2ra-178/21 — cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-178/21 — cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-178/21
Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Pîslariuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, L. Pruteanu, V. Buhnaci)
ÎNCHEIERE
10 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aliona
Popa (Alupoae), reprezentată de avocatul Igor Litvinenco
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Popa,
reprezentat de avocatul Aurelia Balmuș împotriva Alionei Popa (Alupoae) cu privire
la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor
împotriva deciziei din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de Valentin Popa, casată hotărârea din 6 februarie 2020
a Judecătoriei Orhei sediul central și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost
admisă
constată:
La 29 iulie 2019, Valentin Popa, reprezentat de avocatul Aurelia Balmuș a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Alionei Popa cu privire la
modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor.
În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 29 iunie 2016 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria dintre el și Aliona
Popa, stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, cu mama
Aliona Popa, fiind încasată din contul lui în beneficiul Alionei Popa pensia pentru
întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 3 500 de lei lunar până la
atingerea majoratului de către copil.
Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) și (2) Codul familie, a remarcat
că de la pronunțarea hotărârii, până în prezent, situația sa materială s-a înrăutățit
considerabil, dânsul nefiind angajat în câmpul muncii, neavând venituri stabile, fiind
plasat într-o situație financiară dificilă, achitarea pensiei de întreținere a copilului
minor XXXXX, într-o sumă fixă de 3 500 de lei, a devenit o obligațiune
împovărătoare, greu de executat.
1
A comunicat că contractul încheiat între el și o companie din Israel, la care
activa în perioada în care a fost dispusă încasarea pensiei de întreținere a copilului
minor, a expirat.
Totodată, potrivit certificatelor eliberate de Agenția pentru Ocuparea Forței
de Muncă a mun. Chișinău nr. 28 din 19 ianuarie 2018 și nr. 326 din 25 octombrie
2018, se confirmă că dânsul se află la evidența organului de resort, în vederea
identificării unui loc de muncă.
Prin urmare, a evidențiat că obligația de a plăti lunar suma de 3 500 de lei cu
titlu de pensiei pentru întreținerea copilului minor, a devenit inechitabilă în raport
cu situația financiară precară a lui, în contextul pierderii locului de muncă și lipsa
altor surse de existență.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 75 Codul familiei.
A solicitat admiterea acțiunii, modificarea cuantumului pensiei de întreținere
a copilului minor XXXXX, stabilit prin hotărârea din 29 iunie 2016 a Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău, de la suma de 3 500 de lei la suma de 1 200 de lei.
Pe parcursul examinării cauzei, Valentin Popa, reprezentat de avocatul
Aurelia Balmuș a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând modificarea
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, stabilit prin hotărârea
din 29 iunie 2016 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, de la suma de 3 500 de lei
la suma de 2 000 de lei.
Prin hotărârea din 6 februarie 2020 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
A fost respinsă ca nefondată cerința Alionei Alupoae (Popa) cu privire la
încasarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că prin înscrisurile
probatorii administrate la dosar nu se confirmă faptul că situația care a fost reținută
de instanța de judecată la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în sumă de
3 500 de lei lunar s-a modificat, iar afirmațiile expuse de reclamant în acest sens au
un caracter declarativ.
Prin urmare, prima instanță a concluzionat că pensia de întreținere încasată de
la Valentin Popa prin hotărârea din 29 iunie 2016 a Judecătoriei Botanica
mun. Chișinău, nu poate fi micșorată, deoarece starea materială sau familială a
părților nu s-a schimbat, iar alte circumstanțe importante în cadrul examinării cauzei
nu au fost probate.
Prin decizia din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Valentin Popa, casată hotărârea din 6 februarie 2020 a Judecătoriei
Orhei sediul central și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă.
A fost modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor achitată
de către Valentin Popa în beneficiul Alionei Popa pentru întreținerea copilului minor
XXXXX stabilit în temeiul hotărârii nr. 2-1370/16 din 29 iunie 2019 a Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău de la suma de 3 500 de lei până la suma de 2 000 de lei.
A fost încasată de la Valentin Popa în beneficiul Alionei Popa pensia pentru
întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de
lei lunar, începând cu 29 iulie 2019 și până la atingerea majoratului de către copil.
2
A fost retras de la executare titlul executoriu emis în temeiul hotărârii nr. 2-
1370/16 din 29 iunie 2019 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că Valentin
Popa, solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, a
prezentat în prima instanță certificatele eliberate de Agenția pentru Ocuparea Forței
de Muncă a mun. Chișinău nr. 28 din 19 ianuarie 2018, nr. 326 din 25 octombrie
2018, nr. 572 din 13 septembrie 2019, potrivit cărora se confirmă că în perioada din
19 ianuarie 2018 până în prezent este șomer și se află la evidența Agenției.
De asemenea, Valentin Popa a anexat contractul de angajare încheiat cu
compania din Israel Dor Amal LTD, din care rezultă că termenul acestuia a expirat.
Astfel, a constatat instanța de apel că probele în cauză confirmă incontestabil
că de la emiterea hotărârii din 29 iunie 2016 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
starea materială a apelantului s-a înrăutățit, ultimul din data de 19 ianuarie 2018 până
în prezent aflându-se la evidența Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă a
mun. Chișinău.
Prin urmare, starea materială a lui Valentin Popa s-a schimbat comparativ cu
perioada de emitere a hotărârii judecătorești de încasare a pensiei de întreținere.
Instanța de apel a conchis că cererea de chemare în judecată înaintată de
Valentin Popa privind modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului
minor este una întemeiată și urmează a fi admisă, în sensul modificării cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor achitată de către Valentin Popa în beneficiul
Alionei Popa pentru întreținerea copilului minor XXXXX stabilit în temeiul
hotărârii nr. 2-1370/16 din 29 iunie 2019 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, de
la suma de 3 500 de lei până la suma de 2 000 de lei.
La 14 decembrie 2020, Aliona Popa (Alupoae), reprezentată de avocatul Igor
Litvinenco a declarat recurs împotriva deciziei din 17 septembrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.
A menționat că, în pofida faptului că intimatul nu a prezentat careva probe
plauzibile și pertinente privind necesitatea micșorării pensiei alimentare, instanța de
apel a admis solicitarea acestuia privind micșorarea pensiei alimentare.
A reiterat că în momentul emiterii hotărârii din 29 iunie 2016 a Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău, la stabilirea cuantumului pensiei alimentare, s-a ținut cont
atât de starea materială a intimatului, cât și de starea de sănătate a copilului minor
XXXXX, care XXXXX.
A evidențiat recurenta că potrivit ordinilor de plată atașate în prima instanță,
dânsa împreună cu fiica sa minoră (fără actualul soț), au cheltuieli lunare în jur de
5 632,49 de RON, ceea ce constituie circa 23 093,20 de lei MD conform cursului
BNM.
Suma dată se completează cu plata pentru chirie în mărime de 350 de euro,
precum și plata pentru serviciile psihologului în mărime de 2 706 de lei.
3
Astfel, situația intimatului nu s-a modificat esențial, pe când întreținerea
copilului minor necesită cheltuieli mult mai mari decât cele ce au fost în anul 2016.
Reieșind din prevederile art. 75 alin. (2) Codul familie, a remarcat că
micșorarea pensiei alimentare fixe stabilite de instanța de judecată, nu este posibilă.
Instanța de apel, la modificarea cuantumului pensiei alimentare, a considerat
că o schimbare esențială a stării materiale ale intimatului a constituit întreruperea
raporturilor contractuale cu compania Israeliteană Dor Amal LTD și prezența
intimatului la evidența Agenției pentru Ocuparea Forție de Muncă, însă, a trecut cu
vederea faptul că la momentul stabilirii pensiei alimentare, prin hotărârea din
29 iunie 2016 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, contractul cu compania
Israeliteană Dor Amal LTD nici nu exista, iar în 2016, intimatul la fel nu activa
oficial. Contractul cu compania Israiliteană a apărut după emiterea hotărârii
menționate și anume în anul 2017.
Totodată, fără a-și argumenta soluția sa, Curtea de Apel Chișinău, pe lângă
faptul că a micșorat pensia alimentară, a dispus încasarea acesteia doar din 29 iulie
2019, precum și retragerea de la executare a titlului executoriu emis în temeiul
hotărârii nr. 2-1370/16 din 29 iunie 2019 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
fără a indica argumentul de fapt și de drept în susținerea acestei concluzii.
Prin urmare, a considerat că instanța de apel, contrar prevederilor art. 240
alin. (3), 373 alin. (1) și (2) CPC, a depășit limitele, or nici intimatul în cererile sale
nu a formulat asemenea solicitări.
Retragerea din procedura de executare silită a unui document executoriu care
nu a fost executat integral, precum și dispunerea încasării pe viitor a unei sume de
bani, cu retragerea acestuia din procedura de executare, creează un paradox total,
nici nu este clar cum, în ce fel și de către cine urmează a fi executat.
Astfel, în această parte, decizia instanței de apel nu este clară, conchisă și nu
are putere de convingere.
La 26 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior la
4 februarie 2021, Valentin Popa a depus referință la recursul declarat de Aliona Popa
(Alupoae), solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 3 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 165), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă
la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 14 decembrie 2020 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Aliona Popa (Alupoae),
reprezentată de avocatul Igor Litvinenco, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept
inadmisibil din următoarele considerente.
4
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aliona Popa (Alupoae),
reprezentată de avocatul Igor Litvinenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
5
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Aliona Popa (Alupoae), reprezentată de avocatul Igor Litvinenco urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Aliona Popa (Alupoae),
reprezentată de avocatul Igor Litvinenco.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
6