3ra-1039/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1039/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1039/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău împotriva

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, persoană

terță Nelea Prodan cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, împotriva hotărârii din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 27 martie 2019 Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău, reprezentați de Petru Bojoga au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

persoană terță Nelea Prodan cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că prin decizia Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminări și asigurării egalității nr.198/18 din 23 ianuarie 2019,

Direcția generală locativ-comunală a Consiliului mun. Chișinău a fost obligată să ofere

petiționarei Nelei Prodan, oportunități similare în procesul de obținere a spațiului locativ și

anume, ca să fie demarată procedura de încheiere a tranzacției de împăcare, prin care să i se

transfere suma de bani echivalentă celei propuse celorlalți creditori. La fel, Consiliul

1

municipal Chișinău a fost obligat să întocmească registrul persoanelor, care trebuie să

beneficieze de spațiu locativ în temeiul hotărârilor instanțelor de judecată naționale și

regionale, dezagreată în bază de sex, cu identificarea criteriilor de repartizare/soluționare.

Reclamanții consideră că decizia Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminări și asigurării egalității nr.198/18 din 23 ianuarie 2019 este ilegală. Astfel, la data

de 26 februarie 2019, Primăria mun. Chișinău a înaintat o cerere prealabilă

cu nr. 02-115/5898, prin care a solicitat abrogarea deciziei Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminări și asigurării egalității nr.198/18 din 23 ianuarie 2019. La data de

22 martie 2019 Primăria mun. Chișinău a recepționat răspunsul Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr.03/592 din 19 martie 2019,

prin care i s-a refuzat admiterea cererii prealabile.

Reclamanții au menționat că, în pct.2 al deciziei contestate este indicat că reclamanții

vor oferi petiționarei Nelei Prodan oportunități similare în procesul de obținere a spațiului

locativ și anume, vor demara procedura de încheiere a unei tranzacții de împăcare, prin

care să i se transfere suma de bani echivalentă celei propuse celorlalți creditori. Prin urmare,

atât Primăriei mun. Chișinău cât și Consiliului mun. Chișinău le-au fost impuse executarea

unor condiții, care vin în contradicție cu legislația în vigoare. Astfel, actul emis de

autoritatea publică ce încalcă drepturile și interesele civile ale persoanelor fizice sau

juridice, urmează a fi declarat nul de către instanța de judecată din momentul adoptării lui.

Reclamanții au susținut că prin obligarea încheierii tranzacției de împăcare cu

creditorul Nelea Prodan, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău ar fi puse în

situația de a încălca legislația națională în vigoare.

Făcând trimitere la prevederile art. 992 alin.(1) și art. 993 alin.(1) Cod civil,

reclamanții au invocat că încheierea unei tranzacții de împăcare cu Nelea Prodan ar

presupune schimbarea modului și ordinii de executare a hotărârii, ceia ce ar schimba

conținutul și natura acesteia, dându-i una cu caracter patrimonial, străină de litigiul inițial.

Într-o astfel de situație, Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău vor fi lipsite de

dreptul la un proces echitabil, neasigurându-li-se garanțiile necesare apărăii intereselor sale

într-un litigiu cu caracter patrimonial.

Reclamanții au relevat că prin hotărârea instanței de fond, Consiliul mun. Chișinău

urma să-i acorde creditorului Nelei Prodan spațiu locativ de serviciu, pentru perioada de

activitate în această localitate și nu alocarea unei sume de bani, pentru procurarea

apartamentului cu drept de proprietate privată. Între Consiliul mun. Chișinău, Primăria mun.

Chișinău și Nelea Prodan nu au existat și nici nu există careva obligații pecuniare stipulate

într-un contract civil, care ar fi fost încheiat între părți, în concordanță cu prevederile

art. 776 Cod civil.

Mai mult, reclamanții au invocat că prin Legea nr.1324-XII din 10 martie 1993 privind

privatizarea fondului de locuințe, este reglementat că procesul de privatizare a fondului de

locuințe este un proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, fondul de locuințe

aparținând statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul de

proprietate, pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea unor stăpâni reali prin

dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.

În context, reclamanții au menționat că Nelea Prodan are dreptul să primească spațiu

locativ cu drept de folosință și posesie și nicidecum cu drept de dispoziție. Astfel, decizia

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității

nr.198/18 din 23 ianuarie 2019 contravine hotărârii judecătorești din 07 august 2008,

2

deoarece prin hotărârea instanței de judecată, Consiliul mun. Chișinău urma să-i acorde

creditorului Nelei Prodan spațiu locativ în folosință și nicidecum în proprietate privată.

Reclamanții au menționat că practica judiciară confirmă netemeinicia adresări

creditorilor urmăritori, prin care se solicită schimbarea modului și ordinii de executare a

hotărârilor judecătorești, ce ține de acordarea spațiului locativ. Drept exemplu, reclamanții

au invocat încheierea din 26 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la

cererea lui Nicolae Saculțan împotriva Consiliului mun. Chișinău privind schimbarea

modului și ordinii de executare a deciziei din 01 iunie 2009 a Curții de Apel Chișinău și

încheierea nr.2ra-1273/15 din 20 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

respinsă cererea lui Gheorghe Marina împotriva Primăriei mun.Chișinău privind schimbarea

modului și ordinii de executare a hotărârii din 07 octombrie 1998 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, precum și încheierea nr.3r-220/16 din 19 octombrie 2016 a Curții Supreme

de Justiție, prin care a fost respinsă cererea lui Costin Turo, care au avut același obiect al

examinării.

Reclamanții consideră ca fiind abuziv și pct.3 din decizia contestată, deoarece prin

acesta sunt obligați să întocmească registrul persoanelor, care trebuie să beneficieze de

spațiu locativ în baza hotărârilor instanțelor de judecată naționale și regionale, dezagreată în

bază de sex, cu identificarea criteriilor de repartizare/soluționare.

De asemenea, reclamanții au menționat că art.9 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.75 din

30 aprilie 2015 cu privire la locuințe stabilește modalitatea de asigurare cu locuințe sociale,

care se atribuie în locațiune persoanelor sau familiilor luate la evidență în temeiul deciziei

Consiliului local. Locuințele sociale se transmit în locațiune persoanei sau familiei care

pretinde la o asemenea locuință în localitatea care are reședință sau domiciliu în baza

încheierii unui contract de locațiune.

Reclamanții au specificat că cerințele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurării egalității, privind întocmirea registrului de evidență a persoanelor

care urmează să beneficieze de spațiu locativ în baza hotărârilor judecătorești, nu sunt

reglementate de legislația în vigoare și anume, de Legea nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire

la locuințe.

Reclamanții au solicitat anularea deciziei nr. 198/18 din 23 ianuarie 2019 a Consiliului

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Primăria mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității cu privire la contestarea actului administrativ. A fost anulată decizia

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității nr.198/18 din

23 ianuarie 2019 (f.d. 213, 224-235, vol. I).

La data de 08 octombrie 2020 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurării egalității a contestat cu apel hotărârea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea unei noi decizii,

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.217-218, vol.I).

Hotărârea motivată din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani a

fost notificată Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității

la data de 15 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8000522728AS (f.d.238, vol.I).

La data de 29 decembrie 2020 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării

și asigurării egalității a depus motivarea apelului (f.d.243-246, vol.I).

3

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității.

La data de 30 decembrie 2020 Nelea Prodan a contestat cu apel hotărârea din

02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a

acesteia și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă

ca neîntemeiată (f.d. 3- 27, vol. II).

Prin încheierea din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Nelea

Prodan împotriva hotărârii din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d. 28-29, vol. II).

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus

de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, împotriva

hotărârii din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.44-52, vol.II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că reclamanții Primarul

General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău contestă decizia Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității nr. 198/18 din 23 ianuarie 2019,

prin care s-a decis: faptele constatate reprezintă discriminare pe criteriul de sex în realizarea

dreptului la asigurarea cu spațiul locativ; reclamații vor oferi petiționarei oportunități

similare în procedura de obținere a spațiului locativ și anume, vor desemna procedura de

încheiere a unei tranzacții de împăcare, prin care să i se transfere suma de bani echivalentă

celei propuse celorlalți creditori; reclamații vor întocmi registrul persoanelor care trebuie să

beneficieze de spațiu locativ în baza hotărârilor instanțelor de judecată națională și

regionale, dezagreată în bază de sex, cu identificarea criteriilor de repartizare/soluționare;

reclamații vor informa Consiliul în termen de 10 zile de la recepționarea deciziei despre

măsurile întreprinse sau planificate pentru implementarea recomandărilor formulate; decizia

se comunică petiționarei și va fi făcută publică pe adresa www.egalitate.md; decizia este cu

drept de atac în instanța de contencios administrativ, conform prevederilor pct.65 din Legea

nr.298/2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurării egalității și Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 febrfuarie 2000.

Instanța de apel a menționat că prin hotărârea judecătorească din 07 august 2008 a fost

obligat Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău să-i acorde spațiu locativ Nelei

Prodan și membrilor familiei acesteia – fiului xxxxx, în corespundere cu normele sanitare

prevăzute de art. 42-44 Cod cu privire la locuințe.

De asemenea, instanța de apel a invocat că din actele cauzei rezultă că la moment

autoritatea publică locală este în imposibilitate de a executa hotărârea nominalizată din

cauza lipsei spațiului liber în mun. Chișinău, astfel încât lipsa spațiului locativ și

imposibilitatea executării unei hotărîri judecătorești, nu poate fi apreciat ca fapt de

discriminare pe criteriu de sex în realizarea dreptului la asigurare cu spațiu locativ. Or, din

actul judecătoresc la care face trimitere Nelea Prodan - hotărârea judecătorească din

07 august 2008, rezultă că împreună cu persoana terță Nelea Prodan urmează să beneficieze

de spațiu locativ inclusiv și fiul acesteia xxxxx. Astfel, instanța de fond întemeiat a stabilit

că decizia autorității publice, precum că faptele constatate reprezintă discriminare pe

criteriu de sex în realizarea dreptului la asigurarea cu spațiul locativ, sunt lipsite de temei,

întrucât potrivit hotărârii judecătorești din 07 august 2006, de spațiu locativ urmează să

beneficieze atât persoana terță Nelea Prodan - gen feminin, cât și fiul acesteia xxxxx- gen

masculin.

4

Astfel, instanța de apel a relevat că motivele invocate de autoritățile publice locale

despre imposibilitatea executării la moment a documentului executoriu, nu pot fi apreciate

ca fiind legate de sexul persoanei terțe Nelei Prodan. Or, documentul executoriu vizează

atât persoana de sex feminin, cât și persoana de sex masculin. Iar, Consiliul mun. Chișinău

a invocat că la moment este în imposibilitate să execute actul nominalizat în întregime, dar

nu doar în partea ce se referă la Nelea Prodan.

La fel, instanța de apel a menționat că instanța de fond întemeiat a stabilit că actul

administrativ contestat a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 15 al Legii nr. 121 din

25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. Or, art. 15 alin. (4) din Legea citată

stabilește că, decizia Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității nr. 198/18 din 23 ianuarie 2019 include și recomandări în vederea asigurării

repunerii în drepturi a victimei și a prevenirii faptelor similare pe viitor. Norma legală

enunțată, nu permite Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității să impună silit reclamaților o anumită conduită. Or, în astfel de circumstanțe apare

riscul depășirii de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității a competenței oferite de legiuitor.

Analizând dispozițiile actului administrativ contestat, instanța de apel a stabilit că din

punctele 2, 3 și 4 ale deciziei nr. 198/18 din 23 ianuarie 2019, rezultă impunerea unui

comportament cu titlu imperativ din partea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității către reclamanții Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău, ceea ce contravine atribuțiilor și competențelor Consiliului pentru prevenirea

și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În context, instanța de apel a relevat că din conținutul punctelor 2, 3 și 4 din decizia

contestată, rezultă o prescriere imperativă pentru Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, dar nu una de recomandare, or, se constată cu certitudine că, prin expresiile:

reclamanții vor oferi petiționarei oportunități similare în procesul de obținere a spațiului

locativ, și anume vor demara procedura de încheiere a unei tranzacții de împăcare, prin care

să i se transfere suma de bani echivalentă celei propuse celorlalți creditori; reclamații vor

întocmi registrul persoanelor care trebuie să beneficieze de spațiul locativ în baza

hotărârilor instanțelor de judecată naționale și regionale, dezagreată în bază de sex, cu

indicarea criteriilor de repartizare/soluționare; reclamații vor informa Consiliul în termen de

10 zile de la recepționarea deciziei despre măsurile întreprinse sau planificate pentru

implementarea recomandărilor formulate. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității impune reclamanților un comportament obligatoriu, o

anumită conduită, de la care nu se permite nicio abatere, situație care la fel este

inacceptabilă.

De asemenea, instanța de apel consideră ca nefondat argumentul invocat în apel, că

prima instanță a apreciat greșit recomandările expuse în decizia Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, ca fiind imperative. Or,

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității nu a ținut cont

de faptul, că actul administrativ trebuie să fie întocmit într-un limbaj clar și ușor de înțeles,

fără a lăsa loc pentru interpretări. Iar, odată ce modul în care sunt formulate recomandările

în actul administrativ contestat, se apreciază ca obligare, dar nu ca recomandare să

întreprindă acțiunile impuse de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității prin decizia nr. 198/18 din 23 ianuarie 2019, actul administrativ

contestat întemeiat a fost apreciat de prima instanță ca fiind emis cu încălcarea Legii

nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.

5

Instanța de apel a relevat că alte argumente invocate de Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității în susținerea poziției sale nu pot fi reținute,

deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele, care au

fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe,

care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și

susținute de normele de drept material.

La data de 29 iunie 2021 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea

unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea Primarului General al mun.Chișinău și

Consiliului mun.Chișinău (f.d.53, vol.II).

La data de 13 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a depus motivarea recursului

(f.d. 62-64, vol.II).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat, că instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat prevederile

art.15 alin.(1) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012.

În acest sens, recurentul a menționat că potrivit dreptului material special aplicabil în

litigiile de discriminare, sarcina de a proba că fapta nu constituie discriminare revine

persoanei despre care se presupune că a comis fapta discriminatorie.

Astfel, recurentul a invocat că Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău urmau să prezinte acei indicatori/grafice/rapoarte/analize, prin care să

demonstreze că nu există niciun tratament diferențiat în ordinea alegerii beneficiarilor cu

care să încheie sau să nu încheie tranzacții de împăcare, cu achitarea sumelor bănești.

Recurentul a menționat că Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău nu au prezentat probe relevante și pertinente în acest sens.

În afară de aceasta, recurentul a relevat că petiționara Nelea Prodan a prezentat, în

limita posibilității, probe cu un șir de beneficiari, care toți erau bărbați, cu care Primarul

General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău au recurs la acest mijloc de executare

a hotărârii instanței de judecată din 07 august 2006.

Recurentul a menționat, că cele invocate de instanța de apel precum că Consiliul

mun.Chișinău urma să se asigure cu suport probatoriu, este o interpretare și aplicare eronată

a dreptului material, ce a dus la emiterea unei decizii neîntemeiate și pasibile de a fi casată.

De asemenea, recurentul a menționat ca concluziile instantei de apel în partea ce

vizează aplicabilitatea criteriului de sex, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul a notat ca în privința neaplicabilității criteriului de sex instanța de apel a

concluzionat că prin hotărârea instanței de judecată din 07 august 2008, de spațiu locativ

urma să beneficieze petiționara Nelea Prodan și fiul ei.

Recurentul a invocat că această concluzie este denaturată, scoasă din context și nu se

raportează la circumstanțele cauzei. Or, ca creditor al dreptului la asigurare cu spațiu locativ

figura persoana terță Nelea Prodan, iar fiul acesteia avea un drept de abitație, reglementat de

art. 51 alin. (2) Codul familiei (în vigoare la momentul emiterii hotărârii judecătorești din

07 august 2006), care stipula expres că fiecare copil are dreptul sa locuiască în familie, sa-și

cunoască parinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei, cu excepția cazurilor când

6

aceasta contravine intereselor copilului. Mai mult, titlul executoriu din 23 august 2006

prevede, că în calitate de reclamant este persoana terță Nelea Prodan și fiul acesteia.

Recurentul a menționat că beneficiarul principal, care urma să beneficieze de spațiu

locativ era petiționara Nelea Prodan, căreia, în virtutea funcției sale, urma să-i fie acordat

spațiu locativ și care a solicitat executarea hotărârii judecătorești. Includerea fiului drept

motiv de argumentare a neaplicativității criteriului reținut (sex), denotă о interpretare

eronată a conceptului egalității și a aplicabilității unui criteriu.

Recurentul a relevat că în litigiile de discriminare, șirul beneficiarilor, cu care s-au

încheiat tranzacții de împăcare erau doar bărbați, să fi fost încheiată măcar о singură

tranzacție cu vre-o doamnă, reclamanții erau să о prezinte. Respectiv, în aceste circumstanțe

decădea aplicabilitatea criteriului de sex invocat și nu faptul că Nelea Prodan are copil, care

de asemenea, necesită de a fi asigurat cu spațiu locativ și că acesta este de gen masculin.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iunie 2021, fiind

notificată recurentului Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității la data de 15 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție

nr.DS80003559683AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 58, vol.II).

Astfel, recursul depus la data de 13 octombrie 2021 de către Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, este în termen.

La data de 18 octombrie 2021, în adresa intimaților Primarului General al

mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău și a persoanei terțe Nelei Prodan a fost expediată

copia recursului depus de Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.65, vol.II).

Deși intimații Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău și persoana

terță Nelea Prodan au recepționat copia recursului depus de Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

anexate la materialele cauzei (f.d.68-71, vol.II), aceștia nu și-au valorificat drepturile sale

procedurale și nu au depus referințe la recursul Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

7

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

8

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

9