3ra-1076/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1076/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) (jud. Grigorii Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată

de Leonid Cușnir împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea stabilirii și calculării pensiei

și încasarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 1 iulie 2020, Leonid Cușnir a depus acțiune împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea stabilirii și calculării pensiei, cu achitarea sumei pensiei restante din 27

martie 2020 conform certificatului nr. 34/20-3577 din 14 aprilie 2020 eliberat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, precum și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

În motivarea acțiunii a invocat că a activat în organele afacerilor interne cu

întrerupere de la 08 mai 1996 pînă la 02 martie 2007 și de la 31 iulie 2009 pînă la 27

martie 2020, activînd în perioada 07 septembrie 2018 – 27 martie 2020 în Batalionul

Serviciului de Escortă și Pază a DP Chișinău, acumulînd vechimea în muncă de 24

ani 06 luni necesară pentru ieșirea la pensie.

Astfel, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurării Sociale Botanica cu cerere

privind stabilirea pensiei, iar la 19 mai 2020 a primit refuz prin decizia

94/2020/45019, motiv pentru care care s-a adresat cu cerere prealabilă la Casa

Națională de Asigurări Sociale, cerere ce a fost respinsă la 17 iulie 2020 prin

răspunsul nr. C-1120/20.

Reiterează că, conform normelor conținute în art. 48 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544/23.06.93, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care

au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din

1

trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție

și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului National Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, în modul stabilit de Guvern.

În drept, a invocat Legea nr. 1544/23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, Hotărârea nr. 19 din 19 iulie 2016 a Curții Constituționale, jurisprudența

Curții Europene în materia aplicării art. 1 din Protocolul nr. 1, conform căreia dreptul

la prestații sociale se asimilează unui drept de proprietate.

A solicitat declararea ca fiind ilegal a răspunsului nr.C-1120/20 din 17 iunie

2020 al Casei Naționale de Asigurării Sociale privind refuzul recalculării pensiei

reclamantului, declararea drept ilegală a deciziei nr. 94/2020 /45019 din 19 mai 2020

a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, obligarea Casei Naționale de

Asigurării Sociale să efectueze stabilirea și calcularea cuantumului pensiei a lui

Leonid Cușnir, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu 27 martie 2020, luându-

se în considerare certificatul nr. 34/20-3577 din 14 aprilie 2020 eliberat de către

Direcția de Poliție Chișinău, precum și restituirea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

acțiunea s-a admis integral.

La 10 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

nemotivat, iar la 12 ianuarie 2021 apel motivat împotriva hotărârii din 02 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), solicitând casarea hotărârii cu emiterea

unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 2 iunie 2021 Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 2 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la temeinicia

acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile art. 1 alin. (1), art. 2

alin.(1), art. 13 lit. a), art.14 lit. a), art. 18 alin.(1) lit. c), art. 48, art. 49 din Legea nr.

1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și trupele organelor afacerilor interne, pct. 7 lit. b), pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Reieșind din prevederile normelor citate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că

subdiviziunile în care a activat Leonid Cușnir sînt entități destinate pentru deținerea

persoanelor, care cad sub incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție. Acesta și-a exercitat serviciul

nemijlocit în Batalionul Special de Escoră și Pază al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce a servit drept temei pentru

emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 ”Cu

2

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne”, luîndu-se în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru

stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în

serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544

din 23 iunie 1993.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

s-a aliniat concluziei fondului care a conchis privind obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite pensia lui Leonid Cușnir, ținând cont

de certificatul nr. 34/20-3577 din 14 aprilie 2020 eliberat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne, care denotă întrunirea condițiilor pentru a

beneficia de pensia pentru vechimea de muncă, avînd la data de 27 martie 2020 o

vechime de muncă de 24 ani 06 luni și 18 zile.

La 12 octombrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

motivat împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului, a invocat faptul că instanța de apel nu a analizat

multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de

litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și

instanța de apel ca fiind stabilite.

Prin urmare, consideră recurenta că Ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de

Ministerul Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit.

d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 „Cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar” depășește

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu conține prevederile prevăzute în

ordinul nr.96 din 20 martie 2018 al Ministerului Afacerilor Interne privind perioada

de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție

provizorie).

Astfel, analizând prevederile legale menționate, se poate deduce că activitatea

intimatului din perioada enumerată nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 a

Hotărârii Guvernului nr.78/1994.

Pentru aceste motive, solicită recurenta casarea integrală a deciziei recurate și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 2 iunie 2021, fiind

notificată recurentei pe 24 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

anexat la dosar (f.d. 106). Astfel, recursul depus la 12 octombrie 2021 este în termen.

3

La 18 octombrie 2021, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Astfel, la 1 noiembrie 2021,

reprezentantul intimatului a depus referință asupra cererii de recurs, solicitînd

declararea inadmisibilității recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

4

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5