2ra-1555/21 — Încasarea compensatiei pentru întîrzierea zborului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra–1555/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. G. Grozav) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) Î N C H E I E R E 10 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX împotriva CA „Air Moldova” SRL cu privire la încasarea compensației în legătură cu întârzierea zborului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de către CA „Air Moldova” SRL, casată hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, con st ată: La 12 iunie 2020, Moraru Marcel, Moraru Mihaela în interesele sale și a copilului minor Moraru XXXX s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către CA „Air Moldova” SRL cu privire la încasarea compensației în legătură cu întârzierea zborului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 07 iunie 2019, au procurat 3 bilete electronice pentru cursa Chișinău (KIV) – Thessaloniki (SKG), ruta 9U619, operatorul aerian Air Moldova, pentru 21 iulie 2019, ora 07:00, cu aterizare la Thessaloniki, Grecia la 21 iulie 2019, ora 08:35. Pentru procurarea biletelor a fost achitată suma de 276,10 euro. Prezentându-se la 21 iulie 2019 la Aeroportul Internațional Chișinău, au constatat că cursa Chișinău (KIV) – Thessaloniki (SKG), ruta 9U619, este în întârziere. Astfel, reclamanții și în special copilul minor au suportat mai multe incomodități și cheltuieli materiale neprevăzute, fiind nevoiți să aștepte mai multe ore până la decolare, care a avut loc peste 2 ore și 40 minute.

Reclamanții au declarat că pentru perioada întârzierii zborului reprezentanții companiei CA „Air Moldova” SRL nu le-au oferit masă și băuturi răcoritoare în mod 1 gratuit. De asemenea, nu a eliberat nicio comunicare scrisă privind normele de compensare și asistență în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08.11.2012. Ținând cont de faptul că distanța ortodromică a cursei Chișinău (KIV) – Thessaloniki (SKG) este de 851,7 km, reclamanții au susținut că sunt îndreptățiți să primească de la CA „Air Moldova” SRL o recompensă în sumă de 250 euro pentru fiecare. În vederea soluționării pe cale amiabilă a chestiunii privind achitarea recompensei pentru întârzierea zborului vizat, la 25 februarie 2020, au înaintat reclamație către CA „Air Moldova” SRL, solicitând achitarea sumei de 750 euro în beneficiul reclamanților, însă prin răspunsul din 13 martie 2020 le-a fost refuzată achitarea compensației.

În instanță reclamanții au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea încălcării de către CA „Air Moldova” SRL a drepturilor de consumator ale reclamanților, încasarea de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul reclamanților a sumei de 250 euro pentru fiecare, cu titlu de recompensă pentru zborul întârziat și încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX către CA „Air Moldova” SRL cu privire la încasarea compensației în legătură cu întârzierea zborului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

A fost încasată de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, compensația pentru întârzierea zborului în mărime de 250 euro pentru fiecare, echivalent în lei moldovenești conform cursului BNM la data executării hotărârii și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 lei. A fost încasată de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 440,64 lei. Pentru a admite acțiunea prima instanță a reținut că potrivit datelor prezentate de ÎS „Moldatsa”, distanța calculată prin metoda rutei ortodromice din aeroporturile KIV – Chișinău, Republica Moldova și SKG – Thessaloniki, Grecia constituie 858 km, iar ora de decolare a aeronavei ce a efectuat cursa nominalizată a fost 09:50 (ora locală).

Astfel, instanța a constatat că faptul decolării aeronavei cu întârziere la altă oră decât cea stabilită în biletul de călătorie, circumstanță care nu a fost negată de pârâtă, reprezintă prestare a unui serviciu necorespunzător în raport cu condițiile inițial stabilite. Instanța a apreciat critic declarațiile CA „Air Moldova” SRL cu privire la necesitatea asigurării securității zborului, circumstanță care a dus la imposibilitatea îndeplinirii cursei la ora stabilită, or defecțiunea tehnică invocată de operatorul aerian se atribuie la categoria circumstanțelor imputabile primului, și nu sunt calificate drept circumstanțe excepționale, exoneratoare de răspundere, problemele tehnice descoperite cu ocazia lucrărilor de întreținere a aeronavei sau din cauza deficiențelor în cadrul acestor lucrări nu pot constitui, prin ele însele, împrejurări excepționale.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea 2 de apel depusă de către CA „Air Moldova” SRL, casată hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă. Pentru a respinge acțiunea instanța de apel a reținut că CA „Air Moldova” SRL a oferit reclamanților posibilitatea de a fixa un nou termen pentru călătorie conform biletului, de a fi transportați cu zboruri alternative sau să solicite rambursarea costului total al biletului de avion neutilizat, însă biletele lui Moraru Marcel, Moraru Mihaela și Moraru XXXX au fost utilizate, fapt ce denotă că alternativele propuse de compania aeriană nu au fost acceptate, astfel pasagerii efectiv au beneficiat de serviciile transportatorului.

Totodată, contrar sarcinii pozitive de probațiune, nu s-a constatat faptul suportării de către reclamanți a unui prejudiciu în urma întârzierii zborului, or la caz urmează a se accentua că scopul compensației acordat de legiuitor pe atare categorii de cauze este unul reparatoriu, aceasta venind să acopere un eventual prejudiciu suportat de către pasageri, în legătură cu întârzierea cursei și nicidecum nu se acordă din oficiu pentru orice întârziere al operatorului aerian, ci urmează a fi apreciat individual în dependență de circumstanțele cauzei și de impactul negativ cauzat pasagerilor prin întârzierea zborului.

De altfel, reclamanții nu au probat nici într-un fel acel fapt că, din cauza întârzierii zborului cu 2 ore 50 minute, acestora le-a fost cauzat un prejudiciu, disconfort, odată ce și reclamația a fost înaintată CA ”Air Moldova” SRL peste aproape un an, la 10 iunie 2020, iar rațiunea legiuitorului a fost una clară și certă că, prin compensația pretinsă în atare cazuri, se înțelege recuperarea, remedierea unui prejudiciu suportat real. La 07 septembrie 2021, Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg au contestat cu recurs decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel a interpretat în mod eronat legea precum și a comis erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 26 mai 2021, expediată părților la 07 iulie 2021. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 3 normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a 4 îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5