2ra-1884/18 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2ra-1884/18 prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (I.Parii) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L.Bulgac, G.Dașchevici, S.Gîrbu) Î N C H E I E R E 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Duca Angela, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Duca Angela împotriva lui Duca Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul declarat de Duca Angela și a fost menținută hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, c o n s t a t ă: La data de 26 septembrie 2016 Duca Angela a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Duca Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 26.02.2016 aproximativ la ora 20:00, aflîndu-se pe bulevardul XXXXX, în urma unui conflict cu pârâtul, ultimul a numit-o cu cuvinte necenzurate, totodată insultând-o, iar după ce a îmbrâncit-o, i-a aplicat multiple lovituri cu palmele și pumnii în regiunea feței și a capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.881 vătămări corporale neînsemnate manifestate prin XXXXX și suferințe psihice. La data de 07.04.2016 de către SUP al IP Botanica, în privința lui Duca Vladimir a fost pornită cauza penală cu nr.2016420784 în baza art.201/1 alin. (l) din Codul penal, însă la 29.06.2016 prin ordonanța procurorului în Procuratura sect.

Botanica, mun. Chișinău, cauza penală în privința lui Duca Vladimir a fost încetată, pe motiv că nu este subiect al infracțiunii de violență în familie, întrucât la data comiterii acțiunilor sale ilegale și agresive împotriva reclamantei, aceștia erau deja divorțați. Totodată prin aceiași ordonanță, au fost stabilite acțiunile ilicite și violente săvîrșite de către Duca Vladimir la 26.02.2016, care au fost calificate drept 1 contravenție administrativă conform art.78 din Codul contravențional, însă pârâtul nu a fost supus răspunderii pentru aceste fapte, deoarece la data emiterii ordonanței din 29.06.2016, expirase termenul de atragere la răspundere contravențională a acestuia.

A menționat reclamanta că în urma acțiunilor ilicite ale pârâtului, i-a fost cauzat un prejudiciu material care se compune din cheltuielile legate de investigațiile medicale ce erau necesare pentru stabilirea diagnosticului concret, precum și cheltuieli legate de procurarea medicamentelor pentru tratarea consecințelor maltratărilor primite și cheltuieli de transport, pe care le-a păstrat parțial. A susținut că la 27 februarie 2016, s-a prezentat la Secția Clinică a Centrului de Medicină Legală din mun.Chișinău, unde a fost supusă examinării pentru constatarea leziunilor corporale, întocmindu-se raportul de constatare medico-legală nr. 881 pentru care a achitat suma de 23 de lei. A procurat medicamente, însă a păstrat doar 2 bonuri de plată în sumă totală de 88,60 de lei.

A relatat că prejudiciul material suportat și pe care îl poate proba constituie suma de 111,60 de lei. Totodată, reclamanta a declarat că prin acțiunile culpabile ale lui Duca Vladimir, a fost prejudiciată moral, fapt ce s-a manifestat prin suferințe fizice și psihice puternice, determinate de dureri enorme suportate în momentul maltratării sale, suferințe morale pe care reclamanta le estimează în echivalent bănesc în sumă de 15 000 de lei. A menționat că a suferit psihic și după acțiunile violente comise de Duca Vladimri, fiind supusă la 27.05.2016 expertizei psihiatrico-legale. Prin raportul de expertiză nr.479a-2016, medicii au constatat XXXXX, în perioada timpului căsătoriei cu Duca Vladimir, inclusiv și la data de 26.02.2016, care s-au manifestat prin dispoziție diminuată, tulburări de somn, anxietate, frică de soț, inclusiv și acuze cerebroastenice.

De asemenea în urma acțiunilor lui Duca Vladimir, i-a fost denigrată onoarea și demnitate în societate, fiind supusă unor suferințe psihice mari. A solicitat Duca Angela încasarea din contul lui Duca Vladimir a prejudiciului material în sumă de 111,60 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 15 000 de lei. La 07 februarie 2017 reclamanta Duca Angela și-a concretizat cerințele majorând pretențiile și a solicitat încasarea sumei de 1 200,71 de lei, care constituie cheltuielile pentru procurarea medicamentelor, anexând ca probă în acest sens copiile fișei medicale a bolnavului de ambulator (f.d.36-43), copiile de pe Trimiterile-extras (f.d.44-45) și copiile rețetelor și bonurilor de plată (f.d.46-49).

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina acțiunea a fost admisă parțial cu încasarea din contul lui Duca Vladimir în beneficiul Angelei Duca a prejudiciului material în sumă de 221,58 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 2 300 de lei, iar în total, suma de 2521,58 de lei. S-a încasat de la Duca Vladimir în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 de lei. În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse ca fiind neîntemeiate. 2 Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Duca Angela și a fost menținută hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că instanța de fond corect a dat o apreciere legăturii de cauzalitate dintre fapta comisă de Duca Vladimir și suferințele fizice și psihice cauzate Angelei Duca, precum și suma acordată de 221,58 de lei prejudiciul material și pentru compensarea prejudiciul moral suportat de către acesta în sumă de 2300 de lei, or, suma solicitată de către Duca Angela în mărime de 15 000 de lei este una excesiv de mare în raport cu întinderea prejudiciului cauzat și satisfacerea acesteia.

În acest context, s-a menționat că suma de 2 300 lei este una echitabilă, proporțională și suficientă pentru acoperirea în echivalent bănesc a suferințelor cauzate reclamantei, iar alte argumente invocate de Duca Angela în susținerea pozițiilor sale, nu pot fi reținute de către instanța de apel, deoarece circumstanțele au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural. La 17 iulie 2018, Duca Angela a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasat de la Duca Vladimir prejudiciului material în sumă de 1312,31 de lei și prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Duca Angela este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care 3 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Duca Angela, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Duca Angela, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Duca Angela. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5