3ra-357/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-357/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-357/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

DECIZIE

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

judecând recursul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva

hotărârii din data de 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 11 aprilie 2019 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului migrație și azil

al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea deciziei nr.41-c din data

de 21 martie 2019, constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a

tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și

azil să-i acorde statutul de tolerat.

În motivarea cererii de chemare în judecată Nwoke Christopher Nyekra Aba a

menționat că prin decizia nr.41-c din 21 martie 2019 a Biroului migrație și azil, care i-

a fost comunicată la 09 aprilie 2019, a fost obligat să părăsească teritoriul Republicii

Moldova în termen de 15 zile de la data la care a luat cunoștință cu decizia enunțată.

Prin decizia contestată s-a constatat faptul că acesta nu se află în vreo una din situațiile

de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova.

În susținerea ilegalității deciziei contestate a indicat că este născut la 13 noiembrie

1986 în Nigeria, este cetățean al Nigeriei și a venit în Republica Moldova la 24

februarie 2013. La intrarea în țară a solicitat azil. Primele două cereri de azil au fost

respinse de către Biroul migrație și azil, deciziile fiind menținute de instanțele

judiciare. Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că, nefiind de acord cu decizia

de refuz în acordarea azilului, a înaintat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. Din comunicarea pe care a avut-o cu CtEDO, Guvernul urma, până la data de

12 aprilie 2016, să expedieze Curții observațiile sale. În prezent Nwoke Christopher

Nyekra Aba se află în așteptarea deciziei Curții.

1

La 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de azil, în care a invocat temerea sa

de a se întoarce în Nigeria, deoarece viața sa este pusă în pericol în țara de origine. Prin

decizia din data de 21 decembrie 2018 Biroul migrație și azil a respins accesul la o

nouă procedură de azil, decizie care a fost contestată de către acesta prin depunerea la

data de 22 ianuarie 2019 a cererii de chemare în judecată.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a indicat că nu poate părăsi teritoriul Republicii

Moldova, până când CtEDO nu s-a expus asupra solicitării sale din anul 2015 și până

când instanțele naționale de judecată nu s-au expus asupra cauzei în care contestă

refuzul autorităților de a examina o nouă cerere de azil.

Prin hotărârea din data de 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke

Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil privind contestarea actului

administrativ. ( f.d. 42,46-48)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 decembrie 2019 a respins

cererea de apel depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva hotărârii din

data de 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.106, 107-114)

Împotriva deciziei instanței de apel, la 28 ianuarie 2020 Nwoke Christopher

Nyekra Aba a depus recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de

chemare în judecată.

În motivarea recursului Nwoke Christopher Nyekra Aba a indicat dezacordul cu

decizia adoptată, menționând că acesta nu poate fi obligat să părăsească teritoriul

Republicii Moldova, ori la data de 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere privind

acordarea azilului, care prin decizia din data de 21 decembrie 2018 a fost respinsă.

Decizia din data de 21 decembrie 2018 a Biroului migrație și azil a fost contestată,

nefiind adoptată o hotărâre irevocabilă pe cauza dată.

Referitor la acordarea statutului de tolerat Nwoke Christopher Nyekra Aba a

indicat că în privința acestuia există o hotărâre judecătorească irevocabilă privind

respingerea unei cereri de acordare a unei forme de protecție, dar din motive obiective,

depunerea unei alte cereri de azil, nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova.

În întâmpinarea recursului Biroul migrație și azil a depus referință, prin care a

solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menționând că instanțele de

judecată au examinat minuțios toate motivele invocate de către recurent, cererea de

recurs nu conține nici un argument nou și nu detaliază vreo circumstanță pertinentă

cauzei și care nu a fost examinată de instanțele de judecată.

Conform art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 decembrie 2019, notificată

avocatului Oleg Palii, care reprezentă interesele lui Nwoke Christopher Nyekra Aba,

la 14 ianuarie 2020. (f.d. 116)

Nwoke Christopher Nyekra Aba, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 28 ianuarie

2020, în termen.

2

La 04 martie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de către Nwoke

Christopher Nyekra Aba, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci

judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a casa decizia din 04

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța

de apel din considerentele ce preced.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentului ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Astfel, pe baza constatărilor instanțelor ierarhic inferioare și potrivit probelor din

dosar, se observă că la 24 februarie 2013 Nwoke Christopher Nyekra Aba a intrat pe

teritoriul Republicii Moldova. La intrarea în țară a solicitat azil. Drept argument pentru

solicitarea azilului a invocat faptul că în țara de origine se persecută xxxxx, el, fiind

bănuit a fi xxxxx, a fost nevoit să fugă din țară.

Prin decizia Biroului migrație și azil nr. 120/13/DAI din 18 iunie 2013 s-a respins

cererea de azil înaintată de către Nwoke Christopher Nyekra Aba.

La 13 septembrie 2013 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului migrație și azil privind anularea deciziei nr.

120/13/DAI din 18 iunie 2013.

Prin hotărârea din data de 31 martie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2014 s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba.

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 02 aprilie 2015 a considerat

inadmisibil recursul declarat Nwoke Cristopher Nyekpa Aba.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului împotriva Republicii Moldova, care a fost comunicată Guvernului la 09

decembrie 2015. Acesta s-a plâns în fața Curții Europene în baza art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, indicând că prin

expulzarea sa iminentă în Nigeria va fi expus unui risc real de a fi supus tratamentului

inuman și degradant de către autoritățile nigeriene sau de către terțe părți din cauza

acuzațiilor de xxxxx în privința lui. (f.d. 96-97)

La 08 aprilie 2015 Nwoke Christopher Nyekra Aba s-a adresat repetat cu cerere

privind acordarea azilului către Biroul migrație și azil, care prin decizia nr. 303/15/DR

din 13 august 2015 a fost respinsă. La 06 noiembrie 2015 Nwoke Christopher Nyekra

3

Aba a contestat decizia Biroului migrație și azil nr. 303/15/DR din 13 august 2015,

care prin hotărârea din data de 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și decizia din data de 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă,

iar prin încheierea din data de 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat inadmisibil recursul depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba.

La 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de azil, în care a invocat temerea sa

de a se întoarce în Nigeria, unde se pedepsește cu moartea xxxxx, el fiind bănuit pentru

xxxxx.

Prin decizia din data de 21 decembrie 2018 Biroul migrație și azil a respins accesul

la o nouă procedură de azil.

La 22 ianuarie 2019 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Biroului migrație și azil, prin care a solicitat anularea deciziei din

data de 21 decembrie 2018 privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil.

( f.d. 14-18)

Prin decizia Biroului migrație și azil nr.41-c din data de 21 martie 2019 privind

returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova s-a obligat Nwoke Christopher Nyekra

Aba de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data aducerii

la cunoștință a deciziei. În motivarea deciziei s-a invocat faptul că șederea lui Nwoke

Christopher Nyekra Aba pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală, ori cererea

de azil a fost respinsă, precum și faptul că nu se află în vreo una din situațiile de

acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova.

Nwoke Christopher Nyekra Aba, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat

anularea deciziei nr.41-c din 21 martie 2019 a Biroului migrație și azil privind

returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova, constatarea faptului că se află în una

din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și

obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statut de tolerat, motivând că acesta nu

poate fi returnat de le teritoriul Republicii Moldova până nu va fi adoptată o hotărâre

irevocabile asupra cererii de acordare a azilului.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au respins

cererea de chemare în judecată înaintată de către Nwoke Christopher Nyekra Aba,

statuând că Nwoke Christopher Nyekra Aba a solicitat azil, iar prin deciziile Biroului

migrație și azil din data de 18 iulie 2013 și din data de 13 august 2015 i-au fost respinse

cererile privind acordarea azilului, decizii care au fost menținute de către instanțele de

judecată, prin urmare acesta se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, instanțele de judecată au respins argumentul lui Nwoke Christopher

Nyekra Aba precum că acesta nu poate părăsi Republica Moldova dat fiind faptul că la

22 ianuarie 2019 a contestat decizia Biroului migrație și azil din data de 21 decembrie

2018 privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil, or în privința lui Nwoke

Christopher Nyekra Aba există deja decizii irevocabile de respingere a cererilor de azil

și nu există alte temeiuri juridice pentru aflarea acestuia în țară.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele

importante speței, nu a soluționat toate pretențiile înaintate, s-a abținut de a răspunde

la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de

drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

4

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că trebuie

să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu aceste dispoziții legale procedurale, decizia instanței de apel trebuie

să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă,

precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă

a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod

adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație

de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție

de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva

LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Cu titlu de principiu, o decizie judiciară nu poate fi calificată ca fiind arbitrară

până la constatarea unui prejudiciu efectiv adus corectitudinii generale a procedurii

judiciare, cu excepția cazului în care nu sunt prezentate motive pentru adoptarea

acesteia sau motivele date se bazează pe o eroare de fapt sau de drept evidentă

manifestată de instanța internă, rezultând în o „negare a justiției” (a se vedea

Andelkovic vs Serbia, 9 aprilie 2013, parag. 27; Bochan vs Ucraina (nr. 2), Marea

Cameră, 5 februarie 2015, parag. 61 – 63; Gelenidze vs Georgia, 7 noiembrie 2019,

parag. 28). Logica aflată la baza noțiunii de „eroare evidentă de apreciere”, astfel cum

este utilizată în contextul art. 6 § 1 din Convenție, este fără îndoială aceea că, având în

vedere că eroarea de fapt sau de drept comisă de instanța națională este atât de vădită

încât este calificată drept „evidentă” – în sensul că nu ar fi putut fi comisă de niciun

magistrat rezonabil – este posibil ca aceasta să fi adus atingere echității procesului (a

se vedea Dulaurans vs Franța, 21 martie 2000, parag. 33 – 34). Totodată, o hotărâre

judecătorească care nu are niciun temei legal în dreptul intern și nu permite realizarea

unei legături între faptele stabilite, dreptul aplicabil și rezultatul procesului, avea, în

plus, un caracter arbitrar și trebuia interpretată drept o „denegare de justiție” (a se vedea

Andelkovic, pre-citat, parag. 27).

Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel

are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea

guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă

concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate trebuie

să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce consolidează

ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată

a hotărârii judecătorești.

În speță, Colegiul de control judiciar reține că Nwoke Christopher Nyekra Aba a

solicitat apărarea dreptului de a fi returnat în țara sa de origine, unde viața sa este pusă

în pericol din cauza xxxxx, până la soluționarea de către instanțele de judecată a cererii

împotriva Biroului migrație și azil privind accesul la o nouă procedură de azil.

Totodată, a solicitat constatarea faptului că se află într-una din situațiile de acordare a

5

tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova din motiv că cererea sa depusă la

CtEDO a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova și că în prezent pe rolul

instanțelor naționale se află la examinare o nouă cerere de azil, cu obligarea Biroului

migrație și azil să-i acorde statut de tolerat.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de judecată

ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor

argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru

justa soluționare a litigiului.

Din materialele dosarului rezultă că Nwoke Christopher Nyekra Aba a contestat

decizia nr.41-c din data de 21 martie 2019 privind returnarea de pe teritoriul Republicii

Moldova a Biroului migrație și azil, prin care s-a obligat Nwoke Christopher Nyekra

Aba de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data luării la

cunoștință a deciziei.

Instanța de recurs remarcă că obiectul prezentului litigiu este reglementat de legile

speciale nr. 270-XVI din data de 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica

Moldova și nr. 200 din data de 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica

Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010

împotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, a căror ședere

pe acest teritoriu a devenit ilegală, […], precum și împotriva foștilor solicitanți de azil,

autoritatea competentă pentru străini dispune măsura returnării de pe teritoriul

Republicii Moldova și aplică interdicția intrării în Republica Moldova pentru o

perioadă determinată conform art.10.

Conform art. 52, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 decizia

de returnare este un act administrativ al autorității competente pentru străini prin care

șederea unui străin este declarată ca fiind ilegală și care obligă străinii indicați la art.51

să părăsească teritoriul Republicii Moldova în maximum 15 zile calendaristice –

străinul căruia i s-a anulat viza sau a cărui ședere a devenit ilegală.

Prin prisma normelor de drept sus-citate rezultă că Biroul migrație și azil este

organul competent de a emite decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova

a străinului a cărei ședere pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală.

La caz, se constată că în privința lui Nwoke Christopher Nyekra Aba în anul 2013

și 2015 au fost emise două decizii ale Biroului migrație și azil privind respingerea

cererii de azil, legalitatea cărora a fost examinată de instanțele de judecată naționale și

care au fost menținute.

În acest context instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că șederea

lui Nwoke Christopher Nyekra Aba pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală,

deoarece în privința acestuia au fost deja emise două decizii, prin care au fost respinse

cererile de azil, care au devenit irevocabile.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a susținut că nu poate părăsi teritoriul Republicii

Moldova, deoarece pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se află cauza de

contencios administrativ la cererea acestuia către Biroul migrație și azil, prin care

contestă decizia privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil în privința

lui Nwoke Christopher Nyekra Aba precum și că în prezent cererea sa împotriva

Republicii Moldova privind încălcarea art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale se află pe rolul Curții Europene, fiind comunicată

Guvernului.

6

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că prin prisma art. 28, lit. a) și b) din Legea nr. 270-

XVI din data de 18 decembrie 2008 solicitantul de azil nu poate fi returnat sau expulzat

până la soluționarea cererii sale de azil, acesta având dreptul de a ședea în Republica

Moldova până la expirarea unui termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a

deciziei privind respingerea cererii cu excepția procedurilor accelerate.

Din lecturarea părții motivate a deciziei contestate se deduce că instanța de apel a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra

Aba, motivând că decizia Biroului migrație și azil este legală, dat fiind faptul că există

două decizii irevocabile în privința respingerii cererii de azil, fără a analiza dacă la

această etapă solicitantul de azil poate fi returnat.

În acest context, instanța de apel la examinarea legalității deciziei Biroului

migrație și azil nr.41-c din data de 21 martie 2019 privind returnarea de pe teritoriul

Republicii Moldova a lui Nwoke Christopher Nyekra Aba, urma să verifice prin prisma

art. 28, lit. a) și b) din Legea nr. 270-XVI din data de 18 decembrie 2008 dacă acesta,

deși se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, poate fi returnat, ori la 19 decembrie

2018 a depus o nouă cerere de azil, iar decizia de respingere a accesului la o nouă

procedură de azil este contestată, nefiind irevocabilă.

De asemenea, este de remarcat că Nwoke Christopher Nyekra Aba în prezenta

acțiunea a solicitat constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a

tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și

azil să-i acorde statutul de tolerat.

În conformitate cu art. 67 din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 tolerarea

rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova, denumită în continuare tolerare, reprezintă

permisiunea, acordată de autoritatea competentă pentru străini, de a rămâne pe

teritoriul țării străinilor care nu au drept de ședere și care, din motive obiective, nu pot

părăsi teritoriul Republicii Moldova. Prin „motive obiective”, în sensul prezentei legi,

se înțeleg împrejurările independente de voința străinului, imprevizibile, care nu pot fi

înlăturate și din a căror cauză străinul nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Nwoke Christopher Nyekra Aba susține că se află în una din condițiile care îi

acordă dreptul de a beneficia de statut de tolerat, indicând că acesta nu poate părăsi

teritoriul Republicii Moldova până când CtEDO nu s-a expus asupra solicitării sale din

anul 2015 și până când instanțele naționale de judecată nu s-au expus asupra cauzei în

care contestă refuzul autorităților de a examina o nouă cerere de azil, invocând art. 68,

alin. (1), lit. c) din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010.

Conform art. 68, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 de

acordarea tolerării pot beneficia străinii cărora li s-a respins prin hotărâre

judecătorească irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecție, în

conformitate cu prevederile legale, și care, din motive obiective, nu a părăsit teritoriul

Republicii Moldova în termenul stabilit de lege.

Din conținutul deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din data de 04

decembrie 2019 rezultă că pretențiile lui Nwoke Christopher Nyekra Aba cu privire la

constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe

teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statutul

de tolerat nu au fost examinate.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile instanței

de apel privind respingerea acțiunii, din motiv că nu s-a expus asupra tuturor

7

pretențiilor înaintate, nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a dat

răspuns la toate argumentele ridicate în fața sa. Or, în cazul în care instanța de judecată

se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări asupra

tuturor pretențiilor solicitate, fără a acorda părții, care a formulat acțiunea, posibilitatea

de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera

o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea

din 09 decembrie 1994).

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

La caz, nu s-a verificat dacă cererea de azil depusă de către Nwoke Christopher

Nyekra Aba a fost examinată, totodată nu s-a solicitat Agentului Guvernamental o

informație privind statutul cererii depuse de către Nwoke Christopher Nyekra Aba

împotriva Republicii Moldova la CtEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, de a

casa decizia din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza

pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba.

Se casează decizia din data de 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei la

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

8