3ra-803/21 — contestarea actului administrativ

3ra-803/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-803/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nwoke Christopher

Nyekra Aba,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Nwoke

Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin

care s-a respins apelul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba,

constată:

La 22 ianuarie 2019 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Biroului de migrație și azil, prin care a solicitat anularea

deciziei nr. 109/18/DAI din 21 decembrie 2018 privind respingerea accesului la o

nouă procedură de azil în privința lui Nwoke Christopher Nyekra Aba și obligarea

emiterii deciziei de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia nr.109/18/DAI din 21

decembrie 2018 Biroul de migrație și azil a respins accesul la o nouă procedură de

azil la cererea înaintată de Nwoke Christopher Nyekra Aba, cetățean al Nigeriei,

născut în orașul Achara.

În susținerea cererii de azil Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că a

părăsit Nigeria, deoarece este considerat de către localnicii satului natal xxx, fapt

pentru care viața dânsului este pusă în pericol. Solicitantul de azil a indicat că în

perioada ce satisfăcea studiile (iunie 2012) la liceul din orașul vecin, Owerri, a locuit

într-un apartament pe care îl închiria cu un prieten (Xxx), care este xxx. Xxx a fost

urmărit de către colegii săi și prins în timp ce xxx, fiind chemată poliția dânșii au fost

arestați. Instanța de judecată a decis ca ambele persoane să fie judecate de

comunitatea locală creștină, de unde provenea Xxx. A fost creată o comisie ca urmare

comunitatea a decis că persoanele în cauză să fie xxx, astfel în luna septembrie 2012,

dânșii au fost xxx.

1

Ulterior, în cadrul interviului repetat Nwoke Christopher Nyekra Aba a relatat

Biroului de migrație și azil că prietenul său Xxx este arestat și nu xxx precum a

declarat în interviurile anterioare.

Reclamantul a mai menționat că până la părăsirea țării de origine de trei - patru

ori a fost supus interogării de către organele de poliție, fiind întrebat despre relația sa

cu Xxx. De asemenea, a fost prins de către localnici, fiind ținut timp de 4 zile într-o

cameră, după care i s-a permis să plece la spital. Imediat după spital a plecat la

pastorul, care locuia în localitatea vecină, Amagu, unde s-a aflat timp de 5 săptămâni.

Pastorul i-a perfectat actele necesare și Nwoke Christopher Nyekra Aba a părăsit țara.

Referitor la motivul solicitării azilului în Republica Moldova Nwoke

Christopher Nyekra Aba a susținut că nu poate să se întoarcă în țara de origine din

cauza faptului că este acuzat de către localnici pentru xxx, fapt pentru care va fi supus

pedepsei capitale.

Reclamantul a mai relatat că anterior a mai solicitat azil în Republica Moldova,

însă prin deciziile Biroului de migrație și azil, menținute prin hotărârile irevocabile

ale instanțelor de judecată naționale, au fost respinse cererile de acordarea a azilului.

Nwoke Christopher Nyekra Aba consideră că deciziei nr.109/18/DAI din 21

decembrie 2018 este nemotivată și solicită să fie anulată. Biroului de migrație și azil a

respins arbitrar toate faptele și circumstanțele invocate de către solicitant, deoarece

nu le-a combătut prin probe utile, pertinente și concludente. Decizia contestată este

contradictorie, ori însuși în decizie se menționează mai multe rapoarte internaționale

în care se menționează că în mai multe state din Nigeria există legea Sharia, potrivit

căreia bărbații condamnați pentru comportament xxx pot primi sentința cu moartea.

Deci există risc bine întemeiat de a crede că bărbații xxxi pot fi suspuși unor pedepse

cu moartea.

De asemenea, autoritatea pârâtă a interpretat eronat unele aspecte expuse de

solicitant în cererea de acordare a azilului la aprecierea credibilității sale, prin ce a

încălcat principiul beneficiului dubiului.

În opinia reclamantului în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 44 din

Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul potrivit căruia atunci când o

parte din motive sau când toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica

acordarea unei forme de protecție, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi,

se acordă beneficiul dubiului, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil; b) toate

elementele relevante aflate la dispoziția solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor

astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil; c) declarațiile solicitantului sunt

considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informațiile din țara de

origine, relevante pentru cazul acestuia; d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai

curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate; e)

credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.

La caz, reclamantul din prima zi, cum a intrat în Republica Moldova, a solicitat

azil și până în prezent își susține cererea, nu a negat sau refuzat niciodată participarea

la careva acțiuni efectuate de către autoritatea pârâtă, a predat benevol pașaportul său

Biroului de migrație și azil, a participat la interviu și la toate procedurile solicitate.

De asemenea în cerere a argumentat concluziile apărării pe marginea declarațiilor

reclamantului și pe marginea credibilității acestuia.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a mai menționat că din analiza actelor de

persecuție, autoritatea pârâtă a indicat eronat că reclamantul nu ar fi individualizat

careva acțiuni ale locatarilor satului natal, care îl considerau xxx, ori solicitantul a

2

indicat că a fost privat de libertate de către poliția din localitate pentru 7 zile după

care în urma plângerilor sale de dureri de cap, acesta a fost dus la un spital, de unde a

și fugit, ascunzându-se la pastor.

La capitolul analiza agenților de persecuție, Biroul de migrație și azil iarăși

eronat a indicat că au fost individualizate presupusele acțiuni ale locatarilor satului

natal, care îl ignorau, deoarece îl considerau xxx, ori reclamantul a indicat concret

cine erau agenții de persecuție, polițiștii din localitate care au efectuat acțiunile sus-

menționate.

La analiza persecuțiilor Biroul de migrație și azil a apreciat ca fiind necredibile

declarațiile solicitantului potrivit cărora acesta a avut probe în satul natal deoarece

este considerat xxx, ori autoritatea pârâtă în genere nu a examinat acest element.

Prin hotărârea din data de 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Nwoke Christopher Nyekra Aba a

fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 72, 76-87)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 aprilie 2021 a respins apelul

declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva hotărârii din data de 09

iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. ( f.d. 151,525-160)

Instanțele de judecată în temeiul art. 53, alin. (1)-(3), art. 56, art. 57, art. 60, art.

78, alin. (1)-(3) și art. 80 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul

au concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, ori Nwoke Christopher Nyekra Aba în

cererea din 19 decembrie 2018 a invocat aceleași motive, care au fost deja invocate în

cererile anterioare și anume existența temerii de a reveni în țara de origine din

considerentele că este suspectat de către localnici și autoritățile locale că este xxx, ce

ar duce la persecutarea reclamantului, tratament inuman și lipsa unui proces echitabil

și care au fost examinate de Direcția azil și integrare prin deciziile nr. 197/13/DAI din

20 decembrie 2013 și nr. 303/15/DR din 13 august 2015, care au fost menținute de

către instanțele de judecată.

Argumentul lui Nwoke Christopher Nyekra Aba, precum că Biroul de migrație

și azil la soluționarea cererii privind acordarea accesului la o nouă procedură de azil

s-a limitat la respingerea accesului la o procedură de azil, neinvestigând din oficiu

orice împrejurare de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei,

chiar dacă împrejurarea nu a fost invocată sau menționată expres în cererea de azil

sau în plângere, a fost considerat de către instanțele de judecată neîntemeiat, deoarece

anterior acesta a beneficiat de procedura ordinară de azil, iar cererea depusă la data de

19 decembrie 2018, în care s-au invocat motive similare din cererea anterioară, de

fapt reprezintă în sine o cerere privind accesul la o nouă procedură de azil și nu

întrunește nici una din condițiile prevăzute de art. 78, alin. (2) din Legea privind

azilul.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Nwoke Christopher Nyekra

Aba, prin care a solicitat admiterea recursului, emiterea unei noi hotărâri privind

casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond, anularea deciziei

Biroului de migrație și azil nr. 109/18/DAI din 21 decembrie 2018 și obligarea

Biroului de migrație și azil să-i acorde accesul la o nouă procedură de azil. (f.d. 167-

168)

În motivarea recursului Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că

instanțele de judecată au afirmat că acesta a depus 3 cereri de azil și a beneficiat de 3

proceduri de azil, fapt ce nu corespunde realității, ori a beneficiat de o singură

procedură de azil, finalizată print-un răspuns emis la 18 iulie 2013. Deci, în această

situație și în temeiul art. 42 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind

3

azilul autoritățile competente investighează din oficiu orice împrejurare de fapt și de

drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă împrejurarea nu a fost

invocată sau menționată expres în cererea de azil sau în plângere.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 aprilie 2021.

Dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat prin intermediul poștei

electronice avocatului recurentului la data de 28 aprilie 2021. (f.d. 161)

Recursul nemotivat a fost depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, în

termen, la 25 mai 2021. (f.d. 162)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 27 aprilie 2021 a fost

notificată avocatului recurentului la 01 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție anexat la fila dosarului 165.

Nwoke Christopher Nyekra Aba s-a conformat prevederilor legale și la 15 iulie

2021 a depus motivarea recursului. (f.d. 167-168)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

4

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Nwoke Christopher Nyekra

Aba, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5