2ra-1550/21 — cu privire la eliberarea carnetului de munca, achitarea platilor salariale si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la eliberarea carnetului de munca, achitarea platilor salariale si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului
2ra-1550/21 — cu privire la eliberarea carnetului de munca, achitarea platilor salariale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1550/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Bagrin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)
ÎNCHEIERE
3 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aurel
Tighineanu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Aurel Tighineanu
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Chiaola-Grup” cu privire la eliberarea
carnetului de muncă, achitarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Aurel Tighineanu și menținută hotărârea din
20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost
respinsă
constată:
La 19 octombrie 2017, Aurel Tighineanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SRL „Chiaola-Grup” cu privire la eliberarea carnetului de
muncă, achitarea plăților salariale și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că în luna august 2012, a fost angajat în cadrul
SRL „Chiaola-Grup” în funcția de director adjunct, conform contractului individual
de muncă și ordinului, copiile acestor acte nefiindu-i remise, deși a formulat o
asemenea solicitare.
A menționat că SRL „Chiaola-Grup” i-a achitat salariul doar pentru perioada
septembrie 2012 - decembrie 2013 și august 2015 - martie 2016, ceea ce se confirmă
prin extrasul de cont, eliberat pe numele său de Casa teritorială de Asigurări Sociale
sectorul Rîșcani mun. Chișinău, însă, de fapt, a lucrat efectiv în perioada august 2012
- 30 decembrie 2016, când Curtea de Apel Chișinău a constatat insolvabilitatea
SRL „Chiaola-Grup” și a desemnat în calitate de lichidator pe Alexei Donțu.
Astfel, după adoptarea hotărârii din 6 decembrie 2016 a Curții de Apel
Chișinău, SRL „Chiaola-Grup” nu i-a mai oferit careva activități de lucru, dar nu a
1
emis nici ordin de eliberare din funcție și nu i-a restituit nici carnetul de muncă,
pentru ca salariatul să se poată angaja într-o altă unitate.
În anul 2017, s-a adresat cu o petiție către Inspectoratul de Stat al Muncii, care
a sesizat SRL „Chiaola-Grup” și Poliția.
Prin răspunsul nr. T-23/17 din 7 februarie 2017, Inspectoratul de Stat al
Muncii i-a comunicat că nu poate întreprinde careva măsuri legale în vederea
examinării și tranșării litigiului de muncă.
Prin urmare, dânsul s-a adresat din nou lichidatorului, dar fără rezultat.
La 3 octombrie 2017, a înaintat în adresa SRL „Chiaola-Grup” o cerere în
temeiul art. 332 Codul muncii, la care însă nu a primit răspuns în scris.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 24, 43-44 din Constituția
Republicii Moldova, art. 45-74, 135-146, 151, 354-356 Codul muncii.
A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtei să îi elibereze toate
actele/documentația ce vizează relațiile sale de muncă cu SRL „Chiaola-Grup”
pentru perioada august 2012 - octombrie 2017 și carnetul de muncă, achitarea
plăților salariale pentru perioada ianuarie 2014 - august 2015 și aprilie 2016 -
octombrie 2017, ținând cont de salariul minim de 4 000 de lei, compensarea daunelor
morale în mărime de 25 % din suma plăților salariale, daune, cauzate prin lipsirea
de surse de existență în perioada indicată.
La 2 aprilie 2019 și la 22 aprilie 2019, Aurel Tighineanu a depus declarații,
prin care a expus calculul detaliat al sumelor pretinse în acțiune, precizând că suma
totală pe care pârâta urmează să îi achite constituie 314 500 de lei.
Prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a
fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Aurel Tighineanu și menținută hotărârea primei instanțe.
La 25 august 2021, Aurel Tighineanu a declarat recurs împotriva deciziei din
17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
A menționat că copia deciziei integrale a instanței de apel a recepționat-o la
15 iulie 2021.
La 16 septembrie 2021, în adresa SRL „Chiaola-Grup” a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Aurel Tighineanu, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului (f. d. 172 vol. II), corespondența menționată fiind returnată de
către oficiul poștal cu mențiunea „plecat” (173 vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
Examinând argumentele recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Aurel Tighineanu inadmisibil din
considerentele ce urmează.
2
În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare
prevăzut la art. 434 CPC.
Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul de către Aurel
Tighineanu împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a
fost depus la data de 25 august 2021, prin urmare cu depășirea termenului de 2 luni,
care este unul de decădere și nu poate fi restabilit.
Astfel, după cum denotă actele cauzei, decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții
de Apel Chișinău, atacată cu recurs, a fost expediată în adresa părților, inclusiv și a
lui Aurel Tighineanu, la data de 19 ianuarie 2021, așa cum rezultă din dovezile de
comunicare, care îndeplinesc condițiile de valabilitate prevăzute de art. 100 CPC, ca
scrisoarea de însoțire a instanței de apel, cu numărul de ieșire 350, anexată la
materialele dosarului (f. d. 98 vol. II).
La fel, se constată că la data de 18 ianuarie 2021, decizia din 17 noiembrie
2020 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată și pe pagina web a Curții de Apel
Chișinău.
Ca consecință, cele menționate resping, ca fiind declarativă, afirmația
recurentului în sensul că decizia recurată a fost comunicată la data de 15 iulie 2021,
or în susținerea acesteia nu au fost prezentate probe incontestabile.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Aurel
Tighineanu după o perioadă de timp de 9 luni, în absența oricărei explicații plauzibile
cu privire la motivul pentru care nu a putut să depună recursul în termen, a sfidat un
întreg proces judiciar.
Or, Aurel Tighineanu având la cunoștință despre existența prezentului litigiu
și examinarea lui, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează
atât jurisprudența națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la
instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și
prin depunerea în termenul legal a cererii de recurs.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de
art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care
exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia este
principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția
definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.
Iar, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității juridice, în
situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs nu este
nelimitată.
Distinct de aceste constatări, este indubitabil că recursul împotriva deciziei
instanței de apel este depus cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut de
art. 434 alin. (1) CPC.
3
La acest segment se va reitera că o astfel de constatare este compatibilă și cu
respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea
nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar
împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 3 aprilie
2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță nu era
vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite,
ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,
reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice
într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a depus
cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC, recursul
declarat de Aurel Tighineanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269 - 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art. 440
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Aurel Tighineanu.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
4