3ra-271/21 — Recalcularea pensiei

Dosarul nr. 3ra-271/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciună, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexei Petraș împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ, recunoașterea ilegalității refuzului și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 1 noiembrie 2020, Alexei Petraș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ, recunoașterea ilegalității refuzului și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în organele afacerilor interne

începând cu data de 1 octombrie 1996 până la data de 11 martie 2011, obținând

calitatea de pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii

în muncă de 21 ani.

În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018,

i s-au efectuat recalculările vechimii în muncă introducându-se avantajele pentru

perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul de Detenție

Provizorie din Comisariatul de poliție Dubăsari, fiind eliberat în acest sens un

certificat de DP Chișinău al MAI .

A relatat că, cu actele menționate s-a adresat Casei teritoriale de Asigurări

Sociale Dubăsari, în vederea recalculări pensiei, însă actele nu i-au fost primite.

Din acest motiv a formulat o cerere prealabilă expediind-o Casei Naționale

de Asigurării Sociale, iar ulterior la 18 octombrie 2018 prin decizia cu nr.

06/2018/7329 i s-a refuz în recalcularea pensiei.

A considerat că cade sub incidența pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21.02.1994 ,,Cu privire la modul de calculare a vechimii în munca, stabilirea

1

și plata pensiilor, indemnizaților militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupție și a sistemului penitenciar”.

A solicitat Alexei Petraș admiterea acțiunii; anularea ca fiind ilegală decizia

Casei teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari-Cocieri nr. 06/2018/7329 din 18

octombrie 2018 privind refuzul stabilirii pensiei; obligarea să-i efectueze

recalcularea pensiei, luându-se în considerație confirmarea eliberată de Direcția de

Poliție Chișinău nr. 8490 din 30 mai 2018, începând cu 11 martie 2011 pentru

perioadele 23 mai 2003 – 3 ianuarie 2005, 1 februarie 2006 – 24 aprilie 2006, 7 iulie

2006 – 11 martie 2011; repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei și

încasarea sumei de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial, a fost declarată ilegală decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Dubăsari (Cocieri) din 18 octombrie 2018, nr. 06/2018/7329

privind refuzul stabilirii pensiei, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a-i recalcula lui Alexei Petraș, pensia conform confirmării Inspectoratului

General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, nr. 8490 din 30 mai 2018,

începând cu 11 martie 2011 pentru perioadele 23 mai 2003 – 3 ianuarie 2005, 1

februarie 2006 – 24 aprilie 2006, 7 iulie 2006 – 11 martie 2011, încasându-se

totodată din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Alexei

Petraș, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei. În rest pretențiile

fiind respinse ca fiind neîntemeiate.

La data de 26 februarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

cerere de apel, iar la 5 mai 2020 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii

din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au constatat că, din

vina organului cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei, care la data de 11 martie

2011, era Ministerul Afacerilor Interne, lui Alexei Petraș i-a fost stabilită o pensie

în mărime mai mică decât cel obținut ca rezultat al recalculării vechimii în muncă,

situație ce a generat achitarea unei pensii mai mici începând cu data de 11 martie

2011și până în prezent. Casa Națională de Asigurări Sociale, urma să recalculeze lui

Alexei Petraș pensia pentru vechime în muncă de 24 ani, 11 luni și 2 zile, ținând

cont de certificatul nr. 8490 din 30 mai 2019 eliberat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău al Inspectoratului General de Poliție.

La data de 18 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

cerere de recurs, iar la data de 12 ianuarie 2021 cerere de recurs motivată împotriva

deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel este una

pripită nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează

obiectul litigiului. Instanța de fond și cea de apel au interpretat eronat legea materială

aplicabilă la caz deoarece perioada de activitate a lui Alexei Petraș în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie, a Batalionului serviciului escortă și pază

nicidecum nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri.

2

A relatat că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept

material.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că atât recursul nemotivat depus la data de 18 noiembrie 2020

(f.d.151), cât și motivarea acestuia depusă la data de 12 ianuarie 2021 (f.d.154-158)

sunt în termen, or, hotărârea instanței de fond a fost adoptată la 11 noiembrie 2020

și recepționată de către recurent la data de 30 decembrie 2020 (f.d.152).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestora, din motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4