3ra-919/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil de recalculare a pensiei

3ra-919/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil de recalculare a pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-919/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexei Rotarciuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 15 ianuarie 2020, Alexei Rotarciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale din 13 ianuarie 2020, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să recalculeze pensia din data de 01 decembrie 2018 în baza Legii nr.

270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

În motivarea acțiunii Alexei Rotarciuc a indicat că, din 01 februarie 2010, în baza

art. 73 din Legea cu privire la Procuratură, beneficiază de pensie pentru vechime în

muncă în mărime de 80% din salariul de funcție, iar pe perioada de plată a pensiei,

legislația în vigoare a stabilit recalcularea salariilor și a pensiei procurorilor conform

Legii nr. 37 din 07 martie 2013, nr. 238 din 23 decembrie 2013 și nr. 270 din 23

noiembrie 2018.

Reclamantul a menționat că, prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, menținută prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, Casa

Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i recalculeze lui Alexei Rotarciuc

1

pensia pentru vechime în muncă, ținând cont de majorarea generală a salariului

procurorului în funcție începând cu data de 05 aprilie 2013 și 01 august 2016, după

creșterea salariului potrivit art. 60 din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură.

Reclamantul a invocat că, Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare din 01 decembrie 2018, prevede

procedura de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcțiilor în sistemul

bugetar, însă Casa Națională de Asigurări Sociale nu i-a recalculat pensia conform

nominalizate, din care considerente, s-a adresat cu cerere către Casa Națională de

Asigurări Sociale, care i-a promis recalcularea pensiei până în luna decembrie 2019,

ceea ce nu s-a realizat.

La 11 decembrie 2019, a depus cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale,

prin care a solicitat recalcularea pensie, iar prin răspunsul din 13 ianuarie 2020, i-a fost

respinsă solicitarea.

Astfel, invocând ilegalitatea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale,

reclamantul susține că abrogarea Legii cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25

decembrie 2008, prin Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, nu poate servi temei de refuz în recalcularea pensie, deoarece

legea nu are efect retroactiv. Respectiv, abrogarea Legii nr. 294-XVI din 25 decembrie

2008 cu privire la Procuratură are efect pentru viitor și nu se referă la procurorii

pensionați deja.

În opinia reclamantului, prezenta cerere de chemare în judecată cade sub

incidența Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar.

La fel, reclamantul a invocat hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie

2000, potrivit căreia, suspendarea sau micșorarea pensiei poate avea loc doar în cazul

stabilirii ei cu încălcări, care în cazul său, nu se înregistrează.

Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea depusă de Rotarciuc Alexei împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind anularea refuzului, obligarea recalculării pensiei.

A fost anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-2709/19 din

data de 13 ianuarie 2020.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent,

să recalculeze pensia pentru vechime în muncă lui Rotarciuc Alexei ținând cont de

salariul procurorului în funcție stabilit conform Legii nr. 270 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, începând cu 01 decembrie 2018 (f.d.75,78-83).

Conform avizelor de recepție anexate, se constată că Casa Națională de Asigurări

Sociale a recepționat dispozitivul hotărârii la 05 august 2020 (f.d.76), ulterior la 07

octombrie 2020 a recepționat hotărârea motivată (f.d.92).

La 17 august 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d.85), Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată (f.d.86-87), iar la 04 noiembrie

2020 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 23 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii contestate, emiterea

unei decizii prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Alexei Rotarciuc (f.d.93-95).

2

Prin încheierea din 18 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, completul de

judecată de drept comun și-a declinat competența de judecare a cauzei de contencios

administrativ, la acțiunea înaintată de Rotarciuc Alexei împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind anularea refuzului, obligarea recalculării pensiei, în favoarea

completului de judecată specializat în materie de contencios administrativ (f.d.102-

103).

Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 23 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.123, 124-153).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin decizia din 14 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 04 iulie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i

recalculeze lui Alexei Rotarciuc pensia pentru vechime în muncă, ținând cont de

majorarea generală a salariului procurorului în funcție începând cu 05 aprilie 2013,

după creșterea cu 35% și începând cu 01 august 2016 după creșterea conform art. 60

din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură.

Prin răspunsul nr. R-2709/19 din 13 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări

Sociale i-a refuzat lui Alexei Rotarciuc în admiterea cerințelor înaintate în baza cereri

din 11 decembrie 2019, comunicând că nu este temei legitim de a recalcula pensia ca

procuror în baza Anexei nr. 4 din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul

unitar de salarizare în sistemul bugetar, începând cu data de 01 decembrie 2018.

Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 73 alin. (1) și (8) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 care prevede că, persoana care a atins

vârsta de 50 de ani și are o vechime totală în muncă de cel puțin 20 de ani, 6 dintre care

cel puțin 12 ani și 6 luni în funcția de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie

pentru vechime în muncă în proporție de 55% față de salariul mediu al procurorului în

exercițiu în funcția respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea

de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se

determină la momentul stabilirii pensiei, luîndu-se în considerare ultima funcție

deținută de procuror.

Prin urmare, la caz, Alexei Rotarciuc întrunea condițiile pentru recalcularea

pensiei în perioada vizată, cu dreptul de a beneficia de recalcularea acesteia, în

dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, începând cu luna

următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă pensionarul

lucrează sau nu în organele Procuraturii, deoarece legea prevedea o asemenea

modalitate și permitea această recalculare, iar începând cu 01 iulie 2011, odată cu

intrarea în vigoare a Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea completarea unor

acte legislative, au fost abrogate alin. (3)-(10) ale art. 73 din Legea nr. 294- XVI din 25

decembrie 2008 cu privire la Procuratură, și prin urmare, legea nu mai prevede o

asemenea posibilitate de recalculare a pensiei.

De asemenea, instanța de apel a notat că, un drept patrimonial dobândit, cum ar

fi dreptul la pensia ce se află în plată și care deja are o valoare economică, constituie

un drept de proprietate în sensul art. 1 Primul Protocol adițional CEDO, or, Alexei

Rotarciuc a dobândit licit acest drept social, odată cu acordarea pensiei pentru vechime

3

în muncă în anul 2010, iar drepturile diminuate prin normele Legii nr. 56 din 09 iunie

2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ca drepturi potențiale sau

aleatorii se referă, exclusiv, pentru viitor la procurori cu drept de pensionare fiind

inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului procurorului în procesul

adoptării unor legi noi. Noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai

față de persoanele care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare,

fără a se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.

În acest sens, instanța de apel a relevat că, Alexei Rotarciuc, cu aplicarea

principiului recalculării pensiei la creșterea ordinară a salariului procurorului în

exercițiu este confirmat de instanța de jurisdicție constituțională, dreptul reclamantului

cu aplicarea principiului recalculării pensiei la creșterea ordinară a salariului

procurorului în exercițiu este menținut de instanța de jurisdicție constituțională, iar

dreptul subiectiv constituit în baza unor legi anterioare nu poate fi atins de cel născut

sub imperiul unei legi posterioare, potrivit regulii generale legea nouă nu poate

modifica regimul juridic al dreptului anterior, îl poate suprima sau înlocui cu un alt

drept, însă legea nouă nu poate desființa modalitatea prin care legea anterioară a instituit

dreptul respectiv și efectele lui. Legea nouă nefiind aplicabilă unei fapte din trecut

conform prevederilor art. 6 din Codul civil.

Așadar, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanței cu

referire la faptul că, actele judecătorești irevocabile, precum și prevederile Legii nr. 270

din 23 noiembrie 2018, determină majorarea salariului procurorului în funcție, cu

implicarea dreptului reclamantului de a beneficia de recalcularea pensiei conform

normei enunțate.

În acest sens, instanța de apel a respins argumentele Casei Naționale de Asigurări

Sociale potrivit cărora hotărârea anterioară emisă în privința lui Alexei Rotarciuc a fost

executată și alt temei de recalculare a pensiei nu se atestă, or, hotărârea anterioară

analizată supra stabilește per general dreptul reclamantului de a beneficia de

recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului unui procuror în funcție, și

în special, conform Legii nr. 37 din 07 martie 2013 și Legii nr. 328 din 23 decembrie

2013, care determinase la acel moment majorarea salariului procurorului în funcție, iar

odată ce deja printr-un act judecătoresc anterior, a fost stabilit dreptul de a beneficia de

recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în funcție, la

moment doar urmează să se confirme dreptul reclamantului/intimat la recalcularea

pensiei și conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018.

În viziunea instanței de apel, o soluție contrară este imposibilă odată ce dreptul

de bază de recalculare a pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în

funcție are puterea lucrului judecat și decis, el urmând să fie reținut corespunzător și

adaptat normelor și perioadelor de aplicare a acestora – la caz, Legii nr. 270 din 23

noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate alegațiile Casei Naționale

de Asigurări Sociale, precum că drepturile de pensionare a procurorilor sunt

reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156 din 14 ianuarie 1998 privind

pensiile de asigurări sociale de stat, care însă nu prevede faptul că pensiile procurorilor

și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului

4

procurorilor, or, acest articol, a intrat în vigoare la data de 01 iulie 2011 (introdus prin

LP56 din 09.06.11, MO107-109/0L07.11 art.280), iar Alexei Rotarciuc este pensionat

din anul 2010.

La 03 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.154), Casa Națională

de Asigurări Sociale, a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.155-156), iar la 24 august

2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.161), a depus la Curtea Supremă de

Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii noi

(f.d.162-165).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale și-a manifestat

dezacordul cu soluția instanței de apel, invocând că instanța de apel nu a analizat

multiaspectual actele normative și legislația în vigoare care reglementează astfel de

litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele de

judecată ca fiind stabilite.

Recurentul a menționat că art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294/2008, prevedea că

procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a

indemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului procurorilor. Recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă se efectuează ținându-se cont de funcția deținută la

data ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost

efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă

pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii.

Prin art. VIII din Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, alineatele (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art.

73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, au fost abrogate.

Astfel, noua redacție a art. 73 din Legea nr. 294/2008, în vigoare de la 01 iulie

2011, prevedea că, procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie

conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

În așa mod, începând cu 01 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor au

fost reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public

de pensii în vigoare până la data de 01 ianuarie 2018.

Conținutul art. 462 din Legea nr. 156/1998, nu prevedea faptul că pensiile

procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a

salariului procurorilor.

Respectiv, începând cu data de 01 iulie 2011 pensiile procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr.156/1998

privind sistemul public de pensii.

În așa mod, în opinia recurentului, nu pot fi reținute argumentele instanței de apel

precum că prin refuzul de recalculare a pensiei intimatului, acesta a fost lipsit de un

drept garantat de lege, deoarece prin instituirea de către legislator a unor noi prevederi

de asigurare socială, dreptul procurorilor la asigurare socială este garantat și în

continuare.

Noile prevederi legale au exclus posibilitatea recalculării pensiei procurorului în

demisie în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, însă

legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă (în limitele posibilității

5

resurselor financiare disponibile în buget) în acest sens prin faptul că pensia

procurorilor se indexează anual la data de 1 aprilie, precum prevede art. 13 din Legea

nr. 156/1998.

Recurentul a menționat că, dreptul procurorilor la recalcularea pensiei a fost

inițial reglementat de art. 34 alin. (6) din Legea nr. 118/2003, ulterior de către art.73

alin. (8) din Legea nr.294/2008, iar Alexei Rotarciuc a beneficiat de cadrul legal

enunțat, în vederea recalculării pensiei, însă, prin Legea nr. 56 din 09 iunie 2011,

legislatorul a dispus înlocuirea dreptului la recalcularea pensiei de procuror cu dreptul

la indexare anuală a acestei prestații sociale.

Astfel, recurentul consideră neîntemeiat argumentele instanței de apel precum că

intimatului îi sunt încălcate drepturile sociale cu conținut patrimonial (dreptul de

proprietate), pentru că noile prevederi legale nu au lipsit pe intimatul de dreptul la

pensie și nici nu i-au redus cuantumul pensiei, ci doar s-a instituit o nouă modalitate de

ajustare a acesteia.

Recurentul a mai invocat că, Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 privind modificarea

și completarea unor acte legislative, prin care au fost abrogate prevederile art. 73 din

Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, prevedeau recalcularea

pensiilor și indemnizațiilor viagere ale procurorilor, a fost obiectul examinării sub

aspectul constituționalității acesteia.

Astfel, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 noiembrie 2011 privind

controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii

și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, Curtea Constituțională a

recunoscut ca fiind constituționale prevederile Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, care

prevăd condițiile noi privind asigurarea socială a procurorilor în exercițiu cât și a celor

în demisie.

În așa mod, recurentul este de părere că, urmează a fi apreciat critic argumentul

instanței de apel precum că procurorii pensionați au fost prejudiciați prin faptul că nu li

se mai recalculează pensia în dependență de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, or statul nu are dreptul să micșoreze cuantumul pensiei stabilite printr-o lege

anterioară. Se învederează că prin modificările operate la lege, declarate

constituționale, statul nu a diminuat cuantumul pensiei procurorilor pensionați, ci a

abrogat prevederea cu privire la recalcularea pe viitor, cuantumul pensiei stabilit și

achitat procurorilor pensionați până la abrogarea prevederilor cu privire la recalculare,

nefiind atins sau micșorat în nici un fel.

Totodată, recurentul a criticat argumentul instanței de apel cu privire la faptul că

reclamantul, fiind pensionar din 01 februarie 2010, a obținut dreptul la recalcularea

pensiei conform legii vechi, prin urmare legea nouă nu poate avea caracter retroactiv

asupra dreptului său legitim dobândit anterior intrării în vigoare a legii noi. Recurentul

consideră că, acest argument nu poate fi reținut, or, acesta contravine prevederilor

art. 6 alin. (2) și (3) din Codul civil, care prevede că legea nouă este aplicabilă situațiilor

juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. De la data intrării în vigoare

a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în care legea nouă

prevede altfel.

6

Prin urmare, intimatul devenind pensionar la 01 februarie 2010, de atunci și până

în anul 2011, a beneficiat de recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, deoarece Legea prevedea această recalculare, însă, începând

cu data de 01 iulie 2011, legea nu mai prevede recalcularea pensiei, prin urmare relațiile

beneficiarului de pensie în raport cu Casa Națională de Asigurări Sociale, din 2011 până

în prezent, cad sub guvernarea legii noi, deoarece sunt relații în curs de realizare și

urmează să fie guvernate de legile în vigoare la momentul realizării.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 12 mai 2021.

Instanța de recurs constată că la materialele cauzei lipsește notificarea de către

Curtea de Apel Chișinău părților în proces a dispozitivului deciziei contestate, însă

potrivit avizului de recepție DS8003421998AS (f.d.158), se constată că la 05 august

2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, a recepționat decizia motivată.

La 03 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.154), Casa Națională

de Asigurări Sociale, a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.155-156), iar la 24 august

2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.161), a depus la Curtea Supremă de

Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii noi

(f.d.162-165). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu

respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 10 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.167). Însă până la data examinării admisibilității

recursului, Alexei Rotarciuc nu a făcut uz de dreptul de a depune referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

7

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

8

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

9