2ra-50/22 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-50/2022 2-20111415-01-2ra-12012022 prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: M. Stratan) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) Î N C H E I E R E 16 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Piotr Friptuleac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Buliga împotriva lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea prejudiciului material și moral în urma contravenției, împotriva deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 10 septembrie 2020, Olesea Buliga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma contravenției.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 18 mai 2020, aproximativ orele 22:00, aflându-se în fața blocului de locuit de pe str. XXXXX, 17, mun. Ungheni, de ea s-a apropiat Piotr Friptuleac care, din intenții huliganice, a început s-o înjure, susținând că a tras-o de păr, după care a împins-o și a căzut jos, lovindu-se la cap, provocându-i astfel diferite leziuni corporale și dureri fizice. A menționat că acest fapt se confirmă prin raportul de constatare medico- legală cu nr. 202024P0119 din 21 mai 2020, în care este indicat că, alopatia din regiunea temporală și echimozele de pe cotul drept și mâna dreaptă, au fost cauzate în rezultatul acțiunii unor obiecte dure contondente, care ar putea fi degetele de la mâini, nu condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare neînsemnată.

Reclamanta a mai indicat că în rezultatul traumelor suferite a fost internată pentru tratament la IMPS Ungheni pe parcursul a trei zile, după care a urmat tratament ambulatoriu. Pe faptul, dat de către IP Ungheni la 26 mai 2020 a fost pornită o cauză contravențională în temeiul art. 354 Cod contravențional, huliganismul nu prea grav și pârâtul a fost sancționat cu o amenda în mărime de 10 u.c., ceea ce constituie de 500 de lei. A mai relatat că ulterior, la 17 august 2020, la fel pe acțiunile ilegale ale lui Piotr Friptuleac din data de 18 mai 2020, de către IP Ungheni a fost întocmit un alt 1 proces-verbal cu privire la contravențiile în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional (injuria) și art. 78 alin. (1) Cod contravențional (vătămarea integrității corporale), iar ca urmare, lui Piotr Friptuleac i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 27 u.c., ceea ce constituie suma de 1 350 de lei.

Astfel, din cauza traumelor primite, a susținut că a avut de suportat cheltuieli pentru procurarea medicamentelor, în sumă totală de 430 de lei. A mai menționat că Piotr Friptuleac i-a aplicat lovituri și i-a cauzat leziuni corporale în loc public, în prezența mai multor persoane, din care cauză consideră că i-a fost cauzat și un prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei. Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Piotr Friptuleac a prejudiciului material în mărime 430 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei, cauzat prin contravenție, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică și cheltuielilor aferente taxei de stat. Prin hotărârea din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central s- a admis parțial acțiunea.

S-a încasat din contul lui Piotr Friptuleac în beneficiul Olesei Buliga prejudiciul moral cauzat în urma acțiunilor din data de 18 mai 2020, în mărime de 5 000 de lei, precum și cheltuielile suportate pentru asistența juridică în mărime de 2 000 de lei. S-a respins cererea Olesei Buliga de încasare din contul lui Piotr Friptuleac a prejudiciului material în mărime de 430 de lei, a cheltuielilor pentru taxa de stat care a fost achitată la depunerea acțiunii în mărime de 313 lei. S-a respins cererea lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea din contul Olesei Buliga a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 2 500 de lei. S-a încasat din contul lui Piotr Friptuleac în beneficiul Statului taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 17 februarie 2021, Piotr Friptuleac a depus apel, solicitând casarea parțială a hotărârii din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu emiterea în parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, cu încasarea cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Piotr Friptuleac și s-a menținut hotărârea din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Buliga împotriva lui Piotr Friptuleac cu privire la încasarea prejudiciului material și moral în urma contravenției.

S-a încasat de la Piotr Friptuleac în beneficiul Olesei Buliga cu titlul de cheltuieli de asistență juridică suma de 1 400 de lei. Pentru a decide astfel, prin prisma art. 19 alin. (1) și (2), 776, 1998 alin. (1), 2037 alin. (1) și (2) Cod civil, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a considerat ca fiind legală și întemeiată hotărârea primei instanțe. Reținând prevederile art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel a considerat întemeiată argumentarea primei instanță, prin care a indicat că Olesea Buliga nu a probat faptul suportării prejudiciului material, constatând totodată că drept urmare al faptelor contravenționale ale lui Piotr Friptuleac, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu moral, mărimea căruia corect a fost stabilit de prima instanță.

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei, cu care nu este de acord apelantul, Colegiul a considerat că prima instanță corect a apreciat mărimea acestuia, dat fiind faptul că la caz s-a constatat cu certitudine faptul că în urma faptelor contravenționale comise de acesta, prevăzute la art. 69 2 alin. (1), 78 alin. (1) și 354 Cod contravențional, Olesei Buliga prin numirea cu cuvinte necenzurate, precum și prin acțiunile huliganice în adresa sa, i-a fost cauzat inevitabil un prejudiciu moral manifestat prin sentimente de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții, disconfort și retrăire.

Corespunzător, instanța de apel a consideră că la aprecierea cuantumului prejudiciului moral, prima instanță a ținut cont, în principal, de gravitatea faptei pârâtului și de impactul pe care l-a avut această faptă pentru partea reclamantă, precum și de suferințele psihice ale acesteia în urma săvârșirii faptei prejudiciabile, or cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Totodată, Colegiul a considerat neîntemeiate alegațiile apelantului precum că constatarea faptei contravenționale, prin sine ar constitui un remediu moral pentru reclamantă, ori, legea într-o manieră certă și clară la art. 1998, 2036 alin. (1) Cod civil stabilește dreptul persoanei păgubite de a solicita încasarea prejudiciului moral prin introducerea unei acțiuni civile, indiferent de faptul sancționării persoanei vinovate. La 20 decembrie 2021, Piotr Friptuleac a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel cu modificarea hotărârii primei instanțe prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la suma de 5 000 de lei până la suma de 500 de lei.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 12 ianuarie 2022 instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței. Astfel, la 25 ianuarie 2022, Olesea Buliga a depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Piotr Friptuleac, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 3 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Piotr Friptuleac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes 4 (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Piotr Friptuleac, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Piotr Friptuleac, împotriva deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 5