3ra-1078/21 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-1078/21 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-1078/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc
Î N C H E I E R E
17 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea Comercială
„Chicu-Trans” Societate cu Răspundere Limitată,
la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Societatea Comercială
„Chicu-Trans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Ministerului
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Ministerului Economiei și Infrastructurii),
persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Nizor-Lux” și Agenția Națională
Transport Auto cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de către Societatea Comercială „Chicu-Trans” Societate cu
Răspundere Limitată împotriva hotărârii din 05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani,
constată:
La data de 03 aprilie 2019 SC „Chicu-Trans” SRL a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii, persoană terță
SRL „Nizor-Lux”, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 72 din 13 februarie
2018 „Cu privire la modificarea programului de transport rutier interraional”.
În motivarea acțiunii reclamanta SC „Chicu-Trans” SRL a indicat că la cererea
SRL „Elastica” Ministerul Economiei și Infrastructurii a emis ordinul nr. 72 din 13
februarie 2018, prin care a ordonat ca programul de transport rutier interraional să
se modifice prin majorarea numărului de curse la serviciul regulat interraional
Chișinău-Ungheni, și anume, s-a introdus cursa nouă Chișinău 06:45 – Ungheni
20:15 și s-a expus la concurs.
Ulterior, prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 438 din 07
septembrie 2018 s-a aprobat procesul-verbal nr. 1 din 14 august 2018 al Comisiei
privind concursul de atribuire a dreptului de deservire a serviciilor regulate.
1
Astfel, conform procesului-verbal nr. 1 din 14 august 2018 al ședinței Comisiei
de concurs pentru atribuirea dreptului de deservire a serviciilor regulate operatorului
de transport SRL „Nizor-Lux” i-a fost atribuit dreptul de deservire a rutei Chișinău
06:45 – Ungheni 20:15.
Reclamanta a menționat că despre existența noii rute a aflat la data de 23
decembrie 2018, în urma cărui fapt a solicitat de la Ministerul Economiei și
Infrastructurii prezentarea copiilor actelor relevante, răspunsul parvenind la 21
ianuarie 2019.
Reclamanta a invocat că la emiterea ordinului nr. 72 din 13 februarie 2018
Ministerul Economiei și Infrastructurii a admis încălcări ale prevederilor Codului
transporturilor rutiere nr. 150 din 17.07.2014 și a Regulamentului transporturilor
auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006,
prin care i s-a afectat activitatea economică, fiind operator de transport, care acordă
servicii regulate interraionale pe mai multe rute, în direcția Chișinău – Ungheni.
Operatorul de transport SRL „Nizor-Lux”, căruia i-a fost atribuit dreptul de a
deservi ruta Chișinău 06:45 – Ungheni 20:15, urma să-și înceapă activitatea în
decurs de 30 de zile de la data primirii înștiințării „rezultatele concursului au fost
aprobate la 07 septembrie 2018), însă el contrar prevederilor art. 38 alin. (14) din
Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17.07.2014, precum și a pct. 21 din
Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, a început activitatea la 23 decembrie 2018, dar
nu în luna noiembrie și doar într-o direcție Chișinău 06:45 spre Ungheni, iar în
direcția opusă până-n prezent nu s-a efectuat nici o rută, ori în orarul Gării auto
Ungheni cursa respectivă lipsește și nu se deservește până în prezent.
SC „Chicu-Trans” SRL a mai invocat că operatorul de transport SRL
„Elastica”, care a solicitat introducerea rutei Chișinău 06:45 – Ungheni 20:15, cât și
operatorul de transport SRL „Nizor Lux”, căruia i-a fost atribuit dreptul de deservire
a rutei menționate supra, sunt înregistrați ca agenți economici în mun. Ungheni, unde
se află Bazele tehnico-materiale pentru deservirea și repararea mijloacelor de
transport, precum și faptul că SRL „Nizor-Lux” pe parcursul ultimelor 6 luni de
funcționare a curselor atribuite pentru deservire, a admis mai multe suspendări, iar
pe parcursul ultimului an a admis mai mult de 3 încălcări, iar defalcările la buget de
pe o unitate de transport este de 0 lei, cu toate că dispune de peste 20 unități de
transport.
Pentru soluționarea încălcărilor admise la data de 01 februarie 2019 s-a adresat
către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu cerere prealabilă, iar prin răspunsul
nr. 05/2-1451 din 04 martie 2019 a fost respinsă pe motiv că este tardivă și
neîntemeiată.
Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Judecătoeriei Chișinău, sediul Rîșcani
s-a atras în proces în calitate de persoană terță Agenția Națională Transport Auto.
(f.d. 87-88)
Prin hotărârea din 05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a
respins acțiunea depusă de către SC „Chicu-Trans” SRL împotriva Ministerului
2
Economiei și Infrastructurii, persoane terțe SRL „Nizor-Lux” și Agenția Națională
Transport Auto cu privire la anularea actului administrativ. (f.d. 121, 124-131)
La data de 01 aprilie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul 232
din Codul administrativ, SC „Chicu-Trans” SRL a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
ulterior la data de 09 septembrie 2020 a depus apel motivat.
Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către SC „Chicu-Trans” SRL împotriva hotărârii din 05 martie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 189, 190-200)
În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că, raportând normele
Codului transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014 la circumstanțele cauzei,
instanța de fond just a conchis respingerea acțiunii depusă de către SC „Chicu-
Trans” SRL, stabilind legalitatea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii
nr. 72 din 13 februarie 2018 cu privire la modificarea programului de transport rutier
interraional.
De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au menționat că art. 37 alin. (4) din
Codul transporturilor rutiere a stabilit cu suficientă claritate că intervalul de timp
minim necesar a fi respectat ține de plecările din localitățile intermediare și
localitățile capăt de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport
interraional, respectiv în cazul dat nu s-a probat faptul că prin ruta introdusă la
concurs sunt prevăzute staționări în punctele intermediare, fapt confirmat și prin
informația prezentată de către SC „Gara de Nord” SA.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondat argumentul
SC „Chicu-Trans” SRL referitor la faptul că la emiterea ordinului contestat nu au
fost respectate cerințele art. 37 alin. (4) din Codul transporturilor rutiere, ori
materialele cauzei atestă că din direcția Ungheni rutele deservite de către SC „Chicu-
Trans” SRL și cea nou instituită nu au capete de rute comune, ori ultimul deservește
rutele Chișinău-Bocani și Chișinău-Izvoare, ruta nou instituită fiind Chișinău-
Ungheni, iar intervalul stabilit de norma legală indicată supra la ruta din Chișinău
nu este încălcat.
La data de 17 iunie 2021 SC „Chicu-Trans” SRL a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei atacate și a hotărârii din 05 martie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea uni noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea
depusă de către SC „Chicu-Trans” SRL.
În motivarea recursului, recurenta SC „Chicu-Trans” SRL a reiterat
argumentele invocate în acțiunea depusă în instanța de contencios administrativ.
Totodată, a menționat că instanțele ierarhic inferioare la examinarea acțiunii nu
au aplicat legea care trebuia aplicată, au examinat contradictoriu probele anexate la
materialele cauzei și au ajuns la o concluzie care contravine circumstanțelor speței.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se
încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ.
În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
3
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data 19 mai 2021.
La data de 17 iunie 2021 SC „Chicu-Trans” SRL a depus recurs. (f.d. 105-207)
Decizia motivată a fost notificată avocatului Mihai Balaban, care reprezintă
interesele SC „Chicu-Trans” SRL, la data de 02 august 2021, fapt ce se confirmă
prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele cauzei nr.
DS8001907872AS. (f.d. 212)
La data de 18 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale de Transport Auto și
SRL „Nizor-Lux” copia recursului motivat declarat de către SC „Chicu-Trans” SRL.
(f.d. 217)
La data de 10 noiembrie 2021 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale a depus un demers, prin care a solicitat înlocuirea Ministerului Economiei
și Infrastructurii cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deoarece prin
Hotărârea Guvernului nr. 117 din 12 august 2021 cu privire restructurarea
administrației publice centrale de specialitate s-a modificat denumirea Ministerului
Economiei și Infrastructurii în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și
s-a reorganizat prin dezmembrare (separare) și crearea Ministerului Economiei.
De asemenea, la data de 10 noiembrie 2021 Ministerul Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de
către SC „Chicu-Trans” SRL ca fiind neîntemeiat.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către SC „Chicu-Trans”
SRL, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
4
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare
depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont
de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
5
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de către SC „Chicu-Trans” SRL.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Societatea Comercială „Chicu-Trans” Societate cu
Răspundere Limitată se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
6