2ra-586/18 — repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-586/18 — repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: E. Galușceac dosarul nr. 2ra-586/18

instanța de apel: M. Guzun, L. Pruteanu, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul lui Vladimir Aghenii, avocatul Ion Cerga împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir

Aghenii împotriva lui Dumitru Rîjalo cu privire la repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Dumitru

Rîjalo împotriva lui Vladimir Aghenii cu privire la repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 10 martie 2015 Vladimir Aghenii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dumitru Rîjalo cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 31 august 2015 în curtea clădirii de

locuit de pe XXXXX a fost agresat fizic de către pîrît în public, ce s-a manifestat

prin lovituri cu pumnii.

Menționează că prejudiciul moral constă în încasarea unei sume în echivalent

bănesc care să poată să aducă o parte compensatorie suferințelor suportate în urma

agresiunii fizice soldate cu leziuni corporale.

Afirmă că intensitatea și gravitatea suferințelor sunt determinate de însăși

leziunile cauzate de către pîrît, excoriații în regiunea țesuturilor moi ale feței,

faptul că agresiunea s-a manifestat față de vecini și vîrsta înaintată, care în cumul i-

au cauzat tulburări psihice enorme.

Susține că pîrîtul nu a contribuit cu ajutor și nu s-a interesat de starea sănătății

sale.

Relevă că în baza plîngerii depuse, pîrîtul a fost sancționat contravențional

potrivit art. 78 alin. (2) din Codul contravențional, iar pîrîtul nu a contestat

procesul-verbal cu privire la contravenție.

1

Solicită încasarea de la Dumitru Rîjalo a prejudiciului moral în mărime de

10000 de lei.

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău prin hotărîrea din 19 mai 2016 a admis

parțial acțiunea.

A încasat din contul lui Dumitru Rîjalo în beneficiul lui Vladimir Aghenii

prejudiciul moral în mărime de 4000 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de

2310 lei, iar în total suma de 6310 lei.

În rest, a respins acțiunea.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 03 noiembrie 2016 a admis apelul

declarat de Dumitru Rîjalo.

A casat integral hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19 mai

2016 și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău în alt

complet de judecată.

La 11 februarie 2017 Dumitru Rîjalo a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Vladimir Aghenii cu privire la repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.90-91).

În argumentarea acțiunii a invocat că inițiatorul conflictului a fost Vladimir

Aghenii care a blocat cu mașina sa drumul de acces din ograda caseiXXXXX.

Susține că urmare a solicitării adresate lui Vladimir Aghenii de a efectua o

manevră în spate cu automobilul său pentru a elibera calea de acces, Dumitru

Rîjalo a fost numit cu cuvinte necenzurate, obscene, toate aceste acțiuni

desfășurîndu-se în prezența copiilor săi minori și a soției sale.

Consideră că prin acțiunile lui Vladimir Aghenii i s-au cauzat suferințe

morale, fiind intensificată și de faptul că soția cu copiii au asistat la această ceartă.

Menționează că Vladimir Aghenii a fost sancționat contravențional în baza

art. 69 din Codul contravențional.

Solicită Dumitru Rîjalo încasarea de la Vladimir Aghenii a prejudiciului

moral în mărime de 15000 de lei, cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 400

de lei și taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Judecătoria Chișinău, sediul central prin hotărîrea din 12 iunie 2017 a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Aghenii împotriva lui

Dumitru Rîjalo cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată și acțiunea reconvențională înaintată la cererea lui Dumitru Rîjalo

împotriva lui Vladimir Aghenii cu privire la repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

A încasat de la Dumitru Rîjalo în beneficiul lui Vladimir Aghenii suma de

5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2310 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată, în total suma de 7310 lei.

A încasat de la Vladimir Aghenii în beneficiul lui Dumitru Rîjalo suma de

5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli

de judecată, iar în total suma de 5500 de lei.

În rest, acțiunea lui Vladimir Aghenii și acțiunea reconvențională a lui

Dumitru Rîjalo au fost respinse ca neîntemeiate.

În susținerea poziției prima instanță a reținut că, s-a constatat vinovăția lui

Dumitru Rîjalo în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78 alin. (2) și art. 354

2

din Codul contravențional, în urma cărora lui Vladimir Aghenii i-au fost cauzate

leziuni corporale, cît și vinovăția lui Vladimir Aghenii în comiterea contravenției

prevăzute de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, și anume că Vladimir

Aghenii, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Independenței nr. 50, în public l-a numit

pe Dumitru Rîjalo cu cuvinte injurioase, astfel înjosindu-i onoarea și demnitatea

acestuia. Astfel, instanța a considerat că atît lui Dumitru Rîjalo cît și lui Vladimir

Aghenii le-au fost cauzat prejudiciul moral, cuantumul căruia prin prisma art. 219

din Codul de procedură penală constituie 5000 de lei pentru fiecare.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 noiembrie 2017 a respins cererea

de apel depusă de Vladimir Aghenii și a menținut hotărîrea primei instanțe.

La 02 februarie 2018 reprezentantul lui Vladimir Aghenii, avocatul Ion Cerga

a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și parțială a hotărîrii primei instanțe în partea respingerii

pretențiilor din acțiunea inițială, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de

admitere a acțiunii inițiale, respingerii acțiunii reconvenționale cu încasarea

cheltuielilor de judecată suportate în apel și recurs.

În motivarea recursului a invocat motivele de fapt ale cauzei și a menționat că

instanțele inferioare au interpretat eronat normele de drept material, deoarece

aplicarea leziunilor corporale predomină după gradul de gravitate asupra unei

injurii.

Consideră că instanțele inferioare eronat au aplicat dispozițiile art. 1398 și art.

1422 din Codul civil, iar art. 1423 din Codul civil nu întemeiază încasarea

prejudiciului moral în beneficiul lui Dumitru Rîjalo.

Opinează că instanțele inferioare au depășit limitele cauzei, constatînd că

recurentul a fost sancționat pentru provocarea unei cerți în loc public, pe cînd de

facto Vladimir Aghenii a fost sancționat în baza art. 69 din Codul contravențional

pentru injuria adusă în public.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil

pentru următoarele.

Conform art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.

434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2

luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul de admisibilitate constată că din materialele cauzei nu poate fi

stabilit momentul comunicării deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie

2017 (f.d.132-137), fiind expediată părților prin scrisoarea de însoțire cu nr. de

ieșire 428 din 16 ianuarie 2018 (f.d.138), iar recursul a fost declarat la 02

februarie 2018, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe cererea de

recurs (f.d.143-144). Prin urmare se conchide că exercitarea căii de atac a fost

efectuată în termen.

Cu referire la argumentele din recurs precum că, aplicarea leziunilor

corporale predomină după gradul de gravitate asupra unei injurii, instanța de recurs

nu le poate reține, deoarece sarcina probațiunii este pusă pe seama celui care o

invocă în sensul art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar compensația

pentru prejudiciul moral se determină în funcție de criterii de care instanțele

inferioare s-au ghidat, or în conformitate cu art. 1423 alin. (1) din Codul civil,

mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

4

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Alegațiile din recurs precum că, instanțele inferioare eronat au aplicat

dispozițiile art. 1398 și art. 1422 din Codul civil, iar art. 1423 din Codul civil nu

întemeiază încasarea prejudiciului moral în beneficiul lui Dumitru Rîjalo, nu pot fi

reținute, întrucît dispozițiile art. 1398 din Codul civil prevăd temeiurile și condițiile

generale ale răspunderii delictuale. Este o normă de drept comun în materia

răspunderii delictuale (obligațiilor delictuale), care consacră principiul reparării

integrale a prejudiciului extracontractual, iar sub incidența ei cad toate raporturile

de reparare a prejudiciului delictual, dacă nu există o normă specială menită să

reglementeze anumite obligații delictuale, ținând cont de specificul lor.

Mai mult, dispozițiile art. 1422 și art. 1423 din Codul civil reglementează

modalitatea și determinarea prejudiciului moral în cazul răspunderii delictuale.

Prin urmare, normele respective se aplică în tandem.

Referitor la cele invocate în recurs precum că, instanțele inferioare au depășit

limitele cauzei, constatînd că recurentul a fost sancționat pentru provocarea unei

cerți în loc public, pe cînd de facto Vladimir Aghenii a fost sancționat în baza art.

69 din Codul contravențional pentru injuria adusă în public, instanța de recurs

menționează că acțiunea de injurie a fost provocată de Vladimir Aghenii întrucît a

fost constatată în baza procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03

108169 din 10 septembrie 2015 (f.d.94). Prin urmare alegațiile respective comportă

un caracter declarativ.

Completul de admisibilitate constată că, argumentele invocate în cererea de

recurs în esența lor sunt similare celor din cererea de apel (f.d.110-111) și

constituie o analiză a probelor efectuată de recurent și o interpretare a normelor

de drept efectuate de acesta care nu pot fi puse la baza recursului, deoarece

vizează temeinicia deciziei instanței de apel și ar putea fi încadrate în temeiul

prevăzut de art.386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar

procedurii de apel, însă asemenea temei nu se regăsește în art. 432 din Codul de

procedură civilă aplicabil recursului. Ba mai mult, acestea au fost deja supuse

examinării minuțioase și aprecierii juste de către instanțele inferioare prin prisma

art. 130 și 139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 118 din

aceeași lege, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi

reiterate în ordine de recurs, iar normele juridice ce guvernează raportul juridic

litigios au fost interpretate elocvent și aplicate just cu respectarea garanțiilor ce

derivă din dreptul la un proces echitabil.

Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat

niciun argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel și a

hotărîrii primei instanțe.

Mai mult, completul de admisibilitate relevă că Vladimir Aghenii a depus

cererea de recurs, după ce a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și

de o instanță de apel, fiecare dintre care au avut deplină jurisdicție (a se vedea

mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.

5

21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

În acest sens, completul de admisibilitate reamintește prin prisma

jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 §1 al Convenției, nu

impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.”

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanțele

inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect

probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de reprezentantul lui Vladimir Aghenii, avocatul Ion Cerga, în

baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A considera inadmisibil recursul declarat de reprezentantul lui Vladimir

Aghenii, avocatul Ion Cerga împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Aghenii împotriva lui Dumitru Rîjalo cu privire la repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și acțiunea

reconvențională înaintată de Dumitru Rîjalo împotriva lui Vladimir Aghenii cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

6