2ra-50/22 — încasarea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-50/22 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-50/2022
2-20111415-01-2ra-12012022
prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: M. Stratan)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)
Î N C H E I E R E
16 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Piotr Friptuleac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Buliga
împotriva lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea prejudiciului material și moral
în urma contravenției,
împotriva deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 10 septembrie 2020, Olesea Buliga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea prejudiciului material și moral
cauzat în urma contravenției.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 18 mai 2020,
aproximativ orele 22:00, aflându-se în fața blocului de locuit de pe str. XXXXX,
17, mun. Ungheni, de ea s-a apropiat Piotr Friptuleac care, din intenții huliganice, a
început s-o înjure, susținând că a tras-o de păr, după care a împins-o și a căzut jos,
lovindu-se la cap, provocându-i astfel diferite leziuni corporale și dureri fizice.
A menționat că acest fapt se confirmă prin raportul de constatare medico-
legală cu nr. 202024P0119 din 21 mai 2020, în care este indicat că, alopatia din
regiunea temporală și echimozele de pe cotul drept și mâna dreaptă, au fost cauzate
în rezultatul acțiunii unor obiecte dure contondente, care ar putea fi degetele de la
mâini, nu condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu, se califică
ca vătămare neînsemnată.
Reclamanta a mai indicat că în rezultatul traumelor suferite a fost internată
pentru tratament la IMPS Ungheni pe parcursul a trei zile, după care a urmat
tratament ambulatoriu.
Pe faptul, dat de către IP Ungheni la 26 mai 2020 a fost pornită o cauză
contravențională în temeiul art. 354 Cod contravențional, huliganismul nu prea
grav și pârâtul a fost sancționat cu o amenda în mărime de 10 u.c., ceea ce
constituie de 500 de lei.
A mai relatat că ulterior, la 17 august 2020, la fel pe acțiunile ilegale ale lui
Piotr Friptuleac din data de 18 mai 2020, de către IP Ungheni a fost întocmit un alt
1
proces-verbal cu privire la contravențiile în baza art. 69 alin. (1) Cod
contravențional (injuria) și art. 78 alin. (1) Cod contravențional (vătămarea
integrității corporale), iar ca urmare, lui Piotr Friptuleac i s-a aplicat o pedeapsă
sub formă de amendă în mărime de 27 u.c., ceea ce constituie suma de 1 350 de lei.
Astfel, din cauza traumelor primite, a susținut că a avut de suportat cheltuieli
pentru procurarea medicamentelor, în sumă totală de 430 de lei.
A mai menționat că Piotr Friptuleac i-a aplicat lovituri și i-a cauzat leziuni
corporale în loc public, în prezența mai multor persoane, din care cauză consideră
că i-a fost cauzat și un prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei.
Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Piotr Friptuleac a prejudiciului
material în mărime 430 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei,
cauzat prin contravenție, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică și
cheltuielilor aferente taxei de stat.
Prin hotărârea din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central s-
a admis parțial acțiunea. S-a încasat din contul lui Piotr Friptuleac în beneficiul
Olesei Buliga prejudiciul moral cauzat în urma acțiunilor din data de 18 mai 2020,
în mărime de 5 000 de lei, precum și cheltuielile suportate pentru asistența juridică
în mărime de 2 000 de lei. S-a respins cererea Olesei Buliga de încasare din contul
lui Piotr Friptuleac a prejudiciului material în mărime de 430 de lei, a cheltuielilor
pentru taxa de stat care a fost achitată la depunerea acțiunii în mărime de 313 lei.
S-a respins cererea lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea din contul Olesei
Buliga a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 2 500 de lei. S-a
încasat din contul lui Piotr Friptuleac în beneficiul Statului taxa de stat în mărime
de 100 de lei.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 17 februarie 2021, Piotr
Friptuleac a depus apel, solicitând casarea parțială a hotărârii din 04 februarie 2021
a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu emiterea în parte a unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii, cu încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca
neîntemeiat apelul declarat de Piotr Friptuleac și s-a menținut hotărârea din 04
februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de Olesea Buliga împotriva lui Piotr Friptuleac cu
privire la încasarea prejudiciului material și moral în urma contravenției. S-a
încasat de la Piotr Friptuleac în beneficiul Olesei Buliga cu titlul de cheltuieli de
asistență juridică suma de 1 400 de lei.
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 19 alin. (1) și (2), 776, 1998 alin. (1),
2037 alin. (1) și (2) Cod civil, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a considerat
ca fiind legală și întemeiată hotărârea primei instanțe.
Reținând prevederile art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de
apel a considerat întemeiată argumentarea primei instanță, prin care a indicat că
Olesea Buliga nu a probat faptul suportării prejudiciului material, constatând
totodată că drept urmare al faptelor contravenționale ale lui Piotr Friptuleac,
reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu moral, mărimea căruia corect a fost
stabilit de prima instanță.
Cu referire la cuantumul prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei, cu
care nu este de acord apelantul, Colegiul a considerat că prima instanță corect a
apreciat mărimea acestuia, dat fiind faptul că la caz s-a constatat cu certitudine
faptul că în urma faptelor contravenționale comise de acesta, prevăzute la art. 69
2
alin. (1), 78 alin. (1) și 354 Cod contravențional, Olesei Buliga prin numirea cu
cuvinte necenzurate, precum și prin acțiunile huliganice în adresa sa, i-a fost cauzat
inevitabil un prejudiciu moral manifestat prin sentimente de anxietate, stres,
neliniște, perturbare a vieții, disconfort și retrăire.
Corespunzător, instanța de apel a consideră că la aprecierea cuantumului
prejudiciului moral, prima instanță a ținut cont, în principal, de gravitatea faptei
pârâtului și de impactul pe care l-a avut această faptă pentru partea reclamantă,
precum și de suferințele psihice ale acesteia în urma săvârșirii faptei prejudiciabile,
or cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Totodată, Colegiul a considerat neîntemeiate alegațiile apelantului precum că
constatarea faptei contravenționale, prin sine ar constitui un remediu moral pentru
reclamantă, ori, legea într-o manieră certă și clară la art. 1998, 2036 alin. (1) Cod
civil stabilește dreptul persoanei păgubite de a solicita încasarea prejudiciului
moral prin introducerea unei acțiuni civile, indiferent de faptul sancționării
persoanei vinovate.
La 20 decembrie 2021, Piotr Friptuleac a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea integrală a deciziei instanței de apel cu modificarea hotărârii primei
instanțe prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la suma de 5
000 de lei până la suma de 500 de lei.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept
material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 12 ianuarie
2022 instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre
necesitatea depunerii referinței.
Astfel, la 25 ianuarie 2022, Olesea Buliga a depus referință, prin care a
solicitat de a considera recursul ca inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Piotr Friptuleac, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
3
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Piotr Friptuleac, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
4
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Piotr Friptuleac, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Piotr Friptuleac, împotriva
deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
5