3ra-910/21 — contestarea actului administrativ

3ra-910/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-910/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Melniciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Tudor Domenti împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de

stabilire a pensiei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

care s-a admis acțiunea depusă de către Tudor Domenti,

constată:

La 17 august 2020, Tudor Domenti, reprezentat de avocatul Igor Trofimov, a

depus acțiune în contencios administrativ, care a fost concretizată prin cererea din

26 octombrie 2020, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de

stabilire a pensiei și repararea prejudiciului moral (f.d. 3-5, 73-75).

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul IGP nr. 581 ef. din 04

noiembrie 2019 au încetat raporturile sale de serviciu cu Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 288/2016 (după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la

pensie).

A menționat că, la 04 noiembrie 2019, reclamantul avea o vechime în muncă

calculată de 24 de ani, 7 luni și 4 zile.

Astfel, la 21 noiembrie 2019, reclamantul s-a adresat Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Orhei cu cerere privind stabilirea pensiei pentru vechime în

muncă în corespundere cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

1

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, la care a

anexat inter alia carnetul de muncă și alte documente ce confirmă vechimea sa în

muncă.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 17/2019/31289

din 25 noiembrie 2019, notificată la 12 mai 2020, a fost refuzat în stabilirea

pensiei pentru vechime în muncă, din motiv că nu îndeplinește condițiile art. 13

lit. a) din Legea nr. 1544/1993.

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei

nr. 17/2019/31289, reclamantul s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu cerere prealabilă, solicitînd anularea acesteia și emiterea unei noi decizii prin

care să i se stabilească și calculeze pensia pentru vechime în muncă.

Însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 20 iulie 2020,

cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamantul a apreciat ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul organului de

asigurări sociale de a-i stabili pensie, deoarece la data depunerii cererii întrunea

toate condițiile legale necesare stabilirii pensiei pentru vechimea în muncă, având

o vechime în muncă de 24 de ani, 7 luni și 4 zile.

În opinia sa, la emiterea deciziei de refuz în stabilirea pensiei, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Orhei nu a ținut cont de faptul că potrivit

ordinului nr. 20 din 29 ianuarie 2014, subdiviziunea în care a activat reclamantul

are statut de subdiviziune specializată pentru combaterea terorismului.

Astfel, nu au fost aplicate prevederile art. 40 din Legea cu privire la

prevenirea și combaterea terorismului, care statuează că ofițerilor de informații și

securitate, procurorilor, militarilor, polițiștilor, altor angajați care îndeplinesc (au

îndeplinit) serviciul în subunitățile specializate pentru combaterea terorismului li

se calculează vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993, după următoarea formulă

de calcul: o zi și jumătate pentru o zi de serviciu; 3 zile pentru o zi de serviciu în

perioada participării nemijlocite la operațiile antiteroriste.

Respectiv, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei

nr. 17/2019/31289 din 25 noiembrie 2019 și răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale din 20 iulie 2020, emis la cererea prealabilă, încălcă dreptul

reclamantului la stabilirea și calcularea pensiei speciale – pentru vechime în

muncă. Or, nefiind angajat în câmpul muncii și fiindu-i refuzată stabilirea pensiei

pentru vechime în muncă, atît reclamantul, cât și membrii familiei sale sunt lipsiți

de sursa legală de existenta, mai ales că la întreținerea sa se află un copil minor.

Reclamantul Tudor Domenti a solicitat:

-constatarea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei

nr. 17/2019/31289 din 25 noiembrie 2019, emisă la 16 martie 2020, prin care i-a

fost refuzat în calcularea și stabilirea pensiei pentru vechime în muncă;

-constatarea faptului că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Orhei nr. 17/2019/31289 din 25 noiembrie 2019 i-a fost încălcat dreptul de a

beneficia de pensie pentru vechime în muncă;

-obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită decizie privind

stabilirea, calcularea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă, începând cu

04 noiembrie 2019, având la bază actele confirmative a vechimii în muncă;

2

-încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său

a sumei de 10 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de către Tudor Domenti.

S-a declarat ilegală decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei

nr. 17/2019/31289 din 16 martie 2020 privind refuzul în stabilirea pensiei lui

Tudor Domenti conform certificatului nr. 48 din 18 noiembrie 2019, eliberat de

Direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției al MAI.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze calcularea și

stabilirea cuantumului pensiei lui Tudor Domenti, luându-se în considerare

certificatul nr. 48 din 18 noiembrie 2019, eliberat de Direcția resurse umane a

Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu achitarea pensiei începând cu 04

noiembrie 2019, în cuantumul legal stabilit.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Tudor Domenti suma de 1 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

În rest pretenția privind repararea prejudiciului moral s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 80-87 recto-verso).

Hotărârea primei instanțe a fost pronunțată public, redactată integral

(motivată) la 04 decembrie 2020 și a fost notificată Casei Naționale de Asigurări

Sociale prin e-mail la 07 decembrie 2020 (f.d. 88) și pe suport de hârtie la 17

decembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a corespondenței

DS8000534991AS (f.d. 80). La 04 ianuarie 2021, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus prin e-mail apel motivat împotriva hotărârii din 04 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 92-93, 94-98), iar la 05 ianuarie

2021 l-a depus prin intermediul oficiului poștal (f.d. 99-103, 104).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenul de atac instituit la

art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 127, 128-143).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că

Tudor Domenti a activat în cadrul subdiviziunilor afacerilor interne începând cu

01 septembrie 1995 până la 04 noiembrie 2019.

Totodată, instanțele inferioare au constatat că perioadele 05 septembrie 2014

– 10 septembrie 2014; 01 octombrie 2014 – 30 decembrie 2014; 01 iulie 2015 –

05 septembrie 2015; 01 ianuarie 2016 – 18 martie 2016; 01 iulie 2016 – 11

septembrie 2016; 01 iulie 2017 – 24 martie 2017; 01 iulie 2017 – 19 septembrie

2017; 01 ianuarie 2018 – 28 martie 2018; 01 iulie 2018 – 10 octombrie 2018; 01

ianuarie 2019 – 23 martie 2019; 01 iulie 2019 – 30 august 2019, în care Tudor

Domenti a activat în funcție de expert criminalist, în cadrul Secției tehnico-

explozive a DTCEJ Centru a CTCEJ al Inspectoratului General al Poliției al

MAI, urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) 3

zile pentru 1 zi de serviciu (1:3) și 1 zi și jumătate pentru o zi de serviciu (1:1,5),

în temeiul Legii nr. 539/2001, Legii nr. 120/2017 și în baza ordinului MAI nr.431

din 12 noiembrie 2013 cu privire la atribuirea statutului de subdiviziune

specializată pentru combaterea terorismului Secției tehnico-explozive a Direcției

3

tehnico-criminalistice a MAI cu modificările ulterioare, ordinul MAI nr. 366 din

12 octombrie 2005, ordinul MAI nr. 20 din 29 ianuarie 2014 (f.d. 11-12).

Prin urmare, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei ilegal a refuzat prin

decizia nr. 17/2019/31289 din 16 martie 2020 stabilirea pensiei lui Tudor

Domenti conform certificatului nr. 48 din 18 noiembrie 2019.

În partea capătului de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral,

instanțele inferioare au notat că fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în

drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este

împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se

de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de

personalitatea părților.

La capitolul prejudiciului moral pretins de reclamant, instanțele inferioare,

dincolo de un dubiu rezonabil și în lipsa unor probe contrare, au apreciat ca

verosimile și persuasive cele menționate în acțiune, precum că atât reclamantul

cât și copilul acestuia au de suferit în urma respingerii cererii de stabilire a

pensiei, limitarea în a beneficia de drepturi fundamentale incontestabile și care ar

constitui un remediu echitabil pentru suferințele cauzate. Totodată, instanțele au

considerat excesive sumele solicitate cu titlu de prejudiciu moral 10 000 de lei și,

reieșind din caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat reclamantului, de

gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, au conchis că suma de 1 000 de lei

constituie un remediu suficient pentru repararea acestui prejudiciu.

La 04 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de

Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice și a oficiului poștal, recurs

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei recurate și emiterea unei decizii noi (f.d. 145, 146, 147, 148).

La 06 august 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de

Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice și a oficiului poștal, motivarea

recursului împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 152,

153-158, 159-164, 165).

În motivarea recursului a invocat că a efectuat act de verificare a dosarului

personal al intimatului, la instituția de forță în care a activat Tudor Domenti, prin

care se atestă că perioadele calculate de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne cu înlesniri (1:3) de facto urmează a fi calculate

cu înlesniri în baza prevederilor pct. 8 lit. c) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994, adică 1:1,5. Prin urmare, nu există temei de recalcularea vechimii în

muncă a lui Tudor Domenti cu înlesniri de 1:3.

În opinia recurentei, instanța de apel nu a exercitat un control judiciar

complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra

ceea ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a interpretat și aplicat în

mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a

succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

Cu referire suma adjudecată cu titlu de reparare a prejudiciului moral,

recurenta a menționat că intimatul nu a prezentat nicio probă, niciun înscris

justificativ, sau o explicație cu privire la temeiul suferințelor psihice, fizice, felul

în care s-au manifestat acestea, durata și intensitatea acestora, sau alte

circumstanțe importante pentru aprecierea justă și echitabilă a prejudiciului moral

într-adevăr cauzat, fapt ce denotă netemeinicia acestui capăt de cerere.

4

Mai mult ca atât, din norma art. 10 alin. (2) din Codul administrativ se

deduce că autoritatea publică urmează să se expună printr-un act administrativ

individual asupra chestiunii cu privire la acordarea despăgubirilor pentru

prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală.

Așa, dacă o persoană care își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau

respingerea emiterii unui act administrativ individual, pretinde, totodată, și

repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ ilegal, urmează sa depună o

cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică care a emis o decizie în

acest sens.

În speță, însă, intimatul nu s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu cerere privind repararea prejudiciului cauzat prin decizia de refuz în stabilirea

pensiei.

Prin urmare, acesta nu a respectat procedura prevăzută de legislație, iar

capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral urmează a fi declarat

inadmisibil în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) coroborat cu art. 208 din Codul

administrativ.

La 02 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului

Tudor Domenti și reprezentantului acestuia, avocatului Igor Trofimov, copia

recursului motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, explicându-le

dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs. Însă, până la

examinarea admisibilității recursului, intimatul și reprezentantul acestuia nu au

făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe (f.d. 167).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 25 mai 2021 (f.d. 127). La

04 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

(f.d. 145, 146, 147, 148). Potrivit avizului de recepție a corespondenței

DS8002066313AS decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei la 22 iulie 2021 (f.d. 149). Motivarea recursului a fost depusă la 06

august 2021 (f.d. 152, 153-164, 165).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

5

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

6

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7