2ra-1581/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral, obligarea restituirii sumei achitate si incasarea dobinzii de intirziere

Dosarul nr. 2ra-1581/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mămăligă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 10 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Eftemia Lisnic în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Eftemiei Lisnic împotriva executorului judecătoresc Augustin Bodrug cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, obligarea restituirii sumei achitate și încasarea dobânzii de întârziere împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Eftemia Lisnic și menținută hotărârea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 5 iunie 2019, Eftemia Lisnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Augustin Bodrug cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit documentului executoriu nr. 1-735/2011, emis de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, la 2 martie 2012, au fost încasate de la Igor Calion în beneficiul ei prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei și suma de 2 000 de lei pentru asistența juridică. Totodată, potrivit titlului executoriu nr. 2-1449/2014, emis de Judecătoria Ciocana mun. Chișinău, la 12 iunie 2014, au fost încasate de la Igor Calion în beneficiul ei prejudiciul material în sumă de 9 146,06 de lei. În scopul executării documentelor executorii enunțate, s-a adresat executorului judecătoresc Augustin Bodrug, care a inițiat procedura de executare. Ulterior, prin încheierea executorului judecătoresc a fost încasată de la Igor Calion în beneficiul ei, cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 18 ianuarie 2013 - 28 octombrie 2014, suma de 2 207,11 de lei.

1 Astfel, în scopul executării documentului executoriu nr. 1-735/2011, emis de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, la 2 martie 2012, executorul judecătoresc a dispus petrecerea licitației de vânzare a bunului debitorului și anume mijlocul de transport de model „Volkswagen Passat”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, asupra căruia, la 26 martie 2013, a fost aplicat sechestru. A comunicat că prin decizia din 31 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de ea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Augustin Bodrug, a fost constatat faptul încălcării dreptului ei la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și a documentelor executorii nr. 1-735/2011, emis de Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău, la 2 martie 2012 și nr. 2-1449/2014, emis de Judecătoria Ciocana mun. Chișinău, la 12 iunie 2014. A menționat că din anul 2012 până în prezent nu a putut beneficia de sumele bănești indicate în documentele executorii, deși de mai multe ori s-a adresat executorului judecătoresc pentru executarea acestora. Prin urmare, prin neexecutarea documentelor executorii de către executorul judecătoresc i-a fost cauzat un prejudiciu material pe care îl estimează la suma de 18 353 de lei. Totodată, a evidențiat că i-a fost cauzat și un prejudiciu moral în mărime de 20 000 de lei, care se caracterizează prin suferințele fizice și psihice pe parcursul celor 7 ani de când încearcă să își recupereze banii care i se cuvin conform legii, precum și numeroasele plângeri adresate organelor competente, deplasările prin instanțele de judecată, au generat înrăutățirea stării de sănătate și cheltuieli suplimentare.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 4, 5, 85, 166-167 CPC, art. 14, 1422 Cod civil. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul executorului judecătoresc Augustin Bodrug în beneficiul ei a sumei de 18 353 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță Eftemia Lisnic a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul executorului judecătoresc Augustin Bodrug în beneficiul ei a dobânzii de întârziere calculată conform prevederilor art. 619 Cod civil, în mărime de 2 207,11 de lei și restituirea sumei achitate în avans inclusă în borderoul de calcul a taxelor și spezelor procedurii de executare în mărime de 1 073,70 de lei.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Eftemia Lisnic și menținută hotărârea primei instanțe. În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că Eftemia Lisnic nu este în drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de către executorul judecătoresc în temeiul prevederilor Codului civil, iar ultima nu a solicitat repararea prejudiciului în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului 2 la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Totodată, instanța de apel a reținut că nu urmează a fi admise ca fiind întemeiate nici trimiterile apelantei la prevederile art. 2006 Cod civil, pe motiv că Eftemia Lisnic interpretează eronat legea, dat fiind faptul că aceste dispoziții reglementează repararea prejudiciului ce rezultă dintr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei, aceștia fiind subiecți speciali ai căror activitate este reglementată de Codul administrativ. La caz, executorul judecătoresc nu este exponent al raportului juridic administrativ, iar activitatea acestuia este reglementată de Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, precum și Codul de executare.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate și argumentele apelantei precum că prin încheierea din 21 octombrie 2020 a fost respinsă neîntemeiat cererea de asigurare a probelor, dat fiind faptul că nu poate fi obligat executorul judecătoresc să solicite organelor care au emis documentele executorii explicarea motivată a expunerilor dispozitive ale acestora, precum și explicarea modului și a ordinii de executare în sensul art. 22 lit. y) Cod de executare, pe motiv că aceasta este un drept al său, iar intervenția instanței în activitatea executorului judecătoresc este inadmisibilă. La 6 septembrie 2021, Eftemia Lisnic a declarat recurs împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece a avut loc aplicarea eronată a normelor de drept material și interpretată în mod eronat legea. Prima instanță a ajuns la concluzia că acțiunea dată urma a fi înaintată contra statului și nu contra executorului judecătoresc, considerând că legislația în vigoare nu prevede posibilitatea compensării prejudiciului material și moral pretins, precum și încasarea sumelor solicitate din contul executorului judecătoresc, însă, nu a luat în considerare prevederile art. 2006 Cod civil. Intenția de neexercitare a atribuțiilor de serviciu și culpa grava a executorului judecătoresc Augustin Bodrug la executarea documentului executoriu nr. l-735/2011, emis de Judecatoria Rîșcani mun.

Chisinau și a documentului executoriu nr. 2-1449/2014, emis de Judecatoria Ciocana mun. Chisinau, la 12 iunie 2014, putea fi ușor stabilită prin cercetarea materialelor procedurii de executare a documentelor executorii și a registrului executorului judecătoresc de evidență a masurilor de asigurare a executării documentului executoriu. Deoarece aceste acte pot servi ca probe în cadrul examinării obiective și confirmării pretențiilor ei din cererea de chemare în judecată înaintată, dar la care dânsa nu are acces, a solicitat implicarea instanței de judecată pentru a obliga intimatul să prezinte actele enunțate, însă cererea dată privind reclamarea probelor, a fost respinsa neîntemeiat de către instanța de judecată.

3 La fel, instanța de judecată i-a respins neîntemeiat cererea de asigurare a probelor, privind obligarea executorului judecătoresc Augustin Bodrug să solicite organelor care au emis documentele executorii, aprecierea motivată a expunerii dispozitivelor titlurilor executorii nr. 1-735/2011 și nr. 2-1449/2014, precum și explicarea modului și ordinii de executare, în coraport cu expertiza medico-legala nr. 217610 din 29 septembrie 2010. Astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu a dat apreciere tuturor motivelor de fapt și de drept invocate de ea în cererea de chemare în judecată precum și în cererea de apel, nu au întreprins acțiunile necesare și nu au dat curs cererilor depuse de ea pentru a stabili culpa grava a executorului judecătoresc Augustin Bodrug la exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul executării titlurilor executorii nr. 1-735/2011 și nr. 2-1449/2014.

La 22 septembrie 2021, Eftemia Lisnic a depus supliment la cererea de recurs împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care la fel a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii. Suplimentar a menționat că prima instanță nu a motivat hotărârea emisă, nu s-a expus asupra unor argumente invocate de ea. Instanța de apel nu s-a expus și nu a argumentat motivul respingerii cerinței în privința încasării de la executorul judecătoresc Augustin Bodrug a sumelor plătite în calitate de avans și a cheltuielilor de executare. Instanța de apel și-a întemeiat decizia contestată pe aprecierea superficială, unilaterală și subiectivă a circumstanțelor cauzei, fără a cerceta materialele dosarului și fără a da o apreciere obiectivă argumentelor invocate de ea, acestea fiind examinate formal.

La 22 septembrie 2021, în adresa executorului judecătoresc Augustin Bodrug a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Eftemia Lisnic, iar la 23 septembrie 2021 – copia recursului suplimentar depus de Eftemia Lisnic, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului (f. d. 156, 164 vol. II), fiind recepționate la 28 septembrie 2021 și respectiv, la 29 septembrie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 165, 166 vol. II). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 19 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 147 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 6 septembrie 2021 în termenul legal. 4 Examinând temeiurile recursului declarat de Eftemia Lisnic, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eftemia Lisnic, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

5 În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Eftemia Lisnic urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eftemia Lisnic. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6