2ra-1473/21 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

2ra-1473/21 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1473/2021

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud: V. Botnaraș)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

D E C I Z I E

3 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul

Viorel Dodan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anton

Bostănică împotriva Galinei Bostănică cu privire la modificarea pensiei de

întreținerea copilului minor, și

la acțiunea reconvențională înaintată de Galina Bostănică împotriva lui

Anton Bostănică cu privire la modificarea pensiei de întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 august 2018, Anton Bostănică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Galinei Bostănică cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii a indicat că a divorțat cu Galina Bostănică la data de

29 noiembrie 2017, ultima locuind ilegal în casa individuală ce aparține

reclamantului, în condiții normale, confortabile, dânsul locuind într-o casă părăsită.

A indicat că câștigul său lunar este pensia de invalid, care constituie suma

de 718,44 lei, și de alte venituri nu dispune, fiind bolnav de cancer, iar din această

sumă urmează să achite și pensia de întreținere în sumă de 600 de lei.

Anton Bostănică a solicitat micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor până la suma de 179,00 de lei.

La 17 aprilie 2019, Galina Bostănică s-a adresat cu acțiune reconvențională

împotriva lui Anton Bostănică cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reconvenționale Galina Bostănică a indicat că la data

de 9 iunie 1995, a încheiat căsătoria cu Anton Bostănică, care a fost înregistrată la

Primăria sat. Costești, r-l Ialoveni.

1

A specificat că în timpul căsătorie s-au născut doi copii: XXXXX

Bostănică, care deja a atins vârsta majoratului și XXXXX Bostănică, care este

minor și se află la întreținerea acesteia.

A mai menționat că prin hotărârea din 14 septembrie 2017 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni s-a desfăcut căsătoria, fiind determinat domiciliul fiului

minor XXXXX Bostănică cu mama. Totodată s-a încasat pensia pentru întreținerea

copilului minor XXXXX Bostănică de la Anton Bostănică în sumă de 600 de lei

lunar, începând cu 14 iulie 2017 până la atingerea majoratului acestuia.

Galina Bostănică a considerat că această sumă este insuficientă pentru a

întreține un copil de 15 ani, care are foarte multe cerințe și necesități, cum ar fi:

procurarea hranei zilnice, îmbrăcăminte și încălțări de sezon, asigurarea

medicamentelor în cazul în care se îmbolnăvește, achitarea cheltuielilor școlare,

inclusiv și extrașcolare, rechizite, produsele de igienă, calculator, telefon și multe

alte cheltuieli care sunt extrem de necesare.

A mai menționat că prin încheierea executorului judecătoresc din 29

ianuarie 2019 s-a stabilit restanța la pensia de întreținere a copilului minor ce

urmează a fi încasată de la Anton Bostănică în mărime de 8 800 de lei.

A solicitat modificarea pensiei de întreținere, prin majorarea acesteia de la

suma de 600 de lei până la suma de 1 000 de lei, începând cu data depunerii

acțiunii reconvenționale și până la atingerea majoratului de către copilul minor,

XXXXX Bostănică.

Prin hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni

cererea de chemare în judecată depusă de Anton Bostănică împotriva Galinei

Bostănică cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru

copilul minor și acțiunea reconvențională înaintată de Galina Bostănică împotriva

lui Anton Bostănică cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor, au fost respinse, ca neîntemeiate; s-a încasat de la Anton

Bostănică și de la Galina Bostănică în beneficiul statului taxa de stat în sumă de a

câte 150 de lei de la fiecare.

Exprimându-și dezacordul cu hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni, la data de 9 iulie 2020, Galina Bostănică, reprezentată de

avocatul Viorel Dodan, a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea reconvențională să fie admisă integral.

Totodată, nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la data de 8 iulie

2020, a declarat apel Anton Bostănică, reprezentat de avocatul Mihail Rudenco,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie admisă în

modul în care aceasta a fost formulată.

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, și

de Anton Bostănică, reprezentat de avocatul Mihail Rudenco. S-a menținut

hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, emisă în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anton Bostănică împotriva

Galinei Bostănică cu privire la modificarea pensiei de întreținere a copilului minor

și la acțiunea reconvențională depusă de Galina Bostănică împotriva lui Anton

Bostănică cu privire la modificarea pensiei de întreținere a copilului minor.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 74 alin. (1)-(3), 78 alin. (1)-(2), 110

Codul familiei, Colegiul a constată că instanța de fond corect a stabilit raportul

2

juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei

fiind stabilite și elucidate pe deplin, iar probelor prezentate li s-a dat o apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, și în acest sens, hotărârea este una legală

și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces.

Colegiul a reținut că prin hotărârea din 14 septembrie 2017 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni s-a desfăcut căsătoria încheiată între Anton Bostănică și

Galina Bostănică, înregistrată la data de 9 iunie 1972, fiind încasată pensia de

întreținere a copilului minor Samuel Bostănică, din contul lui Anton Bostănică în

sumă de 600 de lei lunar, începând cu 14 iulie 2017 și până la atingerea

majoratului.

Totodată, instanța de apel a menționat că modificarea cuantumului sumei

stabilite poate avea loc doar, în cazul în care starea materială sau familială a uneia

dintre părți s-a schimbat, urmând a fi luate în considerare și alte circumstanțe

importante ale părților.

Astfel, Colegiul a reținut că instanța de fond corect a concluzionat că, atât

acțiunea depusă de Anton Bostănică, cât și acțiunea reconvențională depusă de

Galina Bostănică sunt neîntemeiate.

Colegiul a notat că niciuna din acțiunile depuse nu se încadrează în

condițiile prevăzute la art. 110 Codul familiei, necesare pentru modificarea

cuantumului pensiei de întreținere stabilită de instanța de judecată, or, apelantul

Anton Bostănică nu a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme

diminuarea substanțială a veniturilor cât și faptul că starea materială sau familială

s-a schimbat esențial, circumstanțe care nu i-ar oferi posibilitatea să achite în

continuare pensia de întreținere stabilită prin hotărârea din 14 septembrie 2017 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just a menționat că

Anton Bostănică nu a încercat să remedieze starea sa financiară, în situația în care

pretinde că cuantumul pensiei de pensionar este mică, și nici nu a prezentat probe

că nu ar fi avut capacitatea fizică de a fi încadrat în câmpul de muncă în măsura

posibilităților pe care le are în raport cu sănătatea sa, or, părinții sunt obligați să-și

întrețină copiii.

În acest context, Colegiul a menționat că conform art. 18 alin. (1) al

Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului,

în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, statele părți vor

depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii

părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în

primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să

se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

Reglementări similare sânt stipulate și la art. 27 alin. (2) din Convenție,

care prevede că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le

revine, în primul rând, responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a

mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Astfel, reglementările menționate supra atestă, că ambii părinți au datoria

egală de a participa la întreținerea copilului minor, indiferent, dacă locuiesc

împreună sau separat, iar art. 76 alin. (2) Codul familiei obligă părinții, după

separare, să asigure copilului un nivel de trai apropiat celui existent până la

separare.

3

În acest context, Colegiul a notat că pe lângă faptul că Anton Bostănică nu

a prezentat probe care ar impune necesitatea micșorării cuantumului pensiei de

întreținere, ultimul a solicitat modificarea pensiei de întreținere până la suma de

179 de lei, care este o sumă foarte mică, în raport cu necesitățile de care are nevoie

un copil în vârstă de 15 ani.

Totodată, Colegiul a notat că nici apelanta Galina Bostănică nu a prezentat

probe care ar confirma că starea materială sau familiară s-a schimbat considerabil

de la momentul pronunțării hotărârii contestate, fapt ce ar impune necesitatea

modificării cuantumului pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea din 14

septembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în sensul majorării

acestuia.

La 2 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Galina Bostănică,

reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea acțiunii

reconvenționale cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii reconvenționale în sensul declarat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, precum și faptul că concluziile instanței, expuse în hotărâre

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Totodată, recurenta a invocat că instanțele de judecată nu au reținut datele

Biroului Național de Statistică cu referire la minimul de existență pe categorii de

populație.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 aprilie 2021 și

a expediat decizia motivată participanților la proces la 10 iunie 2021 (f.d. 191),

astfel, recursul declarat la 2 iulie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 3 septembrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

La 14 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Anton Bostănică,

reprezentat de avocatul Mihai Rudenco, a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul

Viorel Dodan, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a fost

considerat admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet de 5 judecători,

în vederea examinării fondului recursurilor.

4

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă,

recursurile s-au examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea

participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi

cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În

esență, recurenta și intimatul au avut posibilitate să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse.

Verificând decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe,

în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului declarat de Galina Bostănică,

reprezentată de avocatul Viorel Dodan, cu casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, în partea acțiunii reconvenționale, pentru motivele ce

succed.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea

ridica probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult,

recurenta nu a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În debut, Colegiul atestă că înaintând acțiune în instanță împotriva Galinei

Bostănică, Anton Bostănică a solicitat micșorarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor până la suma de 179,00 de lei.

Totodată, înaintând acțiune reconvențională împotriva lui Anton Bostănică,

Galina Bostănică a solicitat modificarea pensiei de întreținere, prin majorarea

acesteia de la suma de 600 de lei până la suma de 1 000 de lei, începând cu data

depunerii acțiunii reconvenționale și până la atingerea majoratului de către copilul

minor, XXXXX Bostănică.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze prima instanță prin hotărârea

din 10 iunie 2020 a respins ca neîntemeiate cererea de chemare în judecată depusă

de Anton Bostănică împotriva Galinei Bostănică cu privire la modificarea

cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor și acțiunea reconvențională

înaintată de Galina Bostănică împotriva lui Anton Bostănică cu privire la

5

modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, și a încasat de

la Anton Bostănică și de la Galina Bostănică în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de a câte 150 de lei de la fiecare.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău

prin decizia din 14 aprilie 2021 a respins apelurile declarate de Galina Bostănică,

reprezentată de avocatul Viorel Dodan, și de Anton Bostănică, reprezentat de

avocatul Mihail Rudenco, și a menținut hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Anton Bostănică împotriva Galinei Bostănică cu privire la modificarea

pensiei de întreținere a copilului minor și la acțiunea reconvențională depusă de

Galina Bostănică împotriva lui Anton Bostănică cu privire la modificarea pensiei

de întreținere a copilului minor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția

instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a admis o examinare superficială și

arbitrară a litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) Cod de procedură civilă, orice persoană

interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit

de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele

legitime.

În temeiul art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale, iar conform art. 130 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea cauzei.

În baza art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre

examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

Așadar, Colegiul reține că la data de 9 iunie 1995, Anton Bostănică și

Galina Bostănică au încheiat căsătoria la Primăria sat. Costești, r-l Ialoveni, în

timpul căsătoriei s-au născut doi copii: XXXXX Bostănică, care deja a atins vârsta

majoratului și XXXXX Bostănică, care este minor și se află la întreținerea mamei.

De asemenea, urmează a învedera că prin hotărârea din 14 septembrie 2017

a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-a desfăcut căsătoria dintre Anton

Bostănică și Galina Bostănică, fiind determinat domiciliul copilului minor

6

XXXXX Bostănică cu mama, și s-a încasat pensia pentru întreținerea copilului

minor XXXXX Bostănică de la Anton Bostănică în sumă de 600 de lei lunar,

începând cu 14 iulie 2017 până la atingerea majoratului acestuia.

Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

În temeiul art. 74 alin. (1) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și

întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin

material.

Totodată, conform art. 3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile

copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New

York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993, în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență

socială publice sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative

sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.

În sensul art. 18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului,

statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit

căruia ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea

copilului. Părinții sau, după caz, reprezentanții săi legali sunt principalii

responsabili de creșterea și dezvoltarea copilului. Aceștia trebuie să acționeze, în

primul rând, în interesul suprem al copilului.

Situație similară este reglementată și la art. 27 alin. (1) și (2) din Convenție,

care statuează că, statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un

nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și

socială. Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în

primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor

lor financiare, condițiile de viață necesare în vederea dezvoltării copilului.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din

15 decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii

legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală,

spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

Din dispozițiile legale citate supra, rezultă cert că ambii părinți, în egală

măsură, au obligația de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului său

minor.

Conform art. 76 alin. (1) și (2) din Codul familiei, în cazurile când părintele

care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate

sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură,

ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite

motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte

venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre

părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere

într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă

și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul

sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța

judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte

circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de

asigurare materială a copilului.

De altfel, conform art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea

materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească,

7

luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la

cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l

scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

Se reține că starea materială reprezintă situația social-economică a

persoanei (părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți decente pasibile

stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în

proprietate, a veniturilor obținute din activități generatoare de profit, precum și a

factorilor ce influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei (ex.

capacitatea de muncă, studiile etc).

Starea familială definește conjunctura și relațiile persoanei (părintelui) în

interiorul comunității umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau

izvorâtă din rudenie, cum ar fi numărul copiilor și persoanelor aflate la întreținere.

Sintagma „alte circumstanțe importante” extinde sfera de aplicare a art. 75 din

Codul familiei pentru ipotezele nereglementate de lege, însă, care, se pot ivi în

cadrul examinării unor litigii de acest gen, lăsând o marjă de apreciere instanței de

judecată din perspectiva unor factori care nu se încadrează în condițiile reliefate

supra (ex. chestiuni de ordin medical).

De dreptul de a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere pot

beneficia în egală măsură ambii părinți în dependență de starea materială și

familială a acestora, dânșii fiind responsabili în mod solidar de dezvoltarea fizică,

intelectuală, spirituală și socială a copilului în unison cu principiile fundamentatele

consfințite în legislația națională și cea internațională.

Pentru valorificarea dreptului de a solicita modificarea cuantumului pensiei

de întreținere, părintele nu urmează să probeze în mod cumulativ atât schimbarea

stării materiale, cât și a celei familiale, fiind suficientă în acest sens întrunirea a cel

puțin uneia din aceste ipoteze, însă schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să

fie formală, ci esențială, sarcina respectivă aparținând în exclusivitate instanței

competente să o examineze.

Astfel, întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează să se țină

cont de principiul interesului superior al copilului consacrat la art. 9 din Convenția

cu privire la drepturile copilului la care Republica Moldova este parte, de

menținerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în

relații de căsătorie precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de

întreținere pentru fiecare copil în parte.

Mai mult ca atât, modificarea (micșorarea sau majorarea) cuantumului

pensiei de întreținere nu trebuie să favorizeze interesele unui copil în detrimentul

altuia, mărimea acesteia trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă, determinată în

exclusivitate de instanța de judecată a cărei discreție decizională nu trebuie să

depășească cadrul legal pertinent.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că la data emiterii hotărârii din 14 septembrie

2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-a dispus încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor în mărime de 600 de lei lunar, până la atingerea

majoratului acestuia.

Or, după cum rezultă din actele cauzei, în special conform informației

Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru semestrul I anul 2020,

pentru un copil cu vârsta 7-17 ani a constituit 2 261,50 de lei.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrat lărgit al Curții Supreme de

8

Justiție consideră întemeiată pretenția Galinei Bostănică privind modificarea

cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minori, or, în conformitate cu art.

110 din Codul familiei, aceasta a prezentat suficiente probe incontestabile care

confirmă că, de la data emiterii hotărârii judecătorești irevocabile nominalizate, s-

au schimbat esențial circumstanțele cauzei care impun modificarea cuantumului

pensiei de întreținere pentru copilului minori și anume, majorarea esențială a

minimului de existența pentru un copil cu vârsta 7-17 ani, calculată semestrial și

anual, care periodic se modifică.

La caz, se reține că obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele

necesare traiului, adică alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi

spirituale, dar și mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea

profesională a copiilor.

Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun,

dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea

principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui

care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Instanța de recurs menționează că, informația Biroului Național de

Statistică privind minimul de existență pentru un copilul, nu constituie o normă

imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de

circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/ nivel minim de la care instanța

de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere.

Prin urmare, părinții vor fi obligați la asigurarea unui nivel de trai suficient

copiilor săi minori, pornind de la interesul primordial al copilului, iar acest

cuantum nu ar crea dificultăți la încasarea pensiei de întreținere și este în interesul

major al copilului, fiind în drept să fie asigurați din punct de vedere material în

deplină măsură și fără nicio restricție sau condiționare.

Astfel, în speță, nu pot fi reținute concluzia instanțelor de judecată precum

că Galina Bostănică nu a prezentat probe incontestabile în sensul art. 110 din

Codul familiei pentru modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilită prin

hotărârea din 14 septembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, or,

această contravine suportului probator prezent la actele cauzei și declarațiilor

părților la proces, în condițiile în care modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor este impusă de circumstanțele importante ale cauzei în

raport cu normele de drept și probele prezentate în acest sens.

Or, interesul superior al copilului, principiu consacrat în art. 9 din

Convenția cu privire la drepturile copilului, este unica premisă de bază de la care

pornește instanța judecătorească la soluționarea litigiilor ce vizează interesele

acestuia, precum și menținerea echilibrului drepturilor copiilor și proporționalitatea

cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte.

Convenția nu se limitează doar la afirmarea dreptului copilului la viață, dar

include și conceptul supraviețuirii și dezvoltării lui.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea

respingerii acțiunii reconvenționale înaintate de Galina Bostănică, cu adoptarea în

această parte a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale în sensul

declarant, considerând întemeiată și rezonabilă majorarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor de la suma de 600 de lei până la suma de 1 000 de lei.

9

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se admite recursul declarat de Galina Bostănică, reprezentată de avocatul

Viorel Dodan.

Se casează decizia din 14 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Anton Bostănică împotriva Galinei

Bostănică cu privire la modificarea pensiei de întreținerea copilului minor, și la

acțiunea reconvențională înaintată de Galina Bostănică împotriva lui Anton

Bostănică cu privire la modificarea pensiei de întreținere a copilului minor, în

partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu adoptarea în această parte a unei noi

hotărâri, prin care:

Se admite acțiunea reconvențională depusă de Galina Bostănică împotriva

lui Anton Bostănică cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor, stabilit în temeiul hotărârii din 14 septembrie 2017 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni.

Se modifică cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor Samuel

Bostănică, încasată de la Anton Bostănică în beneficiul Galinei Bostănică, în

temeiul hotărârii din 14 septembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

prin majorarea acesteia de la suma de 600 (șase sute) de lei până la suma de 1 000

(una mie) de lei, lunar, începând cu data de 17 aprilie 2019 până la atingerea

majoratului de către copil.

În rest, decizia din 14 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

10