3ra-1041/21 — anularea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei

Dosarul nr.3ra-1041/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 10 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Golac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți „Firma broker „Balans” Societate cu Răspundere Limitată și „SMV Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Tatiana Golac, a fost casată hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă : La 21 ianuarie 2020 Tatiana Golac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta Tatiana Golac a indicat că, conform cererii de pensionare din 17 septembrie 2012, prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 92/2012/41639 din 27 septembrie 2012, i-a fost stabilită o pensie incompletă pentru limită de vârstă, în cuantumul de 510,75 de lei, cu stagiul incomplet calculat. A susținut, că în urma indexărilor efectuate pe parcursul anilor 2013-2019 și a majorării din 01 ianuarie 2019 cu 10 %, pensia a fost majorată și în prezent mărimea acesteia este de 921,32 de lei. La data de 18 noiembrie 2019, conform solicitării scrise, depusă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău, a primit decizia nr. 92/2012/41639 din 27 septembrie 2012 privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

1 A susținut că conform deciziei nominalizate, din stagiul total de cotizare calculat și stabilit de Casa Națională de Asigurări Sociale, au fost excluse în mod nejustificat și ilegal două perioade de activitate de muncă. În acest mod, Casa Națională de Asigurări Sociale a stabilit un stagiu de cotizare incomplet, adică de 21,8 de ani, de fapt, durata stagiului total de cotizare realizat fiind mai mare decât cel stabilit de Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, contrar actelor prezentate, Casa Națională de Asigurări Sociale, a redus în mod arbitrar și ilegal, stagiul de cotizare real cu 3 ani, 11 luni și 5 zile. Din acest motiv, reclamanta consideră că durata stagiului total de cotizare și prin urmare, cuantumul pensiei, au fost stabilite de Casa Națională de Asigurări Sociale cu încălcarea prevederilor Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

Nefiind de acord cu decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 92/2012/41639 din 27 septembrie 2012, la data de 21 noiembrie 2019 reclamanta Tatiana Golac a depus cerere prealabilă, solicitând recalcularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă în conformitate cu legislația în vigoare și în corespundere cu documentele prezentate la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani mun. Chișinău și cu mențiunile din carnetul de muncă. La 24 decembrie 2019 a primit răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G2571/19 din 20 decembrie 2019, prin care i-a fost refuzat în recalcularea pensiei pentru limită de vârstă.

Reclamanta consideră că răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nu cuprinde esența cerințelor sale, ci este un răspuns formal, cuprinzând enumerarea normelor legale, în timp ce, cererea sa prealabilă conține suficiente dovezi care atestă activitatea sa de muncă, prezentând setul tuturor documentelor necesare, care confirmă în mod cert, stagiul de cotizare realizat pentru perioada de la 16 noiembrie 1972 până la 24 decembrie 2004. În acest sens, Tatiana Golac a menționat că în perioada de la 03 iulie 1992 până la 12 mai 1998 a activat la Întreprinderea mică „Firma broker „Balans” (ulterior„ Firma broker „Balans” SRL). Conform înscrierii din carnetul de muncă, stagiul de cotizare pentru perioada activității de muncă la întreprinderea „Firma broker „Balans” SRL a constituit 5 ani, 10 luni și 10 zile.

Însă, din conținutului deciziei privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă nr.92/2012/41639 din 27 septembrie 2012, rezultă că stagiul de cotizare pentru această perioada a activității de muncă stabilit de către Casa Națională de Asigurări Sociale a constituit doar 4 ani, 5 luni și 29 zile. Drept consecință, din motive neînțelese și nejustificate, nu a fost luată în considerare perioada de la 01 ianuarie 1997 până la 12 mai1998, adică 1 an, 4 luni și 12 zile. A menționat reclamanta că stagiul întreg de cotizare pentru perioada activității la întreprinderea „Firma broker „Balans” SRL, atât luat în considerare de către Casa Națională de Asigurări Sociale, 03 iulie 1992-31 decembrie 1996, cât și cel exclus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, 01 ianuarie 1997- 12 mai 1998, a fost realizat anterior implementării evidenței individuale.

În conformitate cu art. 51 alin. (1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, stagiul de cotizare realizat anterior implementării evidenței individuale, se confirmă prin carnetul de muncă.

Din acest motiv, reclamanta consideră că acțiunile Casei Naționale de Asigurări Sociale privind excluderea unei părți a stagiului de cotizare sunt ilegale, 2 deoarece la calcularea stagiului de cotizare pentru perioada de activitate la întreprinderea „Firma broker „Balans” SRL, Casa Națională de Asigurări Sociale a ignorat înscrierea din carnetul de muncă, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii și ale Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 165 din 21 martie 2017. Astfel, reclamanta consideră că durata stagiului de cotizare pentru perioada de activitate la întreprinderea „Firma broker „Balans” SRL, stabilit de Casa Națională de Asigurări Sociale, trebuie să fie modificată prin majorarea cu 1 an, 4 luni și 12 zile.

A mai menționat reclamanta că în perioada de la 03 iunie 2002 până la 24 decembrie 2004 a activat la întreprinderea „SMV Grup” SRL, care a achitat contribuții în bugetul de stat. După cum rezultă din carnetul de muncă, stagiul de cotizare pentru perioada activității de muncă la întreprinderea „SMV Grup” SRL a constituit 2 ani, 6 luni și 24 zile. Însă, Casa Națională de Asigurări Sociale prin decizia sa, a exclus complet stagiul de cotizare pentru această perioadă a activității de muncă, ignorând înscrierea din carnetul de muncă.

În opina reclamantei, nu-i poate fi imputată neexecutarea obligațiilor de către angajator - virarea lunară la bugetul asigurărilor de stat a contribuțiilor individuale, or, acestea au fost real reținute din salariul său, cu atât mai mult că potrivit art. 29 din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în vigoare până la 01 ianuarie 2017), nedepunerea contribuției de asigurări sociale de către angajator nu poate afecta plata drepturilor cuvenite asiguraților. Astfel, perioada activității de muncă pentru perioada de la 03 iunie 2002 și până la data demisiei - 24 decembrie 2004, în cadrul „SMV Grup” SRL, a fost exclusă de Casa Națională de Asigurări Sociale din stagiul total de cotizare în mod neîntemeiat și ilegal, încălcând astfel prevederile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

A solicitat reclamanta: recunoașterea ilegalității și anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2571/19 din 20 decembrie 2019, prin care i-a fost refuzat în efectuarea recalculării cuantumului pensiei pentru limită de vârstă; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze cuantumul pensiei stabilite anterior cu includerea recalculării stagiului total de cotizare, luându-se în considerare vechimea în muncă pentru perioada reală de activitate de muncă la întreprinderea „Firma broker „Balans” SRL, cu includerea stagiului de muncă de la 01 ianuarie 1997 până la 12 mai 1998 și cu o prelungire a stagiului total de cotizare de 1 an, 4 luni și 12 zile, conform înscrierii din carnetul de muncă, precum și pentru perioada reală de activitate de muncă la întreprinderea „SMV Grup” SRL cu includerea stagiului de muncă de la 03 iunie 2002 până la 24 decembrie 2004 și cu o prelungire a stagiului total de cotizare de 2 ani, 6 luni și 24 zile, conform înscierii din carnetul de muncă; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze cuantumul pensiei, începând cu data stabilirii pensiei pornind de la stagiul total de cotizare de cel puțin 25,7 ani și cu achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia anterioară, ținând cont de indexările efectuate.

3 Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a dispus atragerea în proces a terților „Firma broker ”Balans” SRL și „SMV Grup” SRL (f.d. 2). Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Golac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți „Firma broker „Balans” SRL și „SMV Grup” SRL cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei. La 17 decembrie 2020 Tatiana Golac a depus apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă (f.d.

111). La 02 martie 2021 Tatiana Golac a prezentat motivarea apelului (f.d. 127). Hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată apelantei Tatianei Golac la data de 08 februarie 2021, fapt ce se atestă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, atașat la materialele cauzei (f.d. 123). Astfel, instanța de apel corect a considerat a fi în termen apelul depus de Tatiana Golac. Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Tatiana Golac, a fost casată hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii depuse de Tatiana Golac. A fost anulat actul administrativ emis de Casa Națională de Asigurări Sociale nr. G-2571/19 din 20 decembrie 2019 privind refuzul de recalculare a pensiei.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să recalculeze cuantumul pensiei pentru Tatiana Golac, cu includerea în stagiul de cotizare, a activității sale în cadrul „Firmei broker „Balans” SRL în perioada de la 01 ianuarie 1997 până la 12 mai 1998. În rest, în partea pretenției privind includerea în stagiul de cotizare a perioadei de muncă de la 03 iunie 2002 până la 24 decembrie 2004, realizate la întreprinderea „SMV Grup” SRL, acțiunea a fost respinsă.

Instanța de apel a specificat că conform pct. 69 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 165 din 21 martie 2017, stagiul de cotizare realizat până la introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (până la 1 ianuarie 1999), se confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente eliberate în modul stabilit. În conformitate cu pct. 70 din Regulamentul nominalizat, actul de bază care confirmă stagiul de cotizare, conform pct. 69 alineatul întâi, este carnetul de muncă.

În lipsa carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include înscrieri incorecte și imprecise sau lipsesc înscrisurile respective despre anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în considerare adeverințele, extrasele din ordine, contul personal al angajatului în care se reflectă salariul calculat lunar, schema de încadrare și alte documente ce conțin informații referitoare la perioada de muncă.

Astfel, instanța de apel a stabilit că organul de asigurări sociale neîntemeiat a refuzat includerea în stagiul de cotizare a activității reclamantei Tatiana Golac în cadrul „Firmei broker „Balans” SRL, în perioada 01 ianuarie 1997 – 12 mai 1998. 4 Or, din carnetul de muncă, copia căruia este anexat la dosar, rezultă că, Tatiana Golac a fost angajată la „Firma broker „Balans” la data de 03 iulie 1992, fiind concediată în baza cererii de demisie la 12 mai 1998, iar alte mențiuni despre întreruperea stagiului de muncă la materialele dosarului lipsesc. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a constatat că Tatiana Golac a activat în cadrul SRL „Firma broker „Balans” inclusiv în perioada 01 ianuarie 1997 – 12 mai 1998, respectiv organul de asigurări sociale neîntemeiat a refuzat includerea perioadei respective în stagiul de cotizare.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat critic argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că perioada de activitate a apelantei Tatiana Golac de la 01 ianuarie 1997 – 12 mai 1998 în cadrul SRL „Firma broker „Balans” nu a fost inclusă în stagiul de cotizare, deoarece pentru perioada vizată întreprinderea nu a achitat contribuții de asigurări sociale de stat.

În acest sens, instanța de apel a indicat că potrivit art.7 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat), dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal, însă această normă nu poate constitui drept temei pentru respingerea acțiunii, în situația în care obligația prezentării declarațiilor persoanei asigurate REV-5 și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale pentru fiecare persoană asigurată angajată, constituie o obligație a angajatorului și nu a salariatului, respectiv, instanța de apel a concluzionat că nu-i poate fi imputată reclamantei Tatiana Golac neexecutarea obligațiilor de către angajatorul său, privind virarea lunară la bugetul asigurărilor de stat a contribuțiilor individuale, or, acestea au fost real reținute din salariul angajatului.

În astfel de circumstanțe, Curtea de Apel Chișinău a considerat că este întemeiată și urmează a fi admisă acțiunea Tatianei Golac în partea pretențiilor cu privire la anularea actului administrativ emis de CNAS nr. G-2571/19 privind refuzul de recalculare a pensiei. Subsecvent, instanța de apel a admis pretenția privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să recalculeze cuantumul pensiei pentru Tatiana Golac, cu includerea în stagiul de cotizare, a activității sale în cadrul „Firmei broker „Balans” SRL în perioadei de la 01 ianuarie 1997 până la 12 mai 1998. Or, prin prisma prevederilor art. 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, autoritatea publică poate să fie obligată să emită un act administrativ individual, numai în cazul în care preventiv se dispune anularea actului administrativ individual defavorabil.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca nefondat argumentul intimatei, precum că răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2571/19 din 20 decembrie 2019 nu reprezintă un act administrativ individual și nu poate constitui obiectul controlului judecătoresc. Or, prin răspunsul nominalizat se constată refuzul autorității publice în satisfacerea cererii petiționarei în împrejurările existente. Iar, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actul administrativ individual defavorabil reprezintă actul care impune destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Prin urmare, răspunsul Casei Naționale de Asigurări 5 Sociale nr. G-2571/19 din 20 decembrie 2019 se încadrează în noțiunea de act administrativ individual defavorabil. Instanța de apel a respins și argumentul intimatei referitor la omiterea termenului de prescripție de către reclamanta Tatiana Golac de înaintare a acțiunii în instanța de judecată. În acest sens, instanța de apel a indicat că, organul de asigurări sociale nu a ținut cont de faptul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie este imprescriptibil. La 10 iunie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

184), iar la 20 august 2021 a prezentat motivarea recursului (f.d. 192), solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că la calculul stagiului de cotizare au fost incluse toate perioadele confirmate de carnetul de muncă, din care au fost achitate contribuții de asigurări sociale și alte acte ce confirmă venitul asigurat. A susținut că pensia intimatei a fost calculată în cuantum de 479,63de lei lunar. Luând în considerație că cuantumul pensiei calculate - 479,63 lei, este mai mic decât pensia minimă prevăzută de la 01 aprilie 2012 - 510,75 de lei, pensia a fost acordată în cuantum de 510,75 lei lunar.

Recurenta a menționat că în rezultatul indexării pe perioada 2013-2019 și majorării cu 10% începând cu 01 ianuarie 2019, pensia intimatei a fost majorată și constituie 921,32 de lei lunar. Totodată, în calculul stagiului de cotizare nu a fost inclusă perioada de activitate de la 01 ianuarie 1997-12 mai 1998 realizate în cadrul „Firmei broker „Balans” SRL, deoarece pentru perioada vizată, întreprinderea nu a achitat contribuții de asigurări sociale de stat, fapt confirmat și prin certificatul privind calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nr. 1432/92 din 24 septembrie 2012, eliberat de Direcția venituri din cadrul CTAS Râșcani, responsabilă pentru evidența achitării de către agenții economici a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

În acest context, recurenta a reiterat că sistemul public de asigurări sociale este un sistem organizat de stat pe principiul contributivității obligatorii, prin care se realizează plata de prestații sociale, respectiv orice prestație de asigurări sociale se cuvine asiguratului, în condițiile Legii privind sistemul public de pensii, corelativ obligațiunilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat. Iar, potrivit prevederilor art.7 al Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale.

Astfel, în opinia recurentei, instanța de apel nu a adus careva argumente plauzibile în vederea admiterii pretenției privind includerea perioadei de activitate de la 01 ianuarie 1997-12 mai 1998 în cadrul „Firmei broker „Balans” SRL, aceasta motivând confirmarea activității prin înscrierea în carnetul de muncă, fapt care Casa Națională de Asigurări Sociale nu-l contestă. Recurenta, nu pune la îndoială înscrierea în carnetul de muncă al intimatei, care indică angajarea și eliberarea acesteia din cadrul „Firmei broker „Balans” SRL, ci menționează că de către entitatea respectivă nu au fost achitate și transferate contribuții de asigurări sociale în bugetul de asigurări sociale de stat, fapt confirmat prin certificatul nr. 6 1432/92 din 24 septembrie 2012, anexat la materialele dosarului.

Iar, potrivit art. 5 al Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive, fapt remarcat și de către instanța de apel. În acest caz, în opinia recurentei, instanța de apel greșit a constatat, precum că omisiunea angajatorilor de a prezenta declarațiile sau, eventual a autorităților abilitate, de a încasa forțat contribuțiile respective în cazul neachitării acestora, nu ar constitui un temei justificat de a priva intimata de dreptul la pensie. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2021, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 15 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.188).

Motivarea recursului, fiind prezentată anterior - la data de 20 august 2021 (f.d. 192), prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut de lege. Prin referința depusă la 26 octombrie 2021 intimata Tatiana Golac a solicitat de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d. 204-207). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

7 În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 8 d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 9