3ra-898/21 — contestarea actelor administrative

3ra-898/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-898/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Clima, I.Muruianu, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Individuală „Ilmi

Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei Crasnostan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea” împotriva Agenției

Naționale Transport Auto, terți Ministerul Economiei și Infrastructurii și Societatea

pe Acțiuni „Mașrut” cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea

reinițierii procedurii de examinare a cererilor de modificare a programului de

transport rutier,

împotriva deciziei din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind

emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La data de 10 iunie 2019, Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea” a depus

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ, care ulterior a

fost concretizată, împotriva Agenției Naționale Transport Auto, terți Ministerul

Economiei și Infrastructurii și Societatea pe Acțiuni „Mașrut” cu privire la

contestarea actelor administrative și obligarea reinițierii procedurii de examinare a

cererilor de modificare a programului de transport rutier.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 15 ianuarie 2019,

Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea” a depus la Agenția Națională Transport

Auto cerere, prin care a solicitat prelungirea curselor Chișinău 15.15, 18.30, 19.25 –

Malcoci 16.56, 08.40, 11.35, până la localitatea Scoreni, cu stabilirea orei de plecare

16.40, 08.20, 11.15, din această localitate. Prin răspunsul Agenției Naționale

Transport Auto din 15 februarie 2019, Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea” a

fost informată despre refuzul de efectuare a modificărilor solicitate în privința

curselor, care vizează Chișinău 15.15, 18.30 – Scoreni 16.40, 08.20, iar, ca temei

s-a indicat nerespectarea intervalelor de timp stabilite la art. 37 alin. (4) Codul

1

transporturilor rutiere, cu serviciile regulate Chișinău 07.30, 11.40, 19.00 – Scoreni

09.00, 08.00, 17.00, deservite de către Societatea pe Acțiuni „Mașrut”.

Reclamanta consideră neîntemeiate argumentele Agenției Naționale Transport

Auto, invocând că, modificările pentru Societatea pe Acțiuni „Mașrut” au fost

examinate cu prioritate, dar fără bază legală.

Astfel, Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea” a înaintat cerere prealabilă,

prin intermediul căreia și-a manifestat dezacordul în privința aspectelor invocate în

răspunsul Agenției Naționale Transport Auto din 15 februarie 2019, solicitând

anularea ordinului Agenției Naționale Transport Auto nr. 09 din 05 februarie 2019 și

a punctului 8 al procesului-verbal nr. 1 din 14 februarie 2019, în temeiul cărora a

fost respinsă cererea reclamantei; anularea actelor administrative, care au servit

drept bază pentru acordarea dreptului de deservire a curselor Chișinău 07.30, 11.40,

19.00 – Scoreni 09.00, 08.00, 17.00, în favoarea Societății pe Acțiuni „Mașrut”;

reinițierea procedurii de examinare a cererilor depuse de Întreprinderea Individuală

„Ilmi Gîndea” și Societatea pe Acțiuni „Mașrut”, în privința modificării curselor

Chișinău – Malcoci, cu prelungirea acestora până la localitatea Scoreni, sau despre

necesitatea prezentării unor informații suplimentare.

Reclamanta a notat că, deoarece în răspunsurile anterioare, Agenția Națională

Transport Auto a făcut trimitere, însă nu a anexat careva acte întru confirmarea

poziției sale, la 11 aprilie 2019 a depus cerere, prin care a solicitat să-i fie eliberate

ordinul nr. 09 din 05 februarie 2019 și procesul-verbal nr. 1 din 14 februarie 2019,

în temeiul cărora a fost respinsă cererea Întreprinderii Individuale „Ilmi Gîndea” din

15 ianuarie 2019, precum și actele administrative, în baza cărora a fost acordat

dreptul de deservire a curselor Societății pe Acțiuni „Mașrut”.

Reclamanta a menționat, că prin răspunsul din 08 mai 2019, Agenția Națională

Transport Auto i-a respins cererea prealabilă, invocând aceleași motive formale.

Reclamanta a relevat, că la 16 mai 2019 a recepționat copia ordinului

nr. 09 din 05 februarie 2019 și extrasul din procesul-verbal nr. 1 din 14 februarie

2019, în partea ce vizează respingerea cererii înaintate, iar informațiile cu referire la

modificarea programului de transport rutier, în privința curselor Chișinău 07.30,

11.40, 19.00 – Scoreni 09.00, 08.00, 17.00, în favoarea Societății pe Acțiuni

„Mașrut”, nu i-au fost eliberate.

Reclamanta a invocat, că Agenția Națională Transport Auto a manifestat un

comportament defectuos și discriminator, nu și-a exercitat atribuțiile discreționar și

nu a dorit să analizeze pe poziții de egalitate cerererile depuse de Societatea pe

Acțiuni „Mașrut” și de Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea”, or, acest organ de

stat, urma să rețină primordial și indiscutabil faptul, că ambele cereri au fost depuse

în termenul legal prevăzut de lege și ambele întruneau condițiile necesare pentru a fi

satisfăcute.

Reclamanta a menționat, că cererea i-a a fost respinsă din motiv că, nu există

intervalele de 30 de minute, stabilite la art. 37 alin. (4) Codul transporturilor rutiere,

cu serviciile regulate Chișinău 07.30, 11.40, 19.00 – Scoreni 09.00, 08.00, 17.00,

deservite de către Societatea pe Acțiuni „Mașrut”, însă la data examinării și

respingerii cererii nominalizate, aceste curse nu existau nici de facto și nici de iure,

deoarece au apărut prin efectul adoptării actului administrativ cu o zi mai târziu,

adică odată cu emiterea ordinului nr. 29 din 15 februarie 2019.

Reclamanta a susținut, că reieșind din competențele acordate de lege, în

vederea soluționării cererilor a doi agenți economici, care au interese pe același

segment de activitate, Agenția Națională Transport Auto urma să acționeze

2

discreționar, cu respectarea prevederilor legale, în vederea protecției împotriva

concurenței neloiale și atitudinii nediscriminatorii și să examineze în ansamblu

cererea Societății pe Acțiuni „Mașrut” și cererea Întreprinderii Individuale „Ilmi

Gîndea”.

Reclamanta a solicitat anularea punctului 8 din procesul-verbal nr. 1 din

14 februarie 2019, emis de grupul de lucru, instituit conform ordinului Agenției

Naționale Transport Auto nr. 09 din 05 februarie 2019, prin care a fost respinsă

cererea Întreprinderii Individuale „Ilmi Gîndea” din 15 ianuarie 2019 cu privire la

operarea modificărilor; anularea ordinului Agenției Naționale Transport Auto

nr. 29 din 15 februarie 2019 și a procesului-verbal nr. 1 din 14 februarie 2019, în

partea care se referă la acceptarea cererilor Societății pe Acțiuni „Mașrut”; stabilirea

și includerea în programul de transport rutier a itinerarului de deplasare și orelor de

plecare la cursele Chișinău 07.30, 11.40, 19:00 – Scoreni 09.00, 08.00, 17.00,

deservite de Societatea pe Acțiuni „Mașrut”; obligarea Agenției Naționale Transport

Auto să reinițieze procedura de examinare și să analizeze concomitent și în comun,

cererile depuse de către Societatea pe Acțiuni „Mașrut” și Întreprinderea Individuală

„Ilmi-Gîndea”, în privința modificării itinerarului și stabilirea orei de plecare a

curselor Chișinău – Scoreni și Chișinău – Malcoci, cu prelungirea itinerarului până

la localitatea Scoreni și stabilirea orei de plecare, cu adoptarea unei soluții în

corespundere cu prevederile legale.

Prin hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Ilmi

Gîndea”. Au fost anulate punctele 7 și 8 din procesul-verbal din 14 februarie 2019 al

ședinței grupului de lucru, instituit conform ordinului Agenției Naționale Transport

Auto nr. 09 din 05 februarie 2019, pentru examinarea cererilor de modificare a

programului de transport rutier internațional la rutele/cursele incluse în programul

de transport rutier, în conformitate cu prevederile Codului transporturilor rutiere. A

fost anulat ordinul Agenției Naționale Transport Auto nr. 29 din 15 februarie 2019

cu privire la modificarea programului de transport rutier interraional la ruta Chișinău

– Scoreni, atribuită spre deservire operatorului de transport Societății pe Acțiuni

„Mașrut”. Agenția Națională Transport Auto a fost obligată să reinițieze procedura

de examinare a cererilor Întreprinderii Individuale „Ilmi Gîndea” și Societății pe

Acțiuni „Mașrut” cu privire la modificarea programului de transport rutier

interraional la ruta Chișinău – Scoreni și la ruta Chișinău – Malcoci, cu soluționarea

acestor cereri într-o procedură administrativă unică (f.d.100-114, vol.I).

La 04 iunie 2020, Agenția Națională Transport Auto a depus apel, prin care a

solicitat casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea înaintată de Întreprinderea Individuală „Ilmi Gîndea” să fie respinsă

(f.d.97-98, vol.I).

Iar, la 14 august 2020, Agenția Națională Transport Auto a depus motivarea

apelului (f.d.121-124, vol.I).

La materialele cauzei nu se atestă date, care confirmă faptul, că hotărârea

motivată a primei instanțe a fost notificată apelantei Agenției Naționale Transport

Auto.

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Agenției Naționale Transport Auto.

3

Prin decizia din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă

hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Individuală „Ilmi Gîndea” împotriva Agenției Naționale Transport Auto, persoane

terțe Ministerul Economiei și Infrastructurii și Societatea pe Acțiuni „Mașrut”

privind contestarea actelor administrative și obligarea reinițierii procedurii de

examinare a cererilor de modificare a programului de transport rutier a fost respinsă

ca neîntemeiată (f.d.231, vol.I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a făcut referire la

alineatele (1) și (2) ale art.6, articolele 35, 36 și 37 din Codul transporturilor rutiere

și a indicat că aceste norme legale, nu stabilesc procedura de examinare a cererilor

depuse de operatorii de transport, dar stabilesc condițiile ce urmează a fi întrunite,

pentru înaintarea cererii de modificare a programului de transport.

Instanța de apel a reținut, că prima instanță neîntemeiat și-a motivat soluția

privind anularea operațiunilor și actelor administrative contestate prin faptul, că

Agenția Națională Transport Auto a exmainat cererile depuse de Societatea pe

Acțiuni „Mașrut” și Întreprinderea Individuală „Ilmi-Gîndea” separat. Or, din

conținutul procesului-verbal al ședinței grupului de lucru, instituit prin ordinul

Agenției Naționale Transport Auto nr. 09 din 5 februarie 2019, pentru examinarea

cererilor de modificare a programului de transport rutier internațional la rutele –

cursele incluse în programul de transport rutier, cererile depuse de cei doi operatori

au fost examinate în cadrul aceleiași ședințe.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute argumentele Întreprinderii

Individuale „Ilmi-Gîndea”, precum că cererile depuse de Societatea pe Acțiuni

„Mașrut” și Întreprinderea Individuală „Ilmi-Gîndea” urmau a fi examinate în cadrul

unei singure proceduri, deoarece nicio normă legală nu incumbă în sarcina Agenției

Naționale Transport Auto, obligația de a examina două cereri în cadrul unei singure

proceduri.

Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat, că la examinarea cererilor depuse

de Întreprinderea Individuală „Ilmi-Gîndea” și Societatea pe Acțiuni „Mașrut”,

Agenția Națională Transport Auto a ținut cont de prevederile art. 6 alin. (7) din

Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității

de întreprinzător, care statuează că autoritatea emitentă, inclusiv autoritatea de

licențiere, este obligată să acorde acte permisive tuturor solicitanților, care

îndeplinesc cerințele și condițiile stabilite expres de lege, în număr nelimitat, în

ordinea înregistrării solicitărilor, cu excepția cazurilor în care legea, care

reglementează activitatea licențiată/autorizată/certificată respectivă stabilește expres

un număr limitat de acte permisive la nivel de țară sau regiune sau o formulă certă,

prin care poate fi identificat numărul-limită de titulari de acte permisive; legea

stabilește expres că actul permisiv se acordă în baza unui concurs prealabil,

reglementează modul de desfășurare a acestuia și criteriile de selectare în urma

concursului.

Instanța de apel a relevat că din sensul normei legale menționate, rezultă că

examinarea a două cereri similare, cu solicitări conexe, în cadrul unei singure

proceduri, are loc doar în două cazuri expres determinate de legiuitor.

Instanța de apel a reținut că litigiul deferit judecății în prezenta speță, nu cade

sub incidența normei legale citate mai sus.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia primei instanțe, care a

susținut, că la momentul examinării cererii depuse de Întreprinderea Individuală

4

„Ilmi-Gîndea”, nu era emis ordinul cu privire la modificarea programului de

transport rutier, or, înscrisurile cauzei denotă contrariul și anume, că la momentul

examinării cererii Întreprinderii Individuale „Ilmi-Gîndea”, cererea Societății pe

acțiuni „Mașrut” era admisă, iar noul grafic aprobat, urma a fi luat în considerare la

soluționarea cererii examinate ulterior.

La data de 06 august 2021 Întreprinderea Individuală „Ilmi- Gîndea”,

reprezentată de avocatul Andrei Crasnostan, a depus recurs împotriva deciziei din

05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.232-238, vol.I).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a invocat cele menționate în cererea de chemare în judecată.

Suplimentar, recurenta a menționat că decizia din 05 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, a fost adoptată în absența reprezentantului Întreprinderii Individuale

„Ilmi- Gîndea”, avocatului Andrei Crasnostan.

Recurenta a reiterat că la caz, Agenția Națională Transport Auto a manifestat

un comportament defectuos și discriminator, nu și-a exercitat atribuțiile discreționar

și nu a analizat pe poziții de egalitate cererile depuse de Societatea pe Acțiuni

„Mașrut” și Întreprinderea Individuală „Ilmi-Gîndea”, or acest organ de stat, urma

să rețină primordial și indiscutabil faptul, că ambele cereri au fost depuse în

termenul legal prevăzut de lege și ambele întruneau condițiile necesare pentru a fi

admise.

Recurenta a invocat, că din conținutul răspunsului nr.08/3-1-1345 din

15 februarie 2019 și din pct.8 din procesul-verbal nr.l din 14 februarie 2019 ale

Agenției Naționale Transport Auto rezultă, că cerința Întreprinderii Individuale

„Ilmi-Gîndea” privind efectuarea modificărilor în privința curselor Chișinău 15.15,

18.30 - Scoreni 16.40, 08.20, s-a respins din motiv, că între cursele solicitate, nu

există intervalele de timp de 30 de minute, stabilite la art.37 alin.(4) din Codul

transporturilor rutiere, cu serviciile regulate Chișinău 07.30, 11.40, 19.00 - Scoreni

09.00, 08.00, 17.00, deservite de către Societatea pe Acțiuni ”Mașrut”, însă la data

examinării și respingerii cererii Întreprinderii Individuale ”Ilmi-Gîndea”, aceste

curse nu existau nici de facto și nici de iure, deoarece au apărut prin efectul

adoptării actului administrativ, cu o zi mai târziu, odată cu emiterea ordinul

nr.29 din 15 februarie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 mai 2021,

fiind notificată avocatului Andrei Crasnostan, care reprezintă interesele

Întreprinderii Individuale „Ilmi- Gîndea” la data de 08 iulie 2021, fapt confirmat

prin avizul de recepție DS8001941583AS, anexat la materialele cauzei (f.d.231).

5

Astfel, recursul depus la data de 06 august 2021, de către Întreprinderea

Individuală „Ilmi- Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei Crasnostan, este în

termen.

La data de 21 august 2021, în adresa intimatei Agenției Naționale Transport

Auto și a terților Ministerului Economiei și Infrastructurii și Societății pe Acțiuni

„Mașrut” a fost expediată copia recursului depus de Întreprinderea Individuală

„Ilmi- Gîndea”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.3, vol.II).

Prin referința depusă la 09 septembrie 2021, Agenția Națională Transport Auto

a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Întreprinderii Individuale „Ilmi-

Gîndea” (f.d.4-6, vol.II).

Prin referința depusă la 17 septembrie 2021, Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Întreprinderii

Individuale „Ilmi- Gîndea” (f.d.11-12, vol.II).

Deși la data de 07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, la

adresa xxxxx, Societății pe Acțiuni „Mașrut” i s-a expediat suplimentar copia

recursului depus de Întreprinderea Individuală „Ilmi- Gîndea”, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei, însă aceasta nu a depus referință (f.d.18).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Întreprinderea Individuală

„Ilmi- Gîndea”, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

6

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție relevă că, argumentele invocate de Întreprinderea Individuală „Ilmi-

Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei Crasnostan, precum că decizia din

05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost adoptată în absența reprezentantului

Întreprinderii nominalizate, care nu a fost citat legal, nu pot fi reținute.

Conform extrasului din poșta electronică, avocatul Andrei Crasnostan, care

reprezintă interesele Întreprinderii Individuale „Ilmi- Gîndea” a fost înștiințat la data

de 04 mai 2021, ora 12:07 despre ședința din 05 mai 2021, ora 10:00 a Curții de

Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la adresa xxxxxx (f.d.207, vol.I).

Adresa respectivă xxxxx a fost indicată de însăși avocatul Andrei Crasnostan

în cererea, prin care a solicitat amânarea ședinței de judecată, stabilită pentru data

de 21 octombrie 2020, dar și în cererea, prin care a solicitat să-i fie prezentat

dosarul, pentru a face cunoștință cu materialele cauzei (f.d.151, 155, vol.I).

Mai mult, pe site-ul Curții de Apel Chișinău a fost plasată informația despre

ședința de judecată din 05 mai 2021.

În conformitate cu art.47 alin.(3), culpa reprezentantului împuternicit se

atribuie participantului reprezentat.

7

Astfel, în ședința din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, reprezentantul

Întreprinderii Individuale „Ilmi- Gîndea”, avocatul Andrei Crasnostan, nu a fost

prezent, însă acesta a fost citat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată.

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Întreprinderea Individuală „Ilmi- Gîndea”,

reprezentată de avocatul Andrei Crasnostan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Întreprinderea Individuală „Ilmi- Gîndea”, reprezentată de

avocatul Andrei Crasnostan se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

Judecătorii

Victor Burduh

Aliona Miron

8