3ra-803/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-803/21 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici ÎNCHEIERE 27 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din data de 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, constată: La 22 ianuarie 2019 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului de migrație și azil, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 109/18/DAI din 21 decembrie 2018 privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil în privința lui Nwoke Christopher Nyekra Aba și obligarea emiterii deciziei de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia nr.109/18/DAI din 21 decembrie 2018 Biroul de migrație și azil a respins accesul la o nouă procedură de azil la cererea înaintată de Nwoke Christopher Nyekra Aba, cetățean al Nigeriei, născut în orașul Achara. În susținerea cererii de azil Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că a părăsit Nigeria, deoarece este considerat de către localnicii satului natal xxx, fapt pentru care viața dânsului este pusă în pericol. Solicitantul de azil a indicat că în perioada ce satisfăcea studiile (iunie 2012) la liceul din orașul vecin, Owerri, a locuit într-un apartament pe care îl închiria cu un prieten (Xxx), care este xxx. Xxx a fost urmărit de către colegii săi și prins în timp ce xxx, fiind chemată poliția dânșii au fost arestați.

Instanța de judecată a decis ca ambele persoane să fie judecate de comunitatea locală creștină, de unde provenea Xxx. A fost creată o comisie ca urmare comunitatea a decis că persoanele în cauză să fie xxx, astfel în luna septembrie 2012, dânșii au fost xxx. 1 Ulterior, în cadrul interviului repetat Nwoke Christopher Nyekra Aba a relatat Biroului de migrație și azil că prietenul său Xxx este arestat și nu xxx precum a declarat în interviurile anterioare. Reclamantul a mai menționat că până la părăsirea țării de origine de trei - patru ori a fost supus interogării de către organele de poliție, fiind întrebat despre relația sa cu Xxx. De asemenea, a fost prins de către localnici, fiind ținut timp de 4 zile într-o cameră, după care i s-a permis să plece la spital.

Imediat după spital a plecat la pastorul, care locuia în localitatea vecină, Amagu, unde s-a aflat timp de 5 săptămâni. Pastorul i-a perfectat actele necesare și Nwoke Christopher Nyekra Aba a părăsit țara. Referitor la motivul solicitării azilului în Republica Moldova Nwoke Christopher Nyekra Aba a susținut că nu poate să se întoarcă în țara de origine din cauza faptului că este acuzat de către localnici pentru xxx, fapt pentru care va fi supus pedepsei capitale. Reclamantul a mai relatat că anterior a mai solicitat azil în Republica Moldova, însă prin deciziile Biroului de migrație și azil, menținute prin hotărârile irevocabile ale instanțelor de judecată naționale, au fost respinse cererile de acordarea a azilului.

Nwoke Christopher Nyekra Aba consideră că deciziei nr.109/18/DAI din 21 decembrie 2018 este nemotivată și solicită să fie anulată. Biroului de migrație și azil a respins arbitrar toate faptele și circumstanțele invocate de către solicitant, deoarece nu le-a combătut prin probe utile, pertinente și concludente. Decizia contestată este contradictorie, ori însuși în decizie se menționează mai multe rapoarte internaționale în care se menționează că în mai multe state din Nigeria există legea Sharia, potrivit căreia bărbații condamnați pentru comportament xxx pot primi sentința cu moartea. Deci există risc bine întemeiat de a crede că bărbații xxxi pot fi suspuși unor pedepse cu moartea. De asemenea, autoritatea pârâtă a interpretat eronat unele aspecte expuse de solicitant în cererea de acordare a azilului la aprecierea credibilității sale, prin ce a încălcat principiul beneficiului dubiului.

În opinia reclamantului în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 44 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul potrivit căruia atunci când o parte din motive sau când toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecție, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă beneficiul dubiului, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil; b) toate elementele relevante aflate la dispoziția solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil; c) declarațiile solicitantului sunt considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul acestuia; d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate; e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.

La caz, reclamantul din prima zi, cum a intrat în Republica Moldova, a solicitat azil și până în prezent își susține cererea, nu a negat sau refuzat niciodată participarea la careva acțiuni efectuate de către autoritatea pârâtă, a predat benevol pașaportul său Biroului de migrație și azil, a participat la interviu și la toate procedurile solicitate. De asemenea în cerere a argumentat concluziile apărării pe marginea declarațiilor reclamantului și pe marginea credibilității acestuia. Nwoke Christopher Nyekra Aba a mai menționat că din analiza actelor de persecuție, autoritatea pârâtă a indicat eronat că reclamantul nu ar fi individualizat careva acțiuni ale locatarilor satului natal, care îl considerau xxx, ori solicitantul a 2 indicat că a fost privat de libertate de către poliția din localitate pentru 7 zile după care în urma plângerilor sale de dureri de cap, acesta a fost dus la un spital, de unde a și fugit, ascunzându-se la pastor.

La capitolul analiza agenților de persecuție, Biroul de migrație și azil iarăși eronat a indicat că au fost individualizate presupusele acțiuni ale locatarilor satului natal, care îl ignorau, deoarece îl considerau xxx, ori reclamantul a indicat concret cine erau agenții de persecuție, polițiștii din localitate care au efectuat acțiunile sus- menționate. La analiza persecuțiilor Biroul de migrație și azil a apreciat ca fiind necredibile declarațiile solicitantului potrivit cărora acesta a avut probe în satul natal deoarece este considerat xxx, ori autoritatea pârâtă în genere nu a examinat acest element. Prin hotărârea din data de 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Nwoke Christopher Nyekra Aba a fost respinsă ca neîntemeiată.

(f.d. 72, 76-87) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 aprilie 2021 a respins apelul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva hotărârii din data de 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. ( f.d.

151,525-160) Instanțele de judecată în temeiul art. 53, alin. (1)-(3), art. 56, art. 57, art. 60, art. 78, alin. (1)-(3) și art. 80 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul au concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, ori Nwoke Christopher Nyekra Aba în cererea din 19 decembrie 2018 a invocat aceleași motive, care au fost deja invocate în cererile anterioare și anume existența temerii de a reveni în țara de origine din considerentele că este suspectat de către localnici și autoritățile locale că este xxx, ce ar duce la persecutarea reclamantului, tratament inuman și lipsa unui proces echitabil și care au fost examinate de Direcția azil și integrare prin deciziile nr. 197/13/DAI din 20 decembrie 2013 și nr. 303/15/DR din 13 august 2015, care au fost menținute de către instanțele de judecată.

Argumentul lui Nwoke Christopher Nyekra Aba, precum că Biroul de migrație și azil la soluționarea cererii privind acordarea accesului la o nouă procedură de azil s-a limitat la respingerea accesului la o procedură de azil, neinvestigând din oficiu orice împrejurare de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă împrejurarea nu a fost invocată sau menționată expres în cererea de azil sau în plângere, a fost considerat de către instanțele de judecată neîntemeiat, deoarece anterior acesta a beneficiat de procedura ordinară de azil, iar cererea depusă la data de 19 decembrie 2018, în care s-au invocat motive similare din cererea anterioară, de fapt reprezintă în sine o cerere privind accesul la o nouă procedură de azil și nu întrunește nici una din condițiile prevăzute de art. 78, alin. (2) din Legea privind azilul.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Nwoke Christopher Nyekra Aba, prin care a solicitat admiterea recursului, emiterea unei noi hotărâri privind casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond, anularea deciziei Biroului de migrație și azil nr. 109/18/DAI din 21 decembrie 2018 și obligarea Biroului de migrație și azil să-i acorde accesul la o nouă procedură de azil. (f.d.

167- 168) În motivarea recursului Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că instanțele de judecată au afirmat că acesta a depus 3 cereri de azil și a beneficiat de 3 proceduri de azil, fapt ce nu corespunde realității, ori a beneficiat de o singură procedură de azil, finalizată print-un răspuns emis la 18 iulie 2013. Deci, în această situație și în temeiul art. 42 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind 3 azilul autoritățile competente investighează din oficiu orice împrejurare de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă împrejurarea nu a fost invocată sau menționată expres în cererea de azil sau în plângere. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 aprilie 2021. Dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat prin intermediul poștei electronice avocatului recurentului la data de 28 aprilie 2021. (f.d. 161) Recursul nemotivat a fost depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, în termen, la 25 mai 2021. (f.d. 162) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 27 aprilie 2021 a fost notificată avocatului recurentului la 01 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 165. Nwoke Christopher Nyekra Aba s-a conformat prevederilor legale și la 15 iulie 2021 a depus motivarea recursului.

(f.d. 167-168) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, 4 motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, înaintat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5