3ra-1042/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1042/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1042/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru-Coșleț

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Primăria

municipiului Chișinău, reprezentată de Valentina Urecheanu și de terțul Dinu

Cojocari, reprezentat de avocatul Eduard Digore,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Angela Șapa împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, terț Dinu

Cojocari cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de către Angela Șapa, s-a casat hotărârea din 19 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care

s-a admis acțiunea depusă de către Angela Șapa,

constată:

La 26 iunie 2020, Angela Șapa, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, a

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului general al

municipiului Chișinău, terț Dinu Cojocari cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d. 2-4, 23-24).

În motivarea acțiunii a indicat că Angela Șapa este proprietara

apartamentului nr. 13 din str. Xxx.

La 30 iulie 2018, Primăria municipiului Chișinău a emis autorizația de

construire nr. 422-c/18, prin care a autorizat executarea lucrărilor de reconstrucție

a apartamentului nr. 12 din str. Xxx, ce aparține lui Dinu Cojocari, precum și

construcția a două anexe.

La 24 aprilie 2020, reprezentantul Angelei Șapa, avocatul Viorel Chetrușcă,

s-a adresat Primarului general al municipiului Chișinău cu cerere prin care a

solicitat verificarea lucrărilor de reconstrucție a apartamentului nr. 12 din str.

Xxx, invocând că acestea sunt efectuate de către Dinu Cojocari fără acordul

vecinilor, cu încălcări grave a legislației și a bunelor moravuri, precum și contrar

principiilor de bună-vecinătate. La fel, a menționat că la reconstrucția

apartamentului nr. 12, Dinu Cojocari nu a respectat limitele instituite în

autorizația de construire.

1

Totodată, prin această cerere s-a solicitat suspendarea efectelor autorizației

de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018, iar pentru asigurarea transparentei

actului decizional s-a solicitat ca la verificarea șantierului de către responsabilii

Primăriei să fie invitați și reprezentanții proprietarilor apartamentului nr. 13 din

str. Xxx.

Deopotrivă, s-a solicitat revocarea (anularea) actelor permisive, și anume

certificatul de urbanism și autorizația de construire emise pentru reconstrucția

apartamentului nr. 12 din str. Xxx, ca fiind ilegale și emise cu încălcări, deoarece

vecinii nemijlociți nu și-au dat acordul, precum și pentru faptul că pentru

reconstrucție și construcția anexelor a fost acaparat teren public/municipal, în

mod gratuit.

Prin răspunsul nr. 21/1024-p din 25 mai 2020, recepționat la 29 mai 2020,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei municipiului

Chișinău a comunicat că actele permisive pentru reconstruirea apartamentului

nr. 12 și construcția a două anexe din str. xxx, au fost elaborate în conformitate

cu procedurile stabilite de Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcții nr. 163 din 09 iulie 2010, iar solicitantul a prezentat toate actele și

avizele necesare. Astfel, autoritatea publică locală a emis certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 206i/18 din 23 mai 2018 și autorizația de construire nr. 422-

c/18 din 30 iulie 2018, prin care a autorizat executarea acestor lucrări. Respectiv,

autoritatea publică a notat că reieșind din documentația de proiect nr. 15/18 nu a

stabilit careva afectări ale vecinătăților.

Reprezentantul reclamantei a considerat răspunsul Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei municipiului Chișinău ca fiind

ilegal și neîntemeiat, deoarece contravine prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d), art. 6

alin. (1) lit. d), alin. (4) și art. 13 din Legea nr. 163/2010, or, reclamanta Angela

Șapa este proprietara apartamentului nr. 13 din str. Xxx, care are perete comun cu

apartamentul nr. 12 din aceiași adresă și care aparține lui Dinu Cojocari și

reconstruirea căruia a fost permisă prin autorizația de construire nr. 422-c/18 din

30 iulie 2018. Acest fapt este demonstrat și prin datele cadastrale, din care rezultă

că apartamentele respective fac parte dintr-un bloc locativ comun.

Prin urmare, interese legale ale Angelei Șapa sunt afectate în procesul

executării lucrărilor de construcție și reconstrucție.

Reclamanta Angela Șapa, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, a

solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea certificatului de urbanism

pentru proiectare nr. 206i/18 din 23 mai 2018 emis pentru apartamentul nr. 12 din

str. Xxx; anularea autorizației de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018 emisă

pentru apartamentul nr. 12 din str. Xxx; compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Angela Șapa

(f.d. 138, 143-149).

În consolidarea soluției, prima instanță a reținut că, potrivit legislației în

vigoare, pentru eliberarea/elaborarea certificatului de urbanism pentru proiectare

este necesară prezentarea acordului autentificat notarial al coproprietarilor de

imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării

lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

Respectiv, legiuitorul a prevăzut expres acordul căror vecini este necesar la

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, și anume a vecinilor

2

interesele cărora se afectează nemijlocit în procesul de executare a lucrărilor și în

perioada exploatării bunului.

Referitor la circumstanțele speței, prima instanță a notat că, la caz, nu există

necesitatea acordului reclamantei ca vecin, coproprietar de imobil/teren ale căror

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și

în perioada exploatării obiectului construit – apartamentul nr. 12 din str.Xxx.

Astfel, prima instanță a constatat respectarea condiției prevăzute la art. 3

lit. d) din Legea nr. 163/2010 la eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 206i/18 din 23 mai 2018 pentru apartamentul nr. 12 din str. Xxx.

În privința autorizației de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018, prima

instanță a observat că și la eliberarea acesteia au fost respectate prevederile

art. 12 și art. 13 din Legea nr. 163/2010, fapt ce implică legalitatea actului

administrativ și lipsa temeiurilor de anulare a acesteia.

La 25 noiembrie 2020, Angela Șapa, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apel nemotivat

(f.d. 151). Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8000851451AS, copia

hotărârii motivate a primei instanțe a fost notificată reprezentantului apelantei la

06 ianuarie 2021 (f.d. 155). Motivarea apelului a fost depusă la Curtea de Apel

Chișinău la 11 ianuarie 2021 (f.d. 157).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Angela Șapa a respectat modul și termenul de atac instituit la art. 232 din

Codul administrativ.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de către Angela Șapa, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă.

S-a casat integral hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a admis acțiunea depusă de

către Angela Șapa.

S-a anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 206i/18 din 23 mai

2018, referitor la reconstrucția și construcția a două anexe la apartamentul nr. 12

din str. Xxx.

S-a anulat autorizația de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018, referitor

la reconstrucția și construcția a două anexe la apartamentul nr. 12 din str. Xxx

(f.d. 177, 178-184).

În consolidarea soluției, instanța de apel a concluzionat că prima instanța

greșit a constatat legalitatea certificatului de urbanism pentru proiectare și că nu

există temeiuri legale pentru anularea acestuia. Or, depunând cererea de eliberare

a certificatului de urbanism pentru proiectare, Dinu Cojocari nu a anexat acordul

autentificat notarial al coproprietarilor de imobil ale căror interese pot fi afectate

nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit. Respectiv, la 25 aprilie 2018, Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare l-a notificat și i-a acordat termen pentru

prezentarea acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil ale căror

interese pot fi afectate.

Ca urmare, Cojocari Dinu a prezentat declarația semnată de proprietarii

apartamentelor nr. 3 și nr. 6 (f.d. 68, 69), dar nu și a vecinului nemijlocit –

Angela Șapa, care este proprietarul apartamentului nr. 13.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 206i/18 din 23 mai 2018 a fost emis cu încălcarea

3

procedurii stabilite, contrar prevederilor legii, fapt care servește temei de anulare

a acestuia prin prisma prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) și c) din Legea

contenciosului administrativ.

Totodată, în condițiile în care s-a stabilit că există temeiuri de anulare a

certificatului de urbanism pentru proiectare ca fiind ilegal, subsecvent urmează a

fi anulată și autorizația de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018. Or, pe lângă

faptul că autorizația a fost eliberată în baza unui certificat de urbanism ilegal, ca

temei de ilegalitate s-a mai constatat și lipsa acordului autentificat notarial al

Angelei Șapa ca proprietar la apartamentului vecin, interesele căreia sunt afectate

nemijlocit în procesul executării lucrărilor de reconstrucție.

La 09 iulie 2021, Primăria municipiului Chișinău, reprezentată de Valentina

Urecheanu, a depus prin intermediul oficiului poștal la Curtea de Apel Chișinău

recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii din 19 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 185, 187).

La 10 septembrie 2021, Primăria municipiului Chișinău, reprezentată de

Valentina Urecheanu, a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea recursului

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 190-193).

În motivarea recursului, în esență, a invocat că instanțele inferioare nu au

verificat admisibilitatea acțiunii, prin prisma art. 207 alin. (l), alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, deoarece a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

la art. 209, deși, prin reprezentantul său, Primăria municipiului Chișinău a ridicat

această problemă în fața instanțelor inferioare.

Deopotrivă, acțiunea depusă de Angela Șapa este inadmisibilă și prin prisma

art. 17 și art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, deoarece nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

Succesiv, recurenta a menționat că, prin cererea din 24 aprilie 2020, Angela

Șapa a revendicat niște pretenții ce nu țin de competența Primăriei municipiului

Chișinău, deoarece conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova cu privire

la controlul de stat al calității în construcții nr. 360 din 25 iunie 1996, controlul

de stat al calității în construcții se efectuează de către Agenția pentru

Supraveghere Tehnică (Inspecția de Stat în Construcții) diferențiat, la fazele de

concepere, proiectare, autorizare, executare, exploatare, postutilizare a

construcțiilor și la producerea materialelor și articolelor pentru construcții,

inclusiv controlul respectării procedurii de eliberare a certificatelor de urbanism

și autorizațiilor de construire care, în caz de depistare a unor încălcări, prin

prescripție proprie, sistează valabilitatea respectivelor acte.

Finalmente, Primăria municipiului Chișinău a remarcat că în opinia sa a

respectat procedura de eliberare a certificatului de urbanism nr. 206i/18 din 23

mai 2018 și a autorizației de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018, deoarece

beneficiarul a depus toate actele solicitate de legislația în vigoare și nemijlocit

prevăzute la art. 12 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 09 iulie 2010.

La 30 septembrie 2021, terțul Dinu Cojocari, reprezentat de avocatul Eduard

Digore, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 29 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și menținerea

hotărârii din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 205).

4

La 08 octombrie 2021, terțul Dinu Cojocari, reprezentat de avocatul Eduard

Digore, a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva

deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 210-214).

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a încălcat normele de

drept procedural și material, a apreciat arbitrar probele, iar drept consecință a

soluționat greșit cauza.

În concret, recurentul a învederat că nu a fost citat corespunzător de către

instanța de apel, deoarece despre data ședinței din 29 iunie 2021, ora 11.00, a fost

informat doar cu o zi înainte, adică la 28 iunie 2021, ora 19.05 (f.d. 172), deși,

prin prisma art. 102 alin. (4) din Codul de procedură civilă citația trebuia să i se

înmâneze cu cel puțin 3 zile înainte de data judecării cauzei.

La fel, în prezentul litigiu au fost soluționate problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces, or, apartamentul nr. 12 aparține cu

drept de proprietate comună în devălmășie a soților Dinu Cojocari și Ira Cojocari,

fapt care rezultă chiar din extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d. 8, 54, 70).

Respectiv, instanțele de judecată urmau să o atragă în proces pe Ira Cojocari, ca

fiind coproprietară a apartamentului nr. 12, ca fiind persoană drepturile căreia pot

fi afectate prin hotărârea judecătorească.

De asemenea, recurentul a considerat că instanța de apel nu a cercetat

corespunzător probele din dosar. Or, în speță, instanța de apel a examinat fondul

cauzei și a pronunțat o hotărâre nouă, iar acesta circumstanță obligă instanța de

apel să examineze litigiul în strictă conformitate cu regulile de judecare a pricinii

prevăzute pentru instanța de fond, precum și să cerceteze corespunzător probele

din dosar.

Respectiv, recurentul a menționat că nu îi este clar cum instanța de apel a

ajuns la altă concluzie asupra fondului cauzei, decât prima instanță, în situația în

care nu a cercetat corespunzător probele din dosar. Acest fapt denotă că instanța

de apel nu a acordat deplină eficientă rigorilor art. 214 și art. 383 din Codul de

procedură civilă.

Totodată, instanța de apel nu a clarificat circumstanțele cu privire la

drepturile și obligațiile rezultate din certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 2061/18 din 23 mai 2018 și autorizația de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie

2018 referitor la reconstrucția și construcția a două anexe la apartamentul nr. 12

din str. Xxx. Or, pentru obținerea acestor acte recurentul a dispus de toate avizele

corespunzătoare (f.d. 51-116) care într-un final au dus la recepția lucrărilor și

înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

Prin urmare, certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 2061/18 din 23

mai 2018 și autorizația de construire nr. 422-c/18 din 30 iulie 2018 constituie acte

care deja și-au produs efectele și s-au consumat. Acest fapt atestă că instanța de

apel nu a elucidat toate circumstanțele cauzei, ceea ce a dus la afectarea dreptului

la un proces echitabil și în final a adus atingere dreptului de proprietate al terțului

și încalcă principiul securității raporturilor juridice.

Subsecvent, recurentul a notat că certificatul de urbanism pentru proiectare

și autorizația de construire au fost emise în strictă conformitate cu prevederile

Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construire nr. 163 din 09 iulie

2010, iar Primăria a verificat corespunderea tuturor documentelor confirmative

pentru eliberarea acestora. Anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

și a autorizației de construire nu poate avea loc atât timp cât la etapa preliminară

5

autoritatea emitentă a verificat întrunirea condițiilor. Oricare omisiune constatată

ulterior nu poate fi pusă în sarcina beneficiarului, deoarece afectează securitatea

raporturilor juridice.

La 25 octombrie 2021, Angela Șapa, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă, a depus referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibile a

recursurilor Primăriei municipiului Chișinău și terțului Dinu Cojocari.

La 12 noiembrie 2021, terțul Dinu Cojocari, reprezentat de avocatul Eduard

Digore, a depus referință prin care a susținut recursul Primăriei municipiului

Chișinău și terțului Dinu Cojocari.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost adoptat și pronunțat la

29 iunie 2021 (f.d. 177). La materialele cauzei lipsesc înscrisuri din care ar putea

fi constatat la ce dată a fost notificată participanților la proces copia

dispozitivului deciziei instanței de apel. La 09 iulie 2021, Primăria municipiului

Chișinău a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat (f.d. 185, 187).

Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa „alina.chiselita@justice.md”,

copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată electronic

participanților la proces în data de 08 septembrie 2021 (f.d. 188 verso). La 10

septembrie 2021, Primăria municipiului Chișinău a depus la Curtea Supremă de

Justiție motivarea recursului (f.d. 190). La 30 septembrie 2021, terțul Dinu

Cojocari a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat (f.d. 205), iar la 08

octombrie 2021 a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului

(f.d. 210-214).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

modul și termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

6

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către recurenți sunt inadmisibile.

7

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Primăria municipiului Chișinău, reprezentată de

Valentina Urecheanu și de terțul Dinu Cojocari, reprezentat de avocatul Eduard

Digore, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8