2ra-51/20 — încasarea prejudiciului material

2ra-51/20 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-2172/19

2ra-51/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. C. Troianovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vizit

Trans”, reprezentată de avocatul Larisa Ocerednaia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Vizit Trans” împotriva Alexandrei Dobrovolschi cu privire la

încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 07 septembrie 2017, prin intermediul poștei (f.d.42), SRL „Vizit Trans” a

depus o cerere de chemare în judecată împotriva Alexandrei Dobrovolschi solicitând

încasarea sumei de 100758, 80 de lei cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma

accidentului rutier și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 17 aprilie 2017, aproximativ

ora 20:40, în apropierea traseului M-2 „Chișinău-Soroca”, automobilul de model

„Dacia Logan” cu număr de înmatriculare XXXXX, ce aparține acesteia, a fost

deteriorat considerabil în urma tamponării cabalinei ce se afla la acel moment fără

supraveghere pe carosabil.

Totodată, a menționat că din procesul-verbal de audiere a făptuitorului din 17

aprilie 2017, s-a stabilit că cabalina în cauză aparține pârâtei Alexandra

Dobrovolschi, care a comunicat că la 17 aprilie 2017, în jurul orei 09:00, a dus calul

la păscut lângă satul Cișmea și l-a legat în pripon cu lanț metalic. La ora 21:00,

deplasându-se pe imaș după cal, acesta nu a fost de găsit. Prin procesul-verbal cu

privire la contravenție din 25 aprilie 2017, s-a constatat că Alexandra Dobrovolschi

a încălcat prevederile pct.111.1 al Regulamentului circulației rutiere, conform căruia

animalele izolate sau în turmă pot fi mânate pe drumurile publice, de regulă, pe timp

de zi, numai de însoțitori, fapt ce a dus la comiterea contravenției prevăzute de art.

245 alin. (2) Cod contravențional.

Reclamantul a declarat că în baza actului de evaluare din 17 mai 2017 la

1

procesul-verbal de constatare a daunelor nr. 025/2017, efectuat de către „Lex

Garant” SRL, s-a constatat că costul reparației pentru restabilirea automobilului

„Dacia Logan”, cu numărul înmatriculare XXXXX, în urma accidentului rutier din

17 aprilie 2017, constituie suma de 100758,80 de lei.

În adresa pârâtei a expediat o somație privind achitarea sumei necesare pentru

reparația automobilului. La fel, a specificat că având în vedere că somația nu a fost

recepționată, a publicat notificarea în Monitorul Oficial nr. 316-321 din 25 august

2017, prin care a solicitat achitarea sumei. În final, prejudiciul nu a fost achitat.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Vizit Trans” și s-a încasat de

la Alexandra Dobrovolschi în beneficiul SRL „Vizit Trans” suma de 100758,80 de

lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentului rutier; s-a încasat de la

Alexandra Dobrovolschi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3022,76 de

lei.

Prin decizia din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Alexandra Dobrovolschi și s-a casat hotărârea din 21 decembrie 2018

a Judecătoriei Orhei, sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Vizit Trans” împotriva

Alexandrei Dobrovolschi cu privire la încasarea prejudiciului material; s-a încasat

de la SRL „Vizit Trans” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2267 de lei.

La 27 septembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.197), SRL „Vizit Trans”,

reprezentată de avocatul Larisa Ocerednaia, a declarat recurs împotriva deciziei din

04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea fără modificări a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat normele de

drept material și procedural, a interpretat în mod eronat legea, cauza a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora

ședinței de judecată și a apreciat arbitrar probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În continuare a opinat că decizia instanței de apel nu poate fi menținută,

deoarece concluziile redate contravin circumstanțelor cauzei, iar litigiul a fost

soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Instanța de apel

verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, eronat a interpretat

dreptul material care guvernează raportul juridic litigios. Interpretarea art. 1411 Cod

civil a instanței de apel este absolut eronată. Or, răspunderea în baza art. 1411 Cod

civil se aplică numai în cazul prejudiciului cauzat de animale care se află în paza

juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată putere de direcție, control și

supraveghere. Paza juridică decurge, de regulă, din dreptul pe care îl are o persoană

de a se folosi de animalul respectiv, care implică prerogativa de comandă, direcție

și supraveghere asupra animalului. Persoana care deține paza juridică a animalului

răspunde pentru prejudiciul cauzat indiferent de vinovăția sa, deoarece art. 1411 Cod

civil nu conține o reglementare specială privind posibilitatea acesteia de a proba

contrariul pentru a înlătura temeiurile răspunderii. În speță, în opinia recurentului,

proprietarul animalului-Alexandra Dobrovolschi nu a manifestat grija cuvenită

pentru supravegherea animalului, fapt constatat printr-o hotărâre irevocabilă. În

hotărârea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, care are autoritatea lucrului

2

judecat, s-a indicat despre dreptul șoferului SRL „Vizit Trans” de a se adresa cu

acțiune în ordine de civilă pentru repararea prejudiciului cauzat de animalul

Alexandrei Dobrovolschi, lăsat fără supraveghere de rigoare. Prin hotărârea

amintită, incontestabil s-a stabilit că Alexandra Dobrovolschi a lăsat animalul fără

supraveghere, deci nu a asigurat grija cuvenită pentru supravegherea și paza

animalului, circumstanță care și a determinat cauzarea prejudiciului material

automobilului, condus la acel moment în interes de serviciu de șoferul companiei,

Valeriu Gadarag. Această hotărâre reprezintă o probă pertinentă, ce nu poate fi pusă

la îndoială.

Recurentul a opinat că art. 1398 alin. (2) și 1411 Cod civil, în redacția în vigoare

la data depunerii acțiunii, reglementează una dintre formele de răspundere indirectă,

care nu implică faptă unei persoane, ci prejudiciile produse de animale. Răspunderea

pentru prejudiciile cauzate de animale este obiectivă, fără vinovăție, fiind

fundamentată pe obligația de garanție a așa-zisului „comportament” al animalului,

care are ca suport riscul de activitate introdus în societate prin apropierea și folosirea

de animale. Astfel, instanța de apel la adoptarea deciziei a aplicat eronat normele de

drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator, pe când prima

instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor, având în susținere cadrul legal

aplicabil speței, a ajuns la concluzia temeiniciei a acțiunii înaintate.

Suplimentar, a accentuat că ipoteza instanței de apel precum că prin hotărârea

din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost încetat procesul

contravențional intentat în baza art.245 alin. (2) Cod contravențional din lipsa în

acțiunile Alexandrei Dobrovolschi a faptului contravenției, precum și că la

materialele cauzei lipsește proba contestării și casării hotărârii judecătorești indicate,

se contrazice cu textul deciziei instanței de apel din 10 iulie 2018 în cauza nr.2r-

1085/18. Instanța este obligată să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată

în baza probelor și motivelor invocate de părți. În situația în care reclamantul nu îsi

întemeiază cererea de chemare în judecată pe procesul-verbal cu privire la

contravenție și pe decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale, este evident că

soluționarea cauzei de încasare a prejudiciului nu depinde de soluția adoptată în

urma examinării contestației. Astfel, instanța de apel, la pronunțarea deciziei, urma

să-și argumenteze poziția numai pe normele Codului Civil, fără a se referi la cauza

contravențională.

De asemenea, a precizat că instanța de apel cu referire la prezența în cadrul

ședinței de judecată, a menționat că reprezentantul intimatului, Roman Ocerednîi,

nu s-a prezentat. Însă la acest aspect, recurentul a accentuat că la materialele cauzei

este anexat mandatul avocatului Larisa Ocerednaia, iar instanța de apel nu a citat

reprezentantul intimatului, ceea ce se confirmă prin faptul că nici în procesul-verbal

al ședinței din 27 iunie 2019, nici în procesul-verbal al ședinței din 04 iulie 2019,

nici în decizia din 04 iulie 2019 nu s-a indicat despre avocatul Larisa Ocerednaia,

mandatul căreia este anexat la materialele dosarului. Astfel, a fost încălcat dreptul la

apărare garantat de art.8 Cod de procedură civilă, art. 26 al Constituției RM, art.6

CEDO.

Recurentul a afirmat că instanța de apel, contrar prevederilor art.118 alin. (3),

art.130 alin.(1), art. 239, art. 373 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, în cauza

respectivă, decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar, fără o apreciere a

argumentelor și probelor invocate de intimat în referința la cerere de apel, depusă la

3

02 iulie 2019 de reprezentantul SRL „Vizit Trans”, avocatul Larisa Ocerednaia, iar

faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de

drept procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului, cât

și a cauzei deduse judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii

contestate. Este evident că, la adoptarea deciziei din 04 iulie 2019, instanța de apel

total a ignorat referința depusă, prin ce a încălcat dreptul recurentului la un proces

echitabil garantat de art.6 alin.(1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de apel a pronunțat decizia contestată la data de 04 iulie 2019, iar SRL

„Vizit Trans”, reprezentată de avocatul Larisa Ocerednaia, a declarat recurs la 27

septembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.197).

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel în copie a fost expediată

participanților la proces la data de 29 iulie 2019, conform scrisorii de însoțire

(f.d.173). Astfel, recursul declarat la 27 septembrie 2019, prin intermediul poștei

(f.d.197), este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de SRL „Vizit Trans”, reprezentată de avocatul Larisa

Ocerednaia, va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Inițial Colegiul notează că prin cererea de chemare în judecată depusă

împotriva Alexandrei Dobrovolschi, SRL „Vizit Trans” a solicitat încasarea sumei

de 100758, 80 de lei cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma accidentului rutier

și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.3-5).

Prima instanță judecând prezenta cauză, cu referire la prevederile art. 14 alin.

(1), art. 514, art. 1398, art. 1411 Cod civil, prin hotărârea din 21 decembrie 2018, a

constatat temeinicia acțiunii înaintate de SRL „Vizit Trans”, încasând de la pârâta

Alexandra Dobrovolschi prejudiciul material solicitat (f.d.118-120).

4

Or, prima instanță a stabilit că pârâta Alexandra Dobrovolschi nu a asigurat

grija cuvenită pentru supravegherea cabalinei, prin faptul că a legat-o pe imaș, or,

calul a fost lăsat nesupravegheat de către pârâtă, a scăpat din legătoare și a ieșit fără

însoțitor pe carosabil, provocând accidentul rutier.

Concomitent, a constatat că în urma acțiunilor Alexandrei Dobrovolschi, i-a

fost cauzat SRL „Vizit Trans”, proprietarul autovehiculului, un prejudiciu material

prin deteriorarea unității de transport, în sumă de 100758, 80 de lei.

Prin decizia instanței de apel din 04 iulie 2019, contestată cu prezentul recurs,

s-a admis cererea de apel depusă de Alexandra Dobrovolschi și s-a casat hotărârea

din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și s-a pronunțat o nouă

hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Vizit

Trans” împotriva Alexandrei Dobrovolschi cu privire la încasarea prejudiciului

material; s-a încasat de la SRL „Vizit Trans” în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 2267 de lei (f.d.163-172).

Instanța de apel a punctat că SRL „Vizit Trans” nu a probat comiterea de către

Alexandra Dobrovolschi a unei fapte ilicite. Or, conform materialelor dosarului

contravențional și explicațiile părților, la data deteriorării autovehiculului intimatei,

animalul ce aparține apelantei Alexandra Dobrovolschi nu era mânat de aceasta în

ordinea stabilită de pct. 111 subpct.1) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, astfel încât aceasta nu avea la

momentul respectiv calitatea de conducător conform noțiunii redate în pct 7 al

aceluiași Regulament.

Totodată, răspunderea proprietarului pentru prejudiciul cauzat de animal

survine în baza art. 1411 Cod civil, doar în cazul în care prejudiciul a fost cauzat de

o faptă/acțiune a animalului respectiv, legată cauzal de deteriorarea autovehiculului,

condiție nerealizată în speță, în condițiile în care ieșirea animalului pe partea

carosabilă nu constituie o acțiune a animalului îndreptată spre deteriorarea

autovehiculului SRL „Vizit Trans”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție apreciază ca prima instanță cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor

de drept material în raport cu circumstanțele cauzei, probele administrate, justificat

a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii, din motivele ce succed.

Conform art. 1398 alin. (1), (2) Cod civil, în redacția în vigoare în perioada de

referință, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără

vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.

În temeiul art. 1411 alin.(1) Cod civil, în redacția în vigoare în perioada de

referință, proprietarul unui animal sau persoana care se servește de animal în timpul

serviciului răspunde de prejudiciul cauzat de acesta, fie că se afla în paza sa, fie că a

scăpat de sub pază. Obligația reparației nu apare dacă prejudiciul a fost cauzat de un

animal domestic predestinat activității profesionale, de întreprinzător sau obținerii

de mijloace pentru întreținerea proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat

grija cuvenită pentru supravegherea animalului, sau dacă dauna s-a produs chiar și

în cazul manifestării unei asemenea griji.

În contextul legislației în vigoare, răspunderea menționată în art. 1411 Cod

civil se aplică numai în cazul prejudiciului cauzate de animalele care se află în paza

5

juridică a unei persoane, asupra lor putând fi exercitată o putere de direcție, control

și supraveghere. Din această categorie fac parte animalele care pot fi apropiate într-

o formă oarecare și care pot fi efectiv supravegheate, și anume-animalele domestice,

indiferent de specie, precum și animalele sălbatice care trăiesc în stare de captivitate,

din grădinile zoologice, circuri, etc.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale revine persoanei care la

momentul cauzării prejudiciului avea paza juridică a animalului. Prin paza juridică

se înțelege puterea de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o poate

exercita asupra unui animal, adică posibilitatea „păzitorului juridic” de a stăpâni și

utiliza direct și personal sau prin intermediul persoanelor. Paza juridică decurge, de

regulă, din dreptul pe care îl are o persoană de a se folosi de animalul respectiv, care

implică prerogativa de comandă, direcție și supraveghere asupra animalului.

Prin prisma argumentelor invocate de recurent, Colegiul apreciază ca fiind

întemeiată constatarea primei instanțe precum că Alexandra Dobrovolschi în calitate

de proprietar al cabalinei, la momentul producerii accidentului rutier, avea paza

juridică a animalului.

Aici este de remarcat că materialele cauzei atestă că în data producerii

accidentului, 17 aprilie 2017, pârâta Alexandra Dobrovolschi a declarat că a priponit

calul pe imaș, cu un lanț metalic, a fost la ora 15:00 pentru a adăpa calul și seara,

aproximativ ora 20:00, a venit să ia calul acasă, însă calul nu era, rămăsese doar

lanțul metalic. Aceste împrejurări atestă că pârâta nu a rămas pentru a supraveghea

cabalina și respectiv prima instanță corect a punctat despre faptul că Alexandra

Dobrovolschi nu a asigurat supravegherea calului și ca urmare a ieșit fără însoțitor

pe carosabil ceea ce s-a soldat cu tamponarea cu autovehiculul pe carosabil.

De altfel, prima instanță corect a accentuat faptul că animalul a fost legat pe

imaș prin pripon și lanț metalic, nu demonstrează că pârâta a manifestat grija

necesară pentru supravegherea animalului.

Sub acest aspect, Colegiul reține ca fiind relevante argumentele recurentului

precum că animalul a fost lăsat fără supraveghere și respectiv pârâta este

responsabilă de repararea prejudiciului, referindu-se în acest sens la dispoziția

instanței de judecată redată în hotărârea nr. 5r-28/18 din 27 decembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, conform căreia au fost informați participanții despre dreptul de

a se adresa pentru repararea prejudiciului cauzat de animalul Alexandrei

Dobrovolschi, lăsat fără supravegherea de rigoare (f.d.161-162).

În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind justificată poziția primei

instanțe precum că pârâta Alexandra Dobrovolschi urmează să răspundă pentru

prejudiciul cauzat indiferent de vinovăția acesteia.

Respectiv faptul încetării procesului contravențional în privința Alexandrei

Dobrovolschi nu exclude obligația de a repara prejudiciul cauzat de animalul aflat

în paza sa juridică.

Mai mult, persoana care deține paza juridică a animalului răspunde pentru

prejudiciul cauzat indiferent de vinovăția sa, deoarece art. 1411 Cod civil nu conține

o reglementare specială privind posibilitatea acesteia de a proba contrariul, spre a

înlătura temeiurile răspunderii. În situația în care prejudiciul a fost cauzat de un

animal domestic predestinat activității profesionale, de întreprinzător sau obținerii

de mijloace pentru întreținerea proprietarului, legiuitorul instituie prezumția de

vinovăție a acestuia. Proprietarul se poate exonera de răspundere în acest caz

6

dovedind că a manifestat grija cuvenită pentru supravegherea animalului și cu toate

acestea dauna s-a produs.

La acest capitol, Colegiul notează că pârâta nu a justificat că animalul este

folosit pentru obținerea mijloacelor pentru întreținere. Or, legiuitorul în unul dintre

aceste cazuri a instituit prezumția de vinovăție, însă, totodată, nu a exclus obligația

proprietarului de a proba faptul că a manifestat grija cuvenită pentru supravegherea

animalului.

În altă ordine de idei, pornind de la faptul că pentru a fi angajată răspunderea

în asemenea cazuri, este necesară existența unui prejudiciu cauzat de către animal,

precum și că la data cauzării prejudiciului animalul să se afle în paza juridică a

persoanei de la care se pretinde plata despăgubirilor, Colegiul menționează că la caz

prima instanță corect a constatat că pârâta este responsabilă de plata prejudiciului

material.

Reiterând circumstanțele de fapt, care conform poziției reclamantului, au dus

la cauzarea prejudiciului material și respectiv obligația pârâtei la repararea acestui

prejudiciu, se atestă că în data de 17 aprilie 2017, în jurul orei 20:40, în apropierea

traseului M-2 „Chișinău-Soroca”, automobilul de model „Dacia Logan” cu număr

de înmatriculare XXXXX, ce aparține SRL „Vizit Trans”, a fost deteriorat

considerabil în urma tamponării cabalinei ce se afla la acel moment fără

supraveghere pe carosabil, care s-a constatat că aparține Alexandrei Dobrovolschi.

Conform actului de evaluare la procesul-verbal de constatare a daunelor

nr.025/2017 din 17 mai 2017, costul reparației pentru restabilirea autovehiculului

„Dacia Logan” cu număr de înmatriculare XXXXX, la o stație autorizată de

deservire tehnică, cu înlocuirea pieselor avariate, constituie 100758, 80 de lei

(f.d.20).

Colegiul învederează că în sensul legislației pertinente speței, pentru angajarea

răspunderii pentru prejudiciul cauzat de animale, persoana care pretinde prejudiciul

trebuie să facă dovada că paguba a fost cauzat de către animal și că, la data cauzării

prejudiciului, animalul se afla în paza juridică a persoanei de la care se pretinde plata

despăgubirilor. Paza juridică se prezumă că aparține proprietarului animalului care

a cauzat prejudiciul, până la proba contrară.

Implicit, trebuie să se dovedească existența prejudiciului și existența raportului

de cauzalitate dintre „comportamentul” animalului și prejudiciu. Referitor la dovada

existenței raportului de cauzalitate, este necesar doar ca să se probeze că animalul a

participat la producerea prejudiciului și astfel se declanșează o prezumție a existenței

raportului de cauzalitate exclusiv între participarea animalului și prejudiciu, ceea ce

la caz a fost confirmat.

În speță, în sensul întrunirii unei dintre condițiile obligatorii, a fost confirmat

și faptul că la data cauzării prejudiciului, animalul se afla în paza juridică a

Alexandrei Dobrovolschi. Or, anume pârâta urma să asigure paza/să supravegheze

animalul, precum și să dovedească că a manifestat grija cuvenită pentru

supravegherea animalului

Astfel, prima instanță corect a accentuat că în urma acțiunilor Alexandrei

Dobrovolschi, SRL „Vizit Trans” în calitate de proprietar al autovehiculului, i-a fost

cauzat un prejudiciu material, prin deteriorarea automobilului de model „Dacia

Logan” cu număr de înmatriculare XXXXX, care a fost estimat la suma de 100758,

80 de lei. De altfel, prima instanță referindu-se la actul de evaluare în justificarea

7

mărimii prejudiciului în raport cu obiecțiile pârâtei, l-a reținut cu titlu de probă în

confirmarea valorii prejudiciului, având în vedere că nu au fost constatate anumite

neconformități în raport cu prevederile legale în vigoare la data elaborării.

În această succesiune logică, Colegiul notează că la caz întrunirea condițiilor

ce angajează răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, a fost constatată de

către prima instanță, or, Alexandra Dobrovolschi, în calitate de proprietar a

cabalinei, avea paza juridică a animalului la data producerii accidentului, care s-a

soldat cu deteriorarea automobilului.

La acest capitol, având în vedere argumentele instanței de apel precum că

reclamantul nu a probat comiterea de către pârâtă a unei fapte ilicite, Colegiul

precizează că în contextul art. 1411 alin. (1) Cod civil, proprietarul unui animal

răspunde de prejudiciul cauzat de acesta, fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de

sub pază.

În ceea ce vizează poziția instanței de apel referitor la încetarea procesului

contravențional din lipsa faptului contravenției în acțiunile Alexandrei

Dobrovolschi, precum și că răspunderea delictuală civilă survine în cazul întrunirii

cumulative a unor condiții, iar la caz nu ar fi fost probată comiterea de către pârâtă

a unei fapte ilicite, referindu-se în acest sens și la circumstanțele constatate conform

materialului contravențional, Colegiul menționează că, deși, reclamantul în acțiunea

înaintată indică despre faptul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție

în privința Alexandrei Dobrovolschi, pretențiile înaintate sunt întemeiate pe

prevederile Codului Civil.

Subsidiar Colegiul notează că la soluționarea incidentului procedural referitor

la suspendarea cauzei din motivul examinării contestației împotriva procesului-

verbal cu privire la contravenție întocmit în privința Alexandrei Dobrovolschi,

instanța de recurs, examinând legalitatea încheierii primei instanțe prin care s-a

dispus suspendarea procesului, care, în final, a fost casată, a conchis pornind de la

circumstanțele de fapt și temeiurile de drept a acțiunii invocate de reclamant, că

soluționarea cauzei privind repararea prejudiciului nu depinde de soluția adoptată la

examinarea contestației, argument adus și de recurent în recursul declarat.

Mai mult, antrenarea răspunderii Alexandrei Dobrovolschi pentru prejudiciul

cauzat de cabalina sa, în temeiul art. 1411 alin. (1) Cod civil, nu presupune existența

vinovăției, or, persoana care deține paza juridică a animalului răspunde pentru

prejudiciul cauzat indiferent de vinovăția sa. Iar în contextul prevederilor art. 1398

alin.(2) Cod civil, repararea prejudiciului operează în lipsa vinovăției în cazurile

expres prevăzute de lege.

De asemenea, instanța reține faptul că răspunderea pentru prejudiciul cauzat de

animale este o răspundere obiectivă fundamentată pe ideea de garanție, care, pentru

a opera, nu necesită stabilirea culpei persoanei care deține paza juridică a animalului.

Astfel, prima instanța corect a punctat despre întrunirea condițiilor pentru a pune în

sarcina pârâtei răspunderea pentru prejudiciul cauzat de cabalină.

Alegația instanței de apel, precum și a pârâtei referitor la faptul că în temeiul

pct. 45 al Regulamentului circulației rutiere, conducătorul autovehiculului are

obligația de a manifesta diligență sporită și a asigura viteza ce i-ar permite o

vizibilitate suficientă pentru a putea reduce viteza sau chiar ar opri întru evitarea

obstacolelor apărute pe carosabil, Colegiul o apreciază ca neîntemeiată având în

8

vedere că din materialul probator administrat rezultă că automobilul se deplasa

regulamentar, circumstanță corect reliefată și de către prima instanță.

De altfel, concluzia instanței de apel în sensul obligației conducătorului

autovehiculului prin prisma pct. 45 al Regulamentului circulației rutiere, conturată

în cumul cu dispozițiile art.1417 Cod civil, precum și cu faptul că reclamanta nu a

comis vreo faptă ilicită ce s-ar afla în legătură cauzală cu deteriorarea bunului

reclamantului, care, în opinia sa, denotă lipsa faptei ilicite imputate pârâtei, cât și

legătura cauzală între fapta imputată și condițiile prejudiciabile, nu poate fi reținută

în sensul exonerării pârâtei de la plata prejudiciului material prin prisma art. 1411

Cod civil.

Subsecvent, în contextul prevederilor art. 1417 Cod civil, la care s-a referit

instanța de apel, la caz nu a fost stabilită culpa persoanei vătămate care ar fi

contribuit la producerea prejudiciului sau la agravarea lui, în condițiile în care

conducătorul automobilul se deplasa regulamentar.

Invocarea de către instanța de apel a prevederilor art. 1410 alin. (1), (2) Cod

civil, răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit, deoarece

în circumstanțele speței automobilul ar fi izvor de pericol sporit, iar calul nu poate

constitui izvor de pericol sporit, la caz este irelevantă, în situația în care se pretinde

prejudiciul cauzat de animal, iar în cazul antrenării acestei răspunderi, legea este

clară și certă.

Adițional, Colegiul reiterează că în împrejurările reliefate anterior enunță că

antrenarea răspunderii în temeiul art. 1411 Cod civil nu implică obligatoriu

întrunirea tuturor condițiilor în sensul art. 1398 Cod civil, care prevede temeiul și

condițiile generale ale răspunderii delictuale, având în vedere că pentru operarea

răspunderii pentru prejudiciul cauzat de animale este necesar să de dovedească că

prejudiciul a fost cauzat de către animal și că, la data cauzării prejudiciului, animalul

se afla în paza juridică a persoanei de la care se pretinde plata despăgubirilor. Or,

restrângerea cercul condițiilor necesare pentru angajarea răspunderii delictuale

denotă prezența unor condiții speciale.

În plus, existența raportului de cauzalitate dintre „comportamentul” animalului

și prejudiciu se probează prin faptul că animalul a participat la producerea

prejudiciului, iar la acest capitol, Colegiul reiterează că repararea prejudiciului

material a fost solicitată de reclamant ca urmare a tamponării autovehiculului cu

cabalina, care, în final, a dus la deteriorarea automobilului, or, aceste circumstanțe

au fost confirmate.

Conjunctura redată denotă că instanța de apel a interpretat eronat normele de

drept material în raport cu circumstanțele cauzei, probele prezentate, pretențiile

reclamantului și obiecțiile pârâtei, ceea ce a dus greșit la respingerea cererii de

chemare în judecată depusă de către SRL „Vizit Trans” împotriva Alexandrei

Dobrovolschi cu privire la repararea prejudiciului material.

Totodată, Colegiul învederează că instanței de judecată îi revine atributul de a

examina fiecare proba în parte și de a proceda la coroborarea întregului material

probatoriu administrat în cauza, dat fiind faptul că mijloacele de probă nu au o

valoare prestabilită și nu sunt ierarhizate, însă au aceeași putere probatorie. În

concluzie, probatoriul administrat în cursul judecării coroborat la circumstanțele

speței și normele de drept nu este de natura a invalida constatările primei instanțe,

astfel încât sa nu fie instituită obligația pârâtei de a repara prejudiciul în sensul

9

pretins.

Subsecvent, Colegiul accentuează că prima instanță corect a stabilit temeinicia

acțiunii înaintate de către SRL „Vizit Trans” cu încasarea de la Alexandra

Dobrovolschi beneficiul SRL „Vizit Trans” a sumei de 100758,80 de lei cu titlu de

prejudiciu material cauzat.

În ceea ce vizează cheltuielile de judecată, Colegiul reține ca fiind întemeiată

și dispoziția primei instanțe referitor la încasarea de la Alexandra Dobrovolschi în

beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 3022,76 de lei. Or, în temeiul art. 98

alin. (1) Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de

instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost

scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune dacă

pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Alte argumente invocate de recurent nu pot fi reținute, deoarece alegațiile

esențiale soluționării corecte ale litigiului au fost apreciate în raport cu normele de

drept aplicabile litigiului dedus judecății corelate cu circumstanțele cauzei și

suportul probatoriu prezentat în acest sens.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa

decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. f), alin.(3)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vizit

Trans”, reprezentată de avocatul Larisa Ocerednaia.

Se casează decizia din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Vizit Trans” împotriva Alexandrei Dobrovolschi cu privire la încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

10