiembrie 2020, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Butucel Galina împotriva lui Ustețcaia Evghenia cu privire la încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Ustețcaia Evghenia în beneficiul Galinei Butucel suma de 2500 lei cu titlu de prejudiciul moral și suma de 1500 lei cu titlu de asistență juridică. S-a încasat de la Ustețcaia Evghenia în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 lei. În rest, suma excedentă a prejudiciului moral precum și a cheltuielilor de judecată, s-au respins, nefiind de acord cu a fiind neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI 04600913 din 15 februarie 2019 Ustețcaia Evghenia a fost recunoscută ca fiind vinovată și sancționată cu amendă în mărime de 30 unități convenționale, pentru contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, pentru faptul că la 11 ianuarie 2019, s-a agresat fizic cu sora sa Butucel Galina și i-a provocat leziuni corporale. Potrivit Raportului de Constatare medico-legală, nr. 201925P0018 din 18 ianuarie 2019 Butucel Galina a suportat ”hemoragie sclerală totală bilateral, care i-a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică drept vătămare corporală ușoară.

Astfel, Butucel Galina în calitate de victimă a suferit un prejudiciu moral materializat într-o suferință psihică, prejudiciu moral pe care Ustețcaia Evghenia, urmează să-l repare în temeiul art. 1422 alin. (1) din Codul civil ( în redacția de până la 01 martie 2019). Nefiind de acord cu soluția emisă, la 30 noiembrie 2020 avocatul Bulbuc Boris, acționând în interesele Evgheniei Ustețcaia, a declarat apel solicitând casarea 2 hotărârii judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 noiembrie 2020 cu emitere unei noi decizi privind respingerea integrală a acțiunii.

Prin decizia a Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021, s-a respins cerere de apel depusă de avocatul Bulbuc Boris, în interesele Evgheniei Ustețcaia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 noiembrie 2020. La 17 august 2021, avocatul Bulbuc Boris, acționând în interesele Evgheniei Ustețcaia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 noiembrie 2020, și emiterea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Butucel Galina. În motivarea recursului a invocat că, atât instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat corect toate circumstanțele pricinii.

Concluzia instanței de apel este eronată și neîntemeiată. Butucel Galina nu are nici un temei legal de a solicita încasarea prejudiciului moral, deoarece nu a fost constatată o încălcare atât de gravă încât a situației morale a victimei. Recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat eronat legea. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 22 iunie 2021. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit dovezii de la fila dosarului 110, instanța de apel a comunicat părților decizia motivată la 09 septembrie 2021, respectiv, cererea de recurs declarată la 29 septembrie 2021 se încadrează în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 21 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii.

Până la data examinării recursului, intimatul referință nu a depus. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 3 Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

4 Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ustețcaia Evghenia, reprezentată de avocatul Bulbuc Boris, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ustețcaia Evghenia, reprezentată de avocatul Bulbuc Boris. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari 5