2rac-235/21 — obligarea transmiterii în gestiune a blocului locativ

2rac-235/21 — obligarea transmiterii în gestiune a blocului locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rac-235/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mamaliga)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

D E C I Z I E

3 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr.

55/734 și de avocatul Serghei Sandu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/734 împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Vasigur Grup” cu privire la obligarea transmiterii în gestiune a blocului

locativ,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 decembrie 2019, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/734

(în continuare ACC nr. 55/734) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SRL „Vasigur Grup” cu privire la obligarea transmiterii în gestiune a blocului

locativ.

În motivarea acțiunii a indicat că contractelor de investiții și contractelor de

vânzare-cumpărare încheiate cu consumatorii beneficiari, SRL „Vasigur Grup” a

executat lucrări de construcție a blocului locativ amplasat în mun. Chișinău, bd.

Moscova 4/4.

În acest sens, reclamanta a afirmat că conform prevederilor contractelor de

investiții în construcții, SRL „Vasigur Grup” era obligată până la 31 mai 2017, să

recepționeze final blocul locativ respectiv și să efectueze formalitățile necesare în

conformitate cu Legea privind calitatea în construcții.

A menționat că la 19 mai 2017 a fost întocmit procesul-verbal de recepție

finală nr. 22-17, care la 22 noiembrie 2017, a fost înregistrat la IP „Agenția

Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău.

Totodată, a notat că după înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a

procesului-verbal de recepție finală, pârâtul urma și era obligat să formeze o

comisie care să transmită blocul locativ în gestiunea/ proprietatea ACC nr. 55/734,

ca proprietatea comună, și anume: - terenul pe care este construit blocul

(blocurile), zidurile, acoperișul, terasele, coșurile de fum; - scările caselor, holurile

1

subsolurile, pivnițele și etajele tehnice, tubulaturile de gunoi, ascensoarele; -

utilajul și sistemele inginerești din interiorul sau exteriorul locuințelor

(încăperilor), care deservesc mai multe locuințe (încăperi); - terenurile aferente în

hotarele stabilite cu elemente de înverzire, alte obiecte destinate deservirii

proprietății imobiliare a condominiului, după cum prevede Legea condominiului în

fondul locativ.

Reclamanta a notat că conform procesului-verbal de recepție finală nr. 22-17

din 19 mai 2017 a complexului locativ cu parcare subterană, obiectul are nr.

cadastral XXXXX0405 și este compus din imobilul cu numărul cadastral

XXXXX0405.01, cu suprafața la sol de 302,6 m.p. și cu suprafața totală de 4 046,6

m.p. dintre care 3 232,3 m.p. o constituie suprafața locativă cu un număr de etaje

(D+P+9E+Et.teh.).

A afirmat că din motivul neonorării obligațiilor contractuale asumate de SRL

„Vasigur Grup”, beneficiarii (consumatorii) serviciilor comunale sunt impuși să

suporte cheltuieli suplimentare la tarife mult mai înalte, cauzându-le astfel,

prejudicii materiale, fiind în imposibilitatea încheierii în mod individual a

contractelor cu furnizorii de servicii.

Astfel, a menționat că din cauza acțiunilor ilegale ale pârâtului, ACC nr.

55/734 nu poate gestiona blocul locativ din bd. Moscova 4/4, mun. Chișinău, nu

poate încheia contracte cu furnizorii de servicii, să stabilească careva tarife și să

organizeze întreținerea sau reparația acestuia, precum și a rețelelor inginerești.

Reclamanta a susținut că de mai multe ori s-au prezentat la adresa SRL

„Vasigur Grup” din mun. Chișinău, str. Miorița 44, și au purtat discuții referitoare

la transmiterea blocului în gestiunea ACC nr. 55/734, însă nu cunosc motivul

neonorării obligațiilor de către pârât.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, în adresa SRL „Vasigur

Grup” au fost expediate somații, care nu au fost recepționate în mod intenționat de

către destinatar.

A solicitat obligarea SRL „Vasigur Grup” și administratorului Igor Ceban să

transmită în gestiune blocul locativ situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4,

terenul aferent și bunurile proprietate comună în condominiu; cu obligarea SRL

„Vasigur Grup” să încheie cu ACC nr. 55/734 actul de predare-primire a blocului

locativ situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, incluzând terenul aferent și

bunurile proprietate comună în condominiu.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a admis parțial acțiunea. S-a obligat SRL „Vasigur Grup” să transmită în gestiune

ACC nr. 55/734, blocul locativ situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, nr.

cadastral XXXXX0405.01, terenul aferent și bunurile proprietate comună în

condominiu. S-a obligat SRL „Vasigur Grup” să încheie cu ACC nr. 55/734 actul

de predare-primire a blocului locativ situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, nr.

cadastral XXXXX0405.01, incluzând terenul aferent și bunurile proprietate

comună în condominiu. S-a încasat din contul SRL „Vasigur Grup” în beneficiul

ACC nr. 55/734, cheltuielile de judecată în sumă de 200 de lei suportate pentru

achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii, 600 de lei pentru onorariul

executorului judecătoresc, 110 lei pentru eliberarea extrasului din Registrul

bunurilor imobile și 9 600 de lei pentru asistență juridică, iar în total 10 510 lei. În

rest, pretențiile s-au respins.

2

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 noiembrie 2020, SRL

„Vasigur Grup” a depus apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi

hotărârii de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de SRL „Vasigur Grup”. S-a casat hotărârea din 2 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de ACC nr. 55/734 împotriva SRL „Vasigur Grup” cu privire la

obligarea transmiterii în gestiune a blocului locativ și s-a emis o nouă hotărâre prin

care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de ACC nr. 55/734

împotriva SRL „Vasigur Grup” cu privire la obligarea transmiterii în gestiune a

blocului locativ.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 10 alin. (1)-(2), 11 alin. (1)-(2), 12, 13

alin. (1)-(3), 14 alin. (1)-(2), 15 alin. (1), 16 alin. (1)-(2) Cod civil, Colegiul a

considerat neîntemeiată soluția adoptată de prima instanță.

Astfel, Colegiul a reținut că ACC nr. 55/734 a fost înființată și înregistrată la

10 iulie 2018, de către proprietarii de locuințe (încăperi) din blocul locativ situat în

mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, pentru administrarea, întreținerea și exploatarea

în comun a complexului de bunuri imobiliare.

Complexul locativ cu parcare subterană lit. A (01), nr. cadastral

XXXXX0405, din mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, cu destinația bloc locativ, a

fost dat în exploatare de către investitorul/ proprietar SRL „Vasigur Grup”, în baza

procesului-verbal de recepție finală nr. 22-17 din 19 mai 2017 (f.d. 9).

Colegiul a mai reținut că prin cererile prealabile din 4 septembrie 2019 și 19

iunie 2019, expediate în adresa SRL „Vasigur Grup, ACC nr. 55/734 a solicitat

formarea unei comisii de transmitere a blocului locativ, situat în mun. Chișinău,

bd. Moscova 4/4, din gestiunea companiei de construcții în gestiunea ACC nr.

55/734; întocmirea actelor de transmitere a blocului locativ de la balanța

gestionarului în gestiunea asociației de coproprietari în condominiu și semnarea

acestor acte de transmitere, cu indicarea concretă a tuturor componentelor

proprietății comune care se transmit și transmiterea de facto a blocului locativ și

terenului aferent, situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, din gestiunea

companiei de construcție în gestiunea ACC nr. 55/734.

Reținând prevederile art. 117 alin. (1)-(2), 121 alin. (1) Cod de procedură

civilă, art. 1 din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000,

art. 26 alin. (7), 40/4, 40/5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII

din 25 februarie 1998, Colegiul a învederat că, în speță la Agenția Servicii Publice

a înregistrat drepturile și obligațiile prevăzute de contractul de investiție nr. 48 din

22 iulie 2016 a Nataliei Chirova, pe care intimata își întemeiază pretențiile, prin

urmare aceste drepturi sunt stinse, fapt ce se confirmă prin extrasul din registrul

bunurilor imobile.

Totodată, a specificat că conform procesului-verbal de recepție finală din 19

mai 2017 coproprietarii ACC nr. 55/734 au primit de la SRL „Vasigur Grup”, după

executarea obligațiilor, actele de transmitere în proprietate private a spațiilor

locative, amplasate în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, prin consemnarea actelor

menționate, fără a invoca careva pretenții de calitatea în construcție sau alte.

Colegiul, prin prisma art. 965, 996, 968 alin. (2)-(4) Cod civil, a notat că din

momentul consemnării, riscurile trec asupra creditorului, debitorul nefiind obligat

să plătească dobândă și penalități ori să compenseze veniturile ratate.

3

Raportând la caz prevederile legale enunțate, Colegiul a constatat că

obligațiile debitorului, SRL „Vasigur Grup” față de creditor ACC nr. 55/734 cu

privire la transmiterea blocului locativ și terenul aferent, situate în mun. Chișinău,

bd. Moscova 4/4, prin semnarea procesului-verbal de recepție finală din 19 mai

2017 au fost executate și la moment sunt stinse.

Totodată, Colegiul a accentuat că ACC nr. 55/734 a refuzat să primească în

Asociație coproprietarii din blocul locativ vecin situat în mun. Chișinău, bd.

Moscova 4/5, condiții pentru care coproprietari menționați au fondat o alta

Asociația, și anume ACC nr. 56/201, fapt ce se confirmă prin extras din Registrul

de stat al persoanelor juridice nr. 4471765 din 26 mai 2020.

În asemenea circumstanțe, SRL „Vasigur Grup” a perfectat și depus setul de

documente către Primăria mun. Chișinău pentru a delimita terenul, unde sunt

amplasate ambele Asociații de coproprietari în condominiu, respectiv SRL

„Vasigur Grup” va putea transmite în gestiune terenul aferent și bunurile

proprietate comună în condominium doar după delimitarea terenului menționat.

Prin prisma art. 55, 59 Cod de procedură civilă, în coroborare cu actele

cauzei, Colegiul a conchis că prima instanță incorect a concluzionat că ACC nr.

55/734 este reclamantul corespunzător care să înainteze pretențiile cu privire la

obligarea SRL „Vasigur Grup” și administratorului Igor Ceban, să transmită în

gestiune blocul locativ situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, terenul aferent și

bunurile proprietate comună în condominium, obligarea SRL „Vasigur Grup” să

încheie cu ACC nr. 55/734 actul de predare-primire a blocului locativ situat în

mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, incluzând terenul aferent și bunurile proprietate

comună în condominium față de pârâtul apelantul SRL „Vasigur Grup”, în situația

în care la data de 26 iunie 2020 coproprietarii ACC nr. 55/734 au fondat o alta

Asociație de coproprietari în condominiu cu nr. 56/201, fapt ce se atestă din extras

din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 441765 din 26 mai 2020.

Ca urmare, având în vedere că ACC nr. 55/734 și-a înaintat pretențiile sale

împotriva pârâtului/ apelant SRL „Vasigur Grup”, prima instanță nejustificat a

admis acțiunea ACC nr. 55/734 ca fiind depusă de reclamantul corespunzător.

În conexiunea celor relatate se constată a fi relevante argumentele apelantei

invocate în cererea de apel cu privire la netemeinicia reținerii de către instanța de

fond cu privire la depunerea de către ACC nr. 55/734 a acțiunii împotriva pârâtul/

apelant SRL „Vasigur Grup” cu privire la obligarea ultimei de a transmite ACC nr.

55/734 blocul locativ și terenul aferent situate în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4.

Fată de acest aspect, este evident că concluziile instanței de fond expuse în

conținutul hotărârii contestate sunt contradictorii, fapt inacceptabil conform

legislației procedurale, drept urmare, instanța de apel a considerat necesar de a

admite apelul declarat de SRL „Vasigur Grup” cu casarea integrală a hotărârii din

2 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 9 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, ACC nr. 55/734 și

avocatul Serghei Sandu, au declarat recurs, prin care au solicitat casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la

adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-a invocat că constatările instanței de apel vin în contradicție cu

materialele cauzei.

4

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 aprilie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 2 iulie 2021 (f.d. 106), astfel, recursul

declarat la 9 august 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 25 august 2021

instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 116).

Astfel, la 1 noiembrie 2021, SRL „Vasigur Grup” a depus referință, prin care

a solicitat respingerea recursului declarat de ACC nr. 55/734.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica

probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurenta nu

a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

5

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Art. 239 Cod de procedură civilă, statuează că hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În sensul art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) Cod de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În debut, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că instanța de apel

adoptând soluția pe caz, nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite

în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate circumstanțele esențiale ale cauzei,

ceea ce a dus la adoptarea unei soluții premature, prin ce se impune casarea

deciziei cu trimiterea acesteia spre rejudecare în instanța de apel.

Din recursul declarat, rezultă că ACC nr. 55/734 își exprimă dezacordul cu

soluția adoptată de către instanța de apel invocând că concluziile instanței sunt în

contradicție cu materialele cauzei.

Actele cauzei denotă că SRL „Vasigur Grup” a executat lucrările de

construcție a blocului locativ situat în mun. Chișinău, bd. Moscova 4/4, care la 19

mai 2017 a întocmit procesul-verbal de recepție finală nr. 22-17, înregistrat la IP

„Agenția Servicii Publice” la data de 22 noiembrie 2017, or, nu a transmis blocul

locativ (terenul și locurile de uz comun) în gestiunea/ proprietatea ACC nr. 55/734.

Conform procesului-verbal de recepție finală nr. 22-17 din 19 mai 2017

a complexului locativ cu parcare subterană, obiectul care a fost recepționat nr.

6

cadastral XXXXX0405, este compus din următoarele construcții imobile cu nr.

cadastral XXXXX0405.01 cu suprafața la sol 302,6 m.p., suprafața totală 4046,6

m.p., suprafața locativă 3232,3 m.p. cu un număr de etaje (D+P+9E+Et. teh.).

Pentru neexecutarea obligațiilor de către SRL „Vasigur Grup” privind

transmiterea proprietății comune în condominiu, ACC nr. 55/734 s-a adresat cu

acțiune în instanța de judecată.

Fiind investită cu judecarea cauzei, instanța de fond a admis acțiunea înaintată

și a obligat SRL „Vasigur Grup” să formeze Comisie de transmitere-primire, să

întocmească Actul de predare-primire și să transmită blocul locativ situat în mun.

Chișinău, bd. Moscova 4/4, către ACC nr. 55/734.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel

Chișinău prin decizia din 22 aprilie 2021 a admis apelul declarat de SRL „Vasigur

Grup”, a casat hotărârea din 2 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a respins cererea de chemare în

judecată depusă de ACC nr. 55/734 împotriva SRL „Vasigur Grup” cu privire la

obligarea transmiterii blocului locativ în gestiune.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că constatările instanței de apel vin în

contradicție cu înscrisurile anexate la materialele cauzei.

Așadar, instanța de apel a constatat faptul că „la Agenția Servicii Publice a

înregistrat drepturile și obligațiile prevăzute de contractul de investiții nr. 48, din

22 iulie 2016 a lui Chirova Natalia, pe care intimata își întemeiază pretențiile, prin

urmare aceste drepturi sunt stinse, fapt ce se confirmă prin extrasul

Departamentului Cadastru a ASP”.

Ori, cele constatate de instanța de apel, nu corespund realității, în cazul în care

nu se referă la situația din speță, fiind indicate actele de primire-predare dintre SRL

„Vasigur Grup” și persoane fizice, proprietarii de apartamente, care au avut

încheiate contracte de investiții sau de vânzare-cumpărare, al încăperilor izolate

care au fost transmise în proprietate privată, pe când obiectul acțiunii din speță este

proprietatea comună indiviză, conform Legii condominiului fondului locativ.

Mai mult, instanța de apel a constatat că odată cu semnarea procesului-verbal

de recepție finală din 19 mai 2017, obligațiile SRL „Vasigur Grup” au fost

executate și sunt stinse.

Totuși, instanța de apel menționează că după efectuarea delimitării terenului

intimata SRL „Vasigur Grup” va putea transmite terenul ACC nr. 55/734, astfel,

inițial indicând că obligația este stinsă, după care totuși intimata va transmite

terenul.

Aceste constatări ale instanței de apel vin în contradicție, nefiind clară poziția

instanței față de obiectul litigiului și obligațiile părților.

Totodată, se impune a învedera că faptul motivării defectuoase a deciziei

instanței de apel se mai demonstrează prin indicarea că ACC nr. 55/734 nu este

reclamantul corespunzător: „or la data de 20 iunie 2020 coproprietarii Asociației în

condominiu nr. 55/734 au fondat o altă Asociație de Coproprietari în Condominiu

nr. 56/201 din 26 mai 2020, fapt ce se atestă prin Extrasul din Registrul de stat al

persoanelor juridice nr. 441765 din 26 mai 2020”

Mai mult, Colegiul apreciază ca întemeiat și argumentul recurentei prin care a

indicat că motivarea necorespunzătoare a instanței de apel se mai demonstrează și

prin afirmația „față de acest aspect, este evident că concluziile instanței de apel

7

expuse în conținutul hotărârii contestate sunt contradictorii, fapt inacceptabil

conform legislației procedurale, drept urmare, se impune admiterea apelului

declarat de SRL „Vasigur Grup”, cu casarea integrală a hotărârii instanței de fond”,

fiind constatări alogice și lipsite de sens, care nu au pertinență cazului din speță.

Astfel, reieșind din cele supra relatate, Colegiul constată că decizia instanței

de apel a fost adoptată prematur, fără o apreciere a argumentelor și probelor

invocate de apelant și intimat în coroborare cu cumul de probe prezent la dosar, iar

faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de

drept procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului,

cât și a cauzei deduse judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea

hotărârii contestate.

În atare condiții, instanța ierarhic inferioară avea obligația rezultând din

prevederile art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, de a verifica circumstanțele

și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu

au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei. Mai mult,

instanța de apel era obligată de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui

înscris sau altuia. Or, instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărâre

motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6 § 1 CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994). CEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze

hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61,

seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților,

dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura

hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro

Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27).

Tot aici, este de menționat că în cadrul soluționării cauzei, probele din dosar

se cercetează doar în ansamblul și în interconexiunea acestora, or, instanța de

judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

În conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) Cod de procedură civilă, decizia

instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma examinării

apelului.

În sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă

claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării. CEDO, în cauza Suominen vs. Finlanda, a reținut că „... o funcție a

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca

atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și

posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea

unei decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției”.

8

Totodată, în cauza Van de Hurk v. Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, și

cauza Dulaurans v. Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, paragraful 33, CEDO a

statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică examinate conform

normelor de procedură de către tribunalul sesizat.

Altfel spus, art. 6 impune „tribunalului” obligația de a proceda la o examinare

efectivă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel

puțin pentru a le aprecia pertinența”. CEDO nu își propune să garanteze drepturi

teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (cauza Artico v. Italiei,

Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33).

Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația

legală de a motiva hotărârea adoptată.

Dreptul de a fi auzit, a fost încălcat, or dreptul în cauză include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu a fost îndeplinit de

instanța de apel.

În consecință, Colegiul, verificând conținutul deciziei contestate, în raport cu

materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de apel,

s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat

aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și

probelor administrate în cadrul judecării cauzei pe care se întemeiază concluziile

privitoare la aceste circumstanțe și fără a indica motivele pentru care anumite

argumente invocate de părți nu au fost reținute, nefiind nici supuse aprecierii.

Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Mai mult, hotărârea trebuie să se fondeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o

maniera certă, explicit sau implicit, toate cererile invocate de părți, conform

principiului nr. 6 al Recomandării nr. 5 din 1984, adoptată la de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei, privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea funcționării justiției, ceea ce în speță lipsește.

Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO,

motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu

atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept

care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea

hotărârii sau o motivare necorespunzătoare vor atrage casarea ei.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă

la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și a casa integral

decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din

9

prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția

adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de

judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele

administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr.

55/734 și de avocatul Serghei Sandu.

Se casează decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Coproprietarilor în

Condominiu nr. 55/734 împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vasigur

Grup” cu privire la obligarea transmiterii în gestiune a blocului locativ, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

10