2ra-1648/21 — cu privire la recunoasterea nulitatii contractelor de arenda si obligarea de a prelungi pe un nou termen contractul de arenda a terenurilor agricole

Dosarul nr. 2ra-1648/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Vulcănești (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov)

ÎNCHEIERE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „Agrokost” și Valeri Terzi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Congazcic” împotriva lui Valeri Terzi și Societății cu Răspundere Limitată

„Agrokost” cu privire la recunoașterea nulității contractelor de arendă și obligarea

de a prelungi pe un nou termen contractul de arendă a terenurilor agricole

împotriva deciziei din 6 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Valeri Terzi și Societatea cu Răspundere Limitată

„Agrokost”, reprezentată de avocatul Mihail Cociu și menținută hotărârea din

1 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești, prin care acțiunea a fost

admisă

constată:

La 8 mai 2018, SA „Congazcic” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeri Terzi și SRL „Agrokost”, intervenient accesoriu Primăria

sat. Congazcic r-nul Comrat cu privire la recunoașterea nulității contractelor de

arendă și obligarea de a încheia pe un nou termen contractul de arendă a terenurilor

agricole.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 aprilie 2018 a expirat contractul de

arendă încheiat între Valeri Terzi și SA „Congazcic”.

A menționat că în termenul de 6 luni, prevăzut de Legea cu privire la arenda

în agricultură, Valeri Terzi nu s-a adresat arendatorului cu o cerere privind intenția

de a nu prelungi arenda.

Ca urmare, SA „Congazcic” a arat terenurile agricole cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cu

o suprafață totală de 4,3032 m2, care aparțin cu drept de proprietate lui Valeri Terzi.

1

La 17 aprilie 2018, Valeri Terzi, fără a semnat cu SA „Congazcic”, actul de

primire-predare a terenurilor, a început prelucrarea acestora, deși terenurile au fost

transmise pentru a fi prelucrate de către SA „Congazcic” în bază de arendă.

A comunicat că în adresa pârâților și a Primăriei sat. Congazcic r-nul Comrat,

au fost expediate pretenții, la care nu a primit niciun răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 166, 186 CPC, art. 9, 13,

14, 15 din Legea cu privire la arenda în agricultură.

A solicitat recunoașterea nulității contractului de arendă a terenurilor agricole

încheiat între SRL „Agro-Cost” și Valeri Terzi, obligarea pârâtului Valeri Terzi de

a prelungi pe un termen nou contractul de arendă cu SA „Congazcic”, în condițiile

clauzelor contractului de arendă încheiat între pârâți și încasarea din contul pârâților,

în mod solidar, în beneficiul SA „Congazcic” a cheltuielilor de judecată.

La 5 septembrie 2019 și la 6 februarie 2020, SA „Congazcic” și-a concretizat

pretențiile, solicitând obligarea pârâtului Valeri Terzi de a prelungi pe un termen nou

contractul de arendă cu SA „Congazcic” din 1 aprilie 2015 pentru un an agricol.

Prin hotărârea din 1 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești,

a fost admisă acțiunea.

A fost obligat Valeri Terzi de a prelungi contractul de arendă a terenurilor

agricole cu SA „Congazcic” pentru 1 an agricol.

Au fost încasate de la Valeri Terzi în beneficiul SA „Congazcic” cheltuielile

de judecată legate de achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în

judecată în mărime de 200 de lei.

Prin decizia din 6 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse apelurile

declarate de Valeri Terzi și SRL „Agro-Cost”, reprezentată de avocatul Mihail Cociu

și menținută hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare,

având în vedere prevederile art. 9 alin. (5) din Legea cu privire la arenda în

agricultură nr. 198-XV din 15 mai 2003 (ce acționa în momentul încheierii

contractului de arendă până la 1 martie 2019), în cazul în care Valeri Terzi

(arendatorul) nu dorește să prelungească contractul de arendă din 1 aprilie 2015

încheiat cu SA „Congazcic” (arendaș), urma să informeze arendașul

SA „Congazcic” despre aceasta cu 6 luni înainte de expirarea termenului arendei,

adică din 1 octombrie 2017.

Contrar prevederilor legale menționate, la 26 februarie 2018, Valeri Terzi s-a

adresat cu o cerere către SA „Congazcic” în care a solicitat restituirea cotelor de

teren cu suprafața de 4,28 ha pentru prelucrare de sine stătătoare, adică cu o lună

înainte de expirare contractului de arendă.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că Valeri Terzi

nereziliind contractul de arendă cu SA „Congazcic”, la 8 aprilie 2018, a încheiat

contractul de arendă cu SRL „Agrokost”, fapt ce contravine prevederilor legale.

Instanța de apel a considerat că nu poate fi reținut argumentul apelanților

precum că SA „Congazcic” a fost obligată să solicite avizul de la Valeri Terzi de a

prelungi contractul de arendă, întrucât conform art. 9 alin. (2) din Legea cu privire

la arenda în agricultură, partea (arendașul sau arendatorul) care intenționează să

2

prelungească contractul de arendă este obligată să solicite avizul celeilalte părți și

nu anume arendașul dacă intenționează să prelungească contractul.

La 11 august 2021, SRL „Agrokost” și Valeri Terzi a declarat recurs împotriva

deciziei din 6 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, precum și încasarea de la

SA „Congazcic” în beneficiul SRL „Agrokost” a cheltuielilor de judecată, suportate

în legătură cu acordarea asistenței juridice și pentru achitarea taxei de stat la

depunerea cererii de apel și de recurs.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale, neîntemeiate, pasibile de a fi casate, deoarece instanțele de

judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia a fi aplicată, eronat au

interpretat legea, iar aprecierea probelor a fost arbitrară.

Instanța de apel incorect a interpretat prevederile Legii cu privire la arenda în

agricultură, a trecut cu vederea argumentele lor precum că SA „Congazcic” avea

obligația de a se adresa arendatorului (Valeri Terzi) cu o cerere privind prelungirea

termenului contractului arendei, în cazul în care a dorit prelungirea relațiilor de

arendă după expirarea termenului, reieșind din prevederile art. 9 alin. (2) din Legea

cu privire la arenda în agricultură (în vigoare la data expirării termenului

contractului).

Astfel, sunt eronate argumentele primei instanțe și a instanței de apel precum

că în Legea cu privire la arenda în agricultură nu este prevăzut că anume arendașul

trebuia să se adreseze cu o cerere la arendator privind prelungirea contractului.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au interpretat prevederile

Legii cu privire la arenda în agricultură.

Astfel, art. 15 din lege prevede dreptul prioritar al arendașului la prelungirea

contractului arendei pe un nou termen, dar nu pentru un an agricol.

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (4) din legea menționată, au susținut

că prelungirea contractului de arendă pe un an în conformitate cu legislația în vigoare

la momentul încetării contractului de arendă, este posibilă numai în cazul dacă după

expirarea termenului arendei arendașul continuă să se folosească de terenul agricol,

iar arendatorul nu a cerut întoarcerea lui.

În cazul dat, după expirarea termenului contractului, SA „Congazcic” nu a

continuat să exploateze terenurile agricole, dar Valeri Terzi, prin intermediul

depunerii la 26 februarie 2018 a cererii scrise în adresa SA „Congazcic” a cerut

întoarcerea bunurilor arendate.

La 29 septembrie 2021, în adresa SA „Congazcic”, avocatului Mihail Cociu

și Primăriei sat. Congazcic r-nul Comrat a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de SRL „Agrokost” și Valeri Terzi, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 12 vol. II), fiind recepționată la 1 octombrie 2021, ceea

ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 14-16 vol. II).

3

La 1 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „Congazcic” a

depus referință la recursul declarat de SRL „Agrokost” și Valeri Terzi, solicitând

respingerea recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 9 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 183 vol. I), fiind recepționată de către recurenți la 11 iunie 2021, ceea ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 185-186 vol. I).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 11 august 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Agrokost” și Valeri Terzi,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Agrokost” și Valeri

Terzi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de SRL „Agrokost” și Valeri Terzi urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Agrokost” și Valeri Terzi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5