2ra-1555/21 — Încasarea compensatiei pentru întîrzierea zborului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra–1555/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. G. Grozav)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Moraru Marcel, Moraru

Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul

Bondarenco Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Marcel,

Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX împotriva CA „Air

Moldova” SRL cu privire la încasarea compensației în legătură cu întârzierea

zborului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de către CA „Air Moldova” SRL, casată hotărârea

din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă,

con st ată:

La 12 iunie 2020, Moraru Marcel, Moraru Mihaela în interesele sale și a

copilului minor Moraru XXXX s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către

CA „Air Moldova” SRL cu privire la încasarea compensației în legătură cu

întârzierea zborului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 07 iunie 2019, au procurat 3

bilete electronice pentru cursa Chișinău (KIV) – Thessaloniki (SKG), ruta 9U619,

operatorul aerian Air Moldova, pentru 21 iulie 2019, ora 07:00, cu aterizare la

Thessaloniki, Grecia la 21 iulie 2019, ora 08:35. Pentru procurarea biletelor a fost

achitată suma de 276,10 euro. Prezentându-se la 21 iulie 2019 la Aeroportul

Internațional Chișinău, au constatat că cursa Chișinău (KIV) – Thessaloniki (SKG),

ruta 9U619, este în întârziere. Astfel, reclamanții și în special copilul minor au

suportat mai multe incomodități și cheltuieli materiale neprevăzute, fiind nevoiți să

aștepte mai multe ore până la decolare, care a avut loc peste 2 ore și 40 minute.

Reclamanții au declarat că pentru perioada întârzierii zborului reprezentanții

companiei CA „Air Moldova” SRL nu le-au oferit masă și băuturi răcoritoare în mod

1

gratuit. De asemenea, nu a eliberat nicio comunicare scrisă privind normele de

compensare și asistență în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 836 din 08.11.2012.

Ținând cont de faptul că distanța ortodromică a cursei Chișinău (KIV) –

Thessaloniki (SKG) este de 851,7 km, reclamanții au susținut că sunt îndreptățiți să

primească de la CA „Air Moldova” SRL o recompensă în sumă de 250 euro pentru

fiecare.

În vederea soluționării pe cale amiabilă a chestiunii privind achitarea

recompensei pentru întârzierea zborului vizat, la 25 februarie 2020, au înaintat

reclamație către CA „Air Moldova” SRL, solicitând achitarea sumei de 750 euro în

beneficiul reclamanților, însă prin răspunsul din 13 martie 2020 le-a fost refuzată

achitarea compensației.

În instanță reclamanții au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată,

constatarea încălcării de către CA „Air Moldova” SRL a drepturilor de consumator

ale reclamanților, încasarea de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul reclamanților

a sumei de 250 euro pentru fiecare, cu titlu de recompensă pentru zborul întârziat și

încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Marcel, Moraru

Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX către CA „Air Moldova” SRL cu

privire la încasarea compensației în legătură cu întârzierea zborului, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

A fost încasată de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Moraru Marcel,

Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, compensația pentru

întârzierea zborului în mărime de 250 euro pentru fiecare, echivalent în lei

moldovenești conform cursului BNM la data executării hotărârii și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 3 000 lei.

A fost încasată de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul statului, taxa de stat

în mărime de 440,64 lei.

Pentru a admite acțiunea prima instanță a reținut că potrivit datelor prezentate

de ÎS „Moldatsa”, distanța calculată prin metoda rutei ortodromice din aeroporturile

KIV – Chișinău, Republica Moldova și SKG – Thessaloniki, Grecia constituie 858

km, iar ora de decolare a aeronavei ce a efectuat cursa nominalizată a fost 09:50 (ora

locală). Astfel, instanța a constatat că faptul decolării aeronavei cu întârziere la altă

oră decât cea stabilită în biletul de călătorie, circumstanță care nu a fost negată de

pârâtă, reprezintă prestare a unui serviciu necorespunzător în raport cu condițiile

inițial stabilite.

Instanța a apreciat critic declarațiile CA „Air Moldova” SRL cu privire la

necesitatea asigurării securității zborului, circumstanță care a dus la imposibilitatea

îndeplinirii cursei la ora stabilită, or defecțiunea tehnică invocată de operatorul

aerian se atribuie la categoria circumstanțelor imputabile primului, și nu sunt

calificate drept circumstanțe excepționale, exoneratoare de răspundere, problemele

tehnice descoperite cu ocazia lucrărilor de întreținere a aeronavei sau din cauza

deficiențelor în cadrul acestor lucrări nu pot constitui, prin ele însele, împrejurări

excepționale.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

2

de apel depusă de către CA „Air Moldova” SRL, casată hotărârea din 17 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost respinsă.

Pentru a respinge acțiunea instanța de apel a reținut că CA „Air Moldova” SRL

a oferit reclamanților posibilitatea de a fixa un nou termen pentru călătorie conform

biletului, de a fi transportați cu zboruri alternative sau să solicite rambursarea

costului total al biletului de avion neutilizat, însă biletele lui Moraru Marcel, Moraru

Mihaela și Moraru XXXX au fost utilizate, fapt ce denotă că alternativele propuse

de compania aeriană nu au fost acceptate, astfel pasagerii efectiv au beneficiat de

serviciile transportatorului.

Totodată, contrar sarcinii pozitive de probațiune, nu s-a constatat faptul

suportării de către reclamanți a unui prejudiciu în urma întârzierii zborului, or la caz

urmează a se accentua că scopul compensației acordat de legiuitor pe atare categorii

de cauze este unul reparatoriu, aceasta venind să acopere un eventual prejudiciu

suportat de către pasageri, în legătură cu întârzierea cursei și nicidecum nu se acordă

din oficiu pentru orice întârziere al operatorului aerian, ci urmează a fi apreciat

individual în dependență de circumstanțele cauzei și de impactul negativ cauzat

pasagerilor prin întârzierea zborului.

De altfel, reclamanții nu au probat nici într-un fel acel fapt că, din cauza

întârzierii zborului cu 2 ore 50 minute, acestora le-a fost cauzat un prejudiciu,

disconfort, odată ce și reclamația a fost înaintată CA ”Air Moldova” SRL peste

aproape un an, la 10 iunie 2020, iar rațiunea legiuitorului a fost una clară și certă că,

prin compensația pretinsă în atare cazuri, se înțelege recuperarea, remedierea unui

prejudiciu suportat real.

La 07 septembrie 2021, Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele

minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg au contestat

cu recurs decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel

a interpretat în mod eronat legea precum și a comis erori care au dus la soluționarea

greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 26 mai

2021, expediată părților la 07 iulie 2021. Astfel, se constată că recurenții s-au

conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei instanței de

apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX,

reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg, inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

3

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în

interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg, nu

pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.

432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

4

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Moraru Marcel, Moraru Mihaela și în

interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul Bondarenco Oleg.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Moraru Marcel, Moraru

Mihaela și în interesele minorului Moraru XXXX, reprezentați de avocatul

Bondarenco Oleg.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5