2ra-749/21 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-749/21 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. V. Belous) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, O. Mironov) ÎNCHEIERE 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liuba Roșca împotriva lui Cegolea Serghei cu privire la încasarea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 23 decembrie 2019, Liuba Roșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cegolea Serghei cu privire la încasarea din contul lui Cegolea Serghei în beneficiul său a sumei de 1 239 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată, pentru asistență juridică în mărime de 3 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 14 iunie 2019, în jurul orei 08:00, se deplasa pe str. Alexandru cel Bun 42 din mun. Soroca spre farmacie și în timp ce traversa pe trecerea de pietoni, a fost tamponată de către un automobil în partea dreaptă a corpului, aruncând-o pe traseu pierzându-și cunoștința. La fața locului a fost chemată ambulanța, fiind transportată la spital unde a fost internată timp de 8 zile. Prin înștiințarea din 28 iunie 2019, i s-a adus la cunoștință că vinovat de comiterea accidentului a fost recunoscut pârâtul Cegolea Serghei care a fost atras la răspundere contravențională și sancționat cu 24 unități convenționale amendă și 6 puncte de penalizare. Totodată, a menționat că, la câteva zile de la internare, la spital s-a prezentat cet.

Cegolea Serghei care și-a cerut scuze de cele întâmplate. La propunerea reclamantei de a o despăgubi pentru cheltuielile suportate pârâtul i-a comunicat, că nu dispune de surse financiare. Reclamanta a declarat că, pentru tratament și recuperare a suportat cheltuieli ce depășesc suma de 5 000 de lei, însă poate confirma prin bonuri de plată doar suma de 1 239 de lei. Totodată, a precizat că pe lângă prejudiciul material i s-a adus și prejudiciu moral, fiindcă a avut suferințe fizice și psihice puternice caracterizate prin stări emoționale 1 negative, stres, frustrare, umilință. Până în prezent nu a revenit la viața normală, are frică și emoții negative atunci când traversează strada. Reclamanta a evaluat prejudiciul moral la suma de 25 000 de lei, considerând că nu este o îmbogățire nejustificată, dar o satisfacție echitabilă vătămărilor aduse.

Suplimentar a precizat că, a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă. Astfel, la 19 septembrie 2019, în adresa pârâtului a expediat o notificare cu solicitarea restituirii prejudiciului material și moral cauzat, însă aceasta a rămas fără răspuns. Solicită încasarea din contul lui Cegolea Serghei în beneficiul său a sumei de 1 239 de lei cu titlu de prejudiciu material, 25 000 de lei prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei. În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 9, 15, 16, 19, 2036 și 2037 din Codului civil. Prin hotărârea din 15 iunie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Liuba Roșca împotriva lui Cegolea Serghei cu privire la încasarea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Cegolea Serghei în folosul lui Roșca Liuba suma de 1 239 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin contravenție, 6 000 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului moral și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3 000 de lei, iar în total suma de 10 239 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Cegolea Serghei în folosul statului taxa de stat de a cărei plată reclamanta a fost scutită la depunerea cererii în mărimea pretențiilor admise din acțiune în sumă de 309,87 de lei. S-a încasat de la Cegolea Serghei la bugetul Judecătoriei Soroca cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanța judecătorească în legătură cu înștiințarea și citarea părților în judecată, în sumă de 58,90 de lei.

Prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin, și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. În consolidarea soluției, instanța de apel, a reținut că în rezultatul accidentului din 14 iunie 2019, reclamantei Roșca Liuba i-au fost cauzate vătămări corporale, fiindu-i pricinuit astfel un prejudiciu material, suferințe fizice și psihice. Vinovat s-a dovedit a fi pârâtul Cegolea Serghei. Prin urmare, la caz instanța concluzionat asupra întrunirii condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, anume: fapta ilicită, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, și existența vinovăției.

De asemenea, cu referire la prevederile art. 1998 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a apreciat ca, fiind întemeiată acțiunea Liubei Roșca privind încasarea de la Cegolea Serghei, în beneficiul său a prejudiciului material și moral. Instanța de apel a reținut corectitudinea soluției instanței de fond precum că unul din criteriile orientative de apreciere a lui este cel al echității care exprimă, că despăgubirea trebuie să prezinte o sumă justă, iar cuantumul ei trebuie stabilit astfel încât să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Instanța de apel a notat că, apreciază ca fiind juste și credibile declarațiile reclamantei precum, că a suportat suferințe fizice și psihice intense, având în vedere 2 vârsta sa înaintată, când starea fizică cât și cea emoțională a persoanei sunt vulnerabile, la fel și recuperarea din orice traumă este mai grea.

Deși, a avut de suferit leziuni corporale neînsemnate, persoana lezată totuși a suportat un tratament de 8 zile în spital, apoi la domiciliu. Consecințele cu efect negativ asupra stării emoționale a reclamantei (stres, frică etc.) s-au manifestat timp îndelungat după accident. Astfel, reieșind din criteriul echității, în opinia instanței de apel, instanța de fond, justificat a apreciat suma de 25 000 de lei, solicitată de către reclamantă cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind una exagerată, or, în funcție de cele constatate la caz și reieșind din gradul de vinovăție al autorului, gravitatea leziunilor, consecințele ulterioare și volumul prejudiciului material, conchide că suma de 6000 lei poate fi considerată drept o despăgubire echitabilă și suficientă pentru suferințele fizice și psihice suportate de Roșca Liuba.

La 11 martie 2021, Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 10 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. În susținerea recursului s-a invocat că, decizia contestată este neîntemeiată și ilegală, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Recurentul a opinat că, nu a cunoscut despre locul, data și ora ședinței de judecată. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului conform scrisorii de însoțire datate cu 09 aprilie 2021 (f.d.97) și a fost recepționată la 13 aprilie 2021, conform avizelor de recepție.

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 decembrie 2020, iar cererea de recurs a fost depusă la 10 martie 2021. Materialele cauzei atestă expedierea către participanții la proces a copiei deciziei integrale a instanței de apel la data de 12 ianuarie 2021, prin scrisoarea de însoțire (f.d.83), și a fost recepționată de către Cegolea Serghei la 20 ianuarie 2021 și de reprezentantul acestuia, avocatul Ciuhrii Valentin, la 15 ianuarie 2021, conform avizelor de recepție ( f.d.85-87).

Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care 3 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Referitor la argumentul recurentului precum că nu a cunoscut despre data și ora ședinței de judecată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că, odată ce instanța de apel a examinat apelul și a considerat că nu sunt temeiuri de a admite apelul în baza motivelor procedurale invocate, consideră că acesta este neîntemeiat. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cegolea Serghei, reprezentat de avocatul Ciuhrii Valentin, împotriva deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5