2r-583/21 — incasarea datoriei

2r-583/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-583/21

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: D. Sușchevici)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, O. Cojocaru, R. Pulbere)

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana

Munteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Munteanu împotriva Liliei Verdeș cu privire la încasarea datoriei, penalității de

întârziere și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea depusă de Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu,

cu privire la repunerea apelului în termen și s-a restituit apelul declarat de Lilia

Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, împotriva hotărârii din 01

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ca fiind depus în afara

termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 07 februarie 2020, Alexandru Munteanu, reprezentat de avocatul Gamurari

Victoria, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Verdeș solicitând

încasarea datoriei în sumei de 7000 euro, a sumei de 12 600 euro cu titlu de penalitate

de întârziere, a sumei de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma

de 73,75 de lei, cu titlu de cheltuieli poștale și suma de 120 de lei, cheltuieli pentru

interpelarea ASP.

Prin hotărârea din 01 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă acțiunea depusă de Alexandru Munteanu. A fost încasată din contul Liliei

Verdeș în beneficiul lui Alexandru Munteanu suma de 7000 euro cu titlu de datorie,

suma de 12 600 euro cu titlu de penalitate de întârziere, iar în total 19 600 euro,

convertiți în valută națională conform cursului valutar stabilit de BNM la ziua

executării, suma de 340 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 1500 de lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 2000 de lei cu titlu de taxa de stat

achitată de reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată, în total 3840 de lei.

La 06 aprilie 2021, Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii din 01 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii.

1

Prin încheierea din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. b) CPC, a fost respinsă cererea depusă de Lilia Verdeș, reprezentată de

avocatul Liliana Munteanu, privind repunerea în termen a apelului și a fost restituit

apelul Liliei Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, ca fiind depus în

afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 13 iulie 2021, Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, a

depus cerere de recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea

cauzei în instanța de apel la faza primirii cererii de apel.

În motivarea recursului Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu,

a indicat că cauza a fost examinată în absența sa. Despre emiterea hotărârii din 01

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a aflat la 11 martie 2021 de la

agentul bancar, care i-a comunicat că pe conturile bancare ale recurentei este aplicat

sechestru de către executorul judecătoresc Grigore Stoian, tot la 11 martie 2021 a

înaintat către executorul judecătoresc o cerere, care i-a și comunicat de există Titlul

executoriu emis în baza hotărârii din 01 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

A afirmat recurenta că concluzia instanței de apel de a respinge cererea de

repunere în termenul de declarare a apelului vine în contradicție cu norma legală, or

neprezența în instanță a participanților citați nu demonstrează faptul că ultimii au

cunoscut despre existența hotărârii.

A invocat că neprezența în instanță a apelantei a fost condiționată de

circumstanțe obiective cunoscute de reclamant/intimat cît și de executorul

judecătoresc, apelanta care suferă de o boală incurabilă, fiind internată, nu a avut

posibilitate de a se prezenta.

A invocat recurenta că prin intermediul reprezentantului său a demonstrat faptul

că nu a știut de existența hotărârii primei instanțe, iar potrivit art. 116 CPC, în

interiorul termenului de 30 de zile de cînd a aflat de existența acesteia și-a exercitat

dreptul său garantat de lege.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 31 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la 30 iunie 2021 la adresa electronică a avocatului Liliana

Munteanu, indicată în cererea de apel: munteanu.liliana@bk.ru (f.d. 76).

Astfel, recursul declarat la 13 iulie 2021 este în termen.

La 25 august 2021 în adresa lui Alexandru Munteanu a fost expediată copia

recursului declarat de Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 101), însă intimatul nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din

următoarele motive.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de

apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 01 decembrie 2020 Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea

depusă de Alexandru Muntean.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 06 aprilie 2021 Lilia Verdeș,

reprezentată de avocatul Liliana Munteanu, a depus cerere de apel nemotivată,

solicitând repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii din 01

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi

de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de repunere în termen a apelului, Lilia Verdeș a indicat că

cauza a fost examinată în absența sa. Despre emiterea hotărârii din 01 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a aflat la 11 martie 2021 de la executorul

judecătoresc, iar drept motiv de imposibilitate de a se prezenta în ședința de judecată

a servit faptul că dînsa suferă de o boală incurabilă și a fost internată în spital.

Ca urmare, prin încheierea din 31 mai 2021, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)

CPC, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de Lilia Verdeș, reprezentată

de avocatul Liliana Muntean, privind repunerea în termen a apelului și a restituit

apelul Liliei Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana Muntean, ca fiind depus în afara

termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și

argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de

respingere a cererii privind repunerea în termen al apelului și restituirea acestuia ca

3

fiind tardiv, deoarece cererea de apel a fost depusă de Lilia Verdeș peste termenul de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1)

din Codul de procedură civilă. Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul

hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 01 decembrie

2020, iar cererea de apel (nemotivată) a fost depusă de către Lilia Verdeș abia la 06

aprilie 2021, aproximativ peste 4 luni de zile, pe când termenul-limită de declarare al

apelului a expirat încă la data de 31 decembrie 2020 inclusiv (joi).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată,

trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă

cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate

fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de

către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea

neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces

echitabil.

Deși apelanta Lilia Verdeș a solicitat repunerea în termen a actului de procedură,

totuși contrar art. 116 CPC, nu a prezentat probe justificative ce ar confirma faptul

imposibilității depunerii apelului în termenul de atac prevăzut de lege.

Totodată, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Potrivit art. 102 alin. (41), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, participanții

la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea

actelor de procedură la o dată ulterioară. Prezentarea părții în instanță, în persoană sau

prin reprezentant, acoperă orice viciu de înmânare a citației. Citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează

personal contra semnătură pe cotor.

Nu poate fi reținut argumentul invocat de Lilia Verdeș precum că cauza a fost

examinată în absența sa. Or, cert este faptul că recurenta a cunoscut că pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se află spre examinare prezenta cauză civilă,

recepționând prin poșta electronică citația pentru ședința de judecată a primei instanțe

fixată pentru data de 01 decembrie 2020, expediată de executorul judecătoresc (f.d.

46-47).

4

Astfel, recurenta/apelantă, fiind o dată înștiințați în mod legal, nu poate fi

invocată necitarea ei pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Totodată, se reține că la data de 02 decembrie 2020 pe Portalul Național al

Instanțelor: jst.instante.justice.md, a fost publicat dispozitivul hotărârii din 01

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Iar, la 01 decembrie 2020

Judecătoria Chișinău, sediul Centru a expediat copia dispozitivului hotărârii din 01

decembrie 2020 la adresa de domiciliu a Liliei Verdeș: mun. Chișinău, str. N. Sulac,

8, ap. 171 (f.d. 57), însă nu se atestă date de recepționare.

Nu poate fi reținută nici alegația invocată de Lilia Verdeș precum că despre

emiterea hotărârii din 01 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

aflat la 11 martie 2021 de la executorul judecătoresc, iar cererea de apel a depus în

termen de 30 de zile din momentul cînd a făcut cunoștință cu dispozitivul hotărârii

contestate, deoarece indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului de 30 de zile

prevăzut la art. 362 din CPC, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel, dar nu de la data recepționării (comunicării) actului

judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la omiterea termenului de

procedură.

Este irelevant argumentul recurentului precum că neprezența în instanța de

judecată, a fost condiționat de faptul că dînsa suferă de o boală incurabilă și a fost

internată în spital, iar culpa nedepunerii în termen a cererii de apel se datorează

primei instanțe care nu i-a expediat dispozitivul hotărârii. Or, odată ce încă la data de

06 octombrie 2020 Lilia Verdeș a aflat că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru se află spre examinare prezenta cauză civilă, urma să depună diligența și să

întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță, fiind

obligat să se intereseze la intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv și

să-și valorifice dreptul de atac al hotărârii primei instanțe în termenul prevăzut de

lege.

Prin urmare, recurenta Lilia Verdeș nu a prezentat probe incontestabile ce ar

indica aflare dânsei într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în

interiorul termenului legal.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute

de legislația procedurală civilă.

Ține de menționat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van

Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă

a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen

poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care

partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe

pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de

procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la

5

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată

încheierea din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces

echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Lilia Verdeș, reprezentată de avocatul Liliana

Munteanu.

Se menține încheierea din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Munteanu împotriva

Liliei Verdeș cu privire la încasarea datoriei, penalității de întârziere și cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6