2r-704/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
- Temei legal
- restituirea recursului împotriva încheierii
2r-704/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-704/2021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mazur)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)
instanța revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)
Î N C H E I E R E
17 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Alexandru Miron, reprezentat de avocatul
Nicolae Daniliuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miron
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 4 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 17 august 2019, Alexandru Miron a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției prin care a solicitat constatarea faptului încălcării
dreptului la judecare în termen legal a cererii de chemare în judecată din 25 mai
2017, încasarea prejudiciului moral în sumă de 240 000 de lei, cauzat prin încălcarea
dreptului la judecare în termen legal și cheltuielile de acordare a asistenței juridice
în suma de 6000 de lei.
Prin hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-
a admis acțiunea parțial. S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Alexandru Miron
la judecare în termen legal a cererii de chemare în judecată din 25 mai 2017. S-a
încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Alexandru Miron suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile pentru
asistență juridică în mărime de 2 500 de lei. În rest cererea de chemare în judecată
s-a respins ca neîntemeiată.
La 5 noiembrie 2019, Ministerului Justiției a declarat apel, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
La 19 noiembrie 2019, avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele lui Alexandru
Miron a înaintat cerere de apel motivată, solicitând casarea hotărârii instanței de fond
cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.
Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins din
lipsă de temei apelul declarat de avocatul Nicolae Daniliuc în interesele apelantului
Alexandru Miron. S-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a casat
hotărârea din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza
1
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Miron împotriva
Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei, și repararea prejudiciului moral, cu adoptarea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiate.
Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat
inadmisibil recursul declarat de Alexandru Miron, reprezentat de avocatul Nicolae
Daniliuc.
La 7 septembrie 2021, Alexandru Miron, reprezentat de avocatul Nicolae
Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 18 octombrie 2019.
Prin încheierea din 4 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Miron, reprezentat de
avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă
de Alexandru Miron împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, și repararea
prejudiciului moral.
La 18 octombrie 2021, Nicolae Daniliuc, în interesele lui Alexandru Miron a
declarat recurs împotriva încheierii din 4 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia, exprimându-și dezacordul cu aceasta.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 4 octombrie 2021,
astfel recursul declarat la 18 octombrie 2021, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi restituit
din următoarele motive.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1), lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a
fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că recursul declarat împotriva încheierii din 4 octombrie 2021 a Curții
de Apel Chișinău a fost semnat de către avocatul Nicolae Daniliuc (f.d. 181-187).
În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau
avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă
din dreptul de a avea avocat.
Art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie
2002, statuează că profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are
cetățenia Republicii Moldova, în privința căreia nu a fost instituită o măsură de
ocrotire judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul
acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în profesia de avocat
după susținerea examenului de calificare.
Totodată, art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la avocatură, stabilește că
licența pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul neexercitării
2
repetate, în decursul unui an, a atribuțiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat
sancțiuni disciplinare.
Colegiul reține că conform deciziei Uniunii Avocaților din Republica Moldova
din 7 decembrie 2020 avocatului Daniliuc Nicolae i s-a aplicat sancțiune disciplinară
sub formă de retragerea a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.
Mai mult, conform informației publicate de Ministerul Justiției se atestă că
Nicolae Daniliuc nu este inclus în Lista avocaților cu drept de exercitare a activității
pentru anul 2021.
Prin urmare, cererea de recurs depusă de către avocatul Nicolae Daniliuc în
interesele lui Alexandru Miron este semnată de o persoană neîmputernicită, or, la
data de 18 octombrie 2021, acesta nu mai avea dreptul de a practica profesia de
avocat și să reprezinte în instanță clienți.
Prin prisma art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se admite
acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în instanța
de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar mandatul
avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor avocatului în
raport cu terții și/ sau instanța de judecată.
Deci, urmare a retragerii licenței de avocat, Nicolae Daniliuc nu are calitatea
de reprezentant a lui Alexandru Miron în cauza civilă, iar semnarea și depunerea
cererilor de recurs de către aceasta contravine prevederilor art. 75 alin. (1) din Codul
de procedură civilă.
Astfel, Colegiul constată că cererea de recurs a fost depusă către o persoană
neîmputernicită.
Lipsa dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în modul prescris de lege,
reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în frauda regulilor
unui proces echitabil.
În consecință, reieșind din situația expusă raportată la textul de lege enunțat,
instanța de recurs concluzionează în vederea necesității restituirii cererii de recurs,
din motiv că recursul a fost depusă de o persoană care nu este în drept să-l declare,
în cazul în care Nicolae Daniliuc nu mai deține dreptul legal de a practica profesia
de avocat.
În același timp, instanța de recurs ține să menționeze că o asemenea soluție este
compatibilă cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului care a relatat în
practica sa constantă faptul că, dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut
(cauza Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate
implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și
resursele comunității și ale indivizilor (Ashingdane vs the United Kingdom, 28 mai
1985).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui cererea
de recurs declarată de Alexandru Miron, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc,
ca fiind depusă de o persoană care nu are drept să o declare.
În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b), alin. (2) Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se restituie recursul declarat de Alexandru Miron, reprezentat de avocatul
Nicolae Daniliuc, împotriva încheierii din 4 octombrie 2021 a Curții de Apel
3
Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru
Miron împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4