3ra-357/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-357/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila DECIZIE 25 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu Maria Ghervas judecând recursul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din data de 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva hotărârii din data de 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 11 aprilie 2019 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea deciziei nr.41-c din data de 21 martie 2019, constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statutul de tolerat.

În motivarea cererii de chemare în judecată Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că prin decizia nr.41-c din 21 martie 2019 a Biroului migrație și azil, care i- a fost comunicată la 09 aprilie 2019, a fost obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data la care a luat cunoștință cu decizia enunțată. Prin decizia contestată s-a constatat faptul că acesta nu se află în vreo una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova. În susținerea ilegalității deciziei contestate a indicat că este născut la 13 noiembrie 1986 în Nigeria, este cetățean al Nigeriei și a venit în Republica Moldova la 24 februarie 2013. La intrarea în țară a solicitat azil.

Primele două cereri de azil au fost respinse de către Biroul migrație și azil, deciziile fiind menținute de instanțele judiciare. Nwoke Christopher Nyekra Aba a menționat că, nefiind de acord cu decizia de refuz în acordarea azilului, a înaintat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din comunicarea pe care a avut-o cu CtEDO, Guvernul urma, până la data de 12 aprilie 2016, să expedieze Curții observațiile sale. În prezent Nwoke Christopher Nyekra Aba se află în așteptarea deciziei Curții. 1 La 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de azil, în care a invocat temerea sa de a se întoarce în Nigeria, deoarece viața sa este pusă în pericol în țara de origine. Prin decizia din data de 21 decembrie 2018 Biroul migrație și azil a respins accesul la o nouă procedură de azil, decizie care a fost contestată de către acesta prin depunerea la data de 22 ianuarie 2019 a cererii de chemare în judecată.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a indicat că nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova, până când CtEDO nu s-a expus asupra solicitării sale din anul 2015 și până când instanțele naționale de judecată nu s-au expus asupra cauzei în care contestă refuzul autorităților de a examina o nouă cerere de azil. Prin hotărârea din data de 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s- a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil privind contestarea actului administrativ. ( f.d. 42,46-48) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 decembrie 2019 a respins cererea de apel depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva hotărârii din data de 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d.106, 107-114) Împotriva deciziei instanței de apel, la 28 ianuarie 2020 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului Nwoke Christopher Nyekra Aba a indicat dezacordul cu decizia adoptată, menționând că acesta nu poate fi obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova, ori la data de 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere privind acordarea azilului, care prin decizia din data de 21 decembrie 2018 a fost respinsă. Decizia din data de 21 decembrie 2018 a Biroului migrație și azil a fost contestată, nefiind adoptată o hotărâre irevocabilă pe cauza dată.

Referitor la acordarea statutului de tolerat Nwoke Christopher Nyekra Aba a indicat că în privința acestuia există o hotărâre judecătorească irevocabilă privind respingerea unei cereri de acordare a unei forme de protecție, dar din motive obiective, depunerea unei alte cereri de azil, nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova. În întâmpinarea recursului Biroul migrație și azil a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menționând că instanțele de judecată au examinat minuțios toate motivele invocate de către recurent, cererea de recurs nu conține nici un argument nou și nu detaliază vreo circumstanță pertinentă cauzei și care nu a fost examinată de instanțele de judecată.

Conform art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 decembrie 2019, notificată avocatului Oleg Palii, care reprezentă interesele lui Nwoke Christopher Nyekra Aba, la 14 ianuarie 2020. (f.d.

116) Nwoke Christopher Nyekra Aba, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 28 ianuarie 2020, în termen. 2 La 04 martie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a casa decizia din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel din considerentele ce preced. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84). Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului. Astfel, pe baza constatărilor instanțelor ierarhic inferioare și potrivit probelor din dosar, se observă că la 24 februarie 2013 Nwoke Christopher Nyekra Aba a intrat pe teritoriul Republicii Moldova. La intrarea în țară a solicitat azil. Drept argument pentru solicitarea azilului a invocat faptul că în țara de origine se persecută xxxxx, el, fiind bănuit a fi xxxxx, a fost nevoit să fugă din țară.

Prin decizia Biroului migrație și azil nr. 120/13/DAI din 18 iunie 2013 s-a respins cererea de azil înaintată de către Nwoke Christopher Nyekra Aba. La 13 septembrie 2013 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului migrație și azil privind anularea deciziei nr. 120/13/DAI din 18 iunie 2013. Prin hotărârea din data de 31 martie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba. Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 02 aprilie 2015 a considerat inadmisibil recursul declarat Nwoke Cristopher Nyekpa Aba.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova, care a fost comunicată Guvernului la 09 decembrie 2015. Acesta s-a plâns în fața Curții Europene în baza art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, indicând că prin expulzarea sa iminentă în Nigeria va fi expus unui risc real de a fi supus tratamentului inuman și degradant de către autoritățile nigeriene sau de către terțe părți din cauza acuzațiilor de xxxxx în privința lui. (f.d. 96-97) La 08 aprilie 2015 Nwoke Christopher Nyekra Aba s-a adresat repetat cu cerere privind acordarea azilului către Biroul migrație și azil, care prin decizia nr. 303/15/DR din 13 august 2015 a fost respinsă.

La 06 noiembrie 2015 Nwoke Christopher Nyekra 3 Aba a contestat decizia Biroului migrație și azil nr. 303/15/DR din 13 august 2015, care prin hotărârea din data de 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și decizia din data de 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă, iar prin încheierea din data de 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba. La 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de azil, în care a invocat temerea sa de a se întoarce în Nigeria, unde se pedepsește cu moartea xxxxx, el fiind bănuit pentru xxxxx. Prin decizia din data de 21 decembrie 2018 Biroul migrație și azil a respins accesul la o nouă procedură de azil.

La 22 ianuarie 2019 Nwoke Christopher Nyekra Aba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului migrație și azil, prin care a solicitat anularea deciziei din data de 21 decembrie 2018 privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil. ( f.d. 14-18) Prin decizia Biroului migrație și azil nr.41-c din data de 21 martie 2019 privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova s-a obligat Nwoke Christopher Nyekra Aba de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data aducerii la cunoștință a deciziei. În motivarea deciziei s-a invocat faptul că șederea lui Nwoke Christopher Nyekra Aba pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală, ori cererea de azil a fost respinsă, precum și faptul că nu se află în vreo una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova.

Nwoke Christopher Nyekra Aba, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat anularea deciziei nr.41-c din 21 martie 2019 a Biroului migrație și azil privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova, constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statut de tolerat, motivând că acesta nu poate fi returnat de le teritoriul Republicii Moldova până nu va fi adoptată o hotărâre irevocabile asupra cererii de acordare a azilului.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, statuând că Nwoke Christopher Nyekra Aba a solicitat azil, iar prin deciziile Biroului migrație și azil din data de 18 iulie 2013 și din data de 13 august 2015 i-au fost respinse cererile privind acordarea azilului, decizii care au fost menținute de către instanțele de judecată, prin urmare acesta se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, instanțele de judecată au respins argumentul lui Nwoke Christopher Nyekra Aba precum că acesta nu poate părăsi Republica Moldova dat fiind faptul că la 22 ianuarie 2019 a contestat decizia Biroului migrație și azil din data de 21 decembrie 2018 privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil, or în privința lui Nwoke Christopher Nyekra Aba există deja decizii irevocabile de respingere a cererilor de azil și nu există alte temeiuri juridice pentru aflarea acestuia în țară.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a soluționat toate pretențiile înaintate, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată. 4 Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu aceste dispoziții legale procedurale, decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului. În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează.

Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82). Cu titlu de principiu, o decizie judiciară nu poate fi calificată ca fiind arbitrară până la constatarea unui prejudiciu efectiv adus corectitudinii generale a procedurii judiciare, cu excepția cazului în care nu sunt prezentate motive pentru adoptarea acesteia sau motivele date se bazează pe o eroare de fapt sau de drept evidentă manifestată de instanța internă, rezultând în o „negare a justiției” (a se vedea Andelkovic vs Serbia, 9 aprilie 2013, parag.

27; Bochan vs Ucraina (nr. 2), Marea Cameră, 5 februarie 2015, parag. 61 – 63; Gelenidze vs Georgia, 7 noiembrie 2019, parag. 28). Logica aflată la baza noțiunii de „eroare evidentă de apreciere”, astfel cum este utilizată în contextul art. 6 § 1 din Convenție, este fără îndoială aceea că, având în vedere că eroarea de fapt sau de drept comisă de instanța națională este atât de vădită încât este calificată drept „evidentă” – în sensul că nu ar fi putut fi comisă de niciun magistrat rezonabil – este posibil ca aceasta să fi adus atingere echității procesului (a se vedea Dulaurans vs Franța, 21 martie 2000, parag. 33 – 34). Totodată, o hotărâre judecătorească care nu are niciun temei legal în dreptul intern și nu permite realizarea unei legături între faptele stabilite, dreptul aplicabil și rezultatul procesului, avea, în plus, un caracter arbitrar și trebuia interpretată drept o „denegare de justiție” (a se vedea Andelkovic, pre-citat, parag.

27). Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești.

În speță, Colegiul de control judiciar reține că Nwoke Christopher Nyekra Aba a solicitat apărarea dreptului de a fi returnat în țara sa de origine, unde viața sa este pusă în pericol din cauza xxxxx, până la soluționarea de către instanțele de judecată a cererii împotriva Biroului migrație și azil privind accesul la o nouă procedură de azil. Totodată, a solicitat constatarea faptului că se află într-una din situațiile de acordare a 5 tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova din motiv că cererea sa depusă la CtEDO a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova și că în prezent pe rolul instanțelor naționale se află la examinare o nouă cerere de azil, cu obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statut de tolerat.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului. Din materialele dosarului rezultă că Nwoke Christopher Nyekra Aba a contestat decizia nr.41-c din data de 21 martie 2019 privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova a Biroului migrație și azil, prin care s-a obligat Nwoke Christopher Nyekra Aba de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a deciziei. Instanța de recurs remarcă că obiectul prezentului litigiu este reglementat de legile speciale nr. 270-XVI din data de 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova și nr. 200 din data de 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 împotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, a căror ședere pe acest teritoriu a devenit ilegală, […], precum și împotriva foștilor solicitanți de azil, autoritatea competentă pentru străini dispune măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova și aplică interdicția intrării în Republica Moldova pentru o perioadă determinată conform art.10. Conform art. 52, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 decizia de returnare este un act administrativ al autorității competente pentru străini prin care șederea unui străin este declarată ca fiind ilegală și care obligă străinii indicați la art.51 să părăsească teritoriul Republicii Moldova în maximum 15 zile calendaristice – străinul căruia i s-a anulat viza sau a cărui ședere a devenit ilegală.

Prin prisma normelor de drept sus-citate rezultă că Biroul migrație și azil este organul competent de a emite decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a străinului a cărei ședere pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală. La caz, se constată că în privința lui Nwoke Christopher Nyekra Aba în anul 2013 și 2015 au fost emise două decizii ale Biroului migrație și azil privind respingerea cererii de azil, legalitatea cărora a fost examinată de instanțele de judecată naționale și care au fost menținute. În acest context instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că șederea lui Nwoke Christopher Nyekra Aba pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală, deoarece în privința acestuia au fost deja emise două decizii, prin care au fost respinse cererile de azil, care au devenit irevocabile.

Nwoke Christopher Nyekra Aba a susținut că nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova, deoarece pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se află cauza de contencios administrativ la cererea acestuia către Biroul migrație și azil, prin care contestă decizia privind respingerea accesului la o nouă procedură de azil în privința lui Nwoke Christopher Nyekra Aba precum și că în prezent cererea sa împotriva Republicii Moldova privind încălcarea art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se află pe rolul Curții Europene, fiind comunicată Guvernului.

6 Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că prin prisma art. 28, lit. a) și b) din Legea nr. 270- XVI din data de 18 decembrie 2008 solicitantul de azil nu poate fi returnat sau expulzat până la soluționarea cererii sale de azil, acesta având dreptul de a ședea în Republica Moldova până la expirarea unui termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii cu excepția procedurilor accelerate.

Din lecturarea părții motivate a deciziei contestate se deduce că instanța de apel a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, motivând că decizia Biroului migrație și azil este legală, dat fiind faptul că există două decizii irevocabile în privința respingerii cererii de azil, fără a analiza dacă la această etapă solicitantul de azil poate fi returnat. În acest context, instanța de apel la examinarea legalității deciziei Biroului migrație și azil nr.41-c din data de 21 martie 2019 privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova a lui Nwoke Christopher Nyekra Aba, urma să verifice prin prisma art. 28, lit. a) și b) din Legea nr. 270-XVI din data de 18 decembrie 2008 dacă acesta, deși se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, poate fi returnat, ori la 19 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de azil, iar decizia de respingere a accesului la o nouă procedură de azil este contestată, nefiind irevocabilă.

De asemenea, este de remarcat că Nwoke Christopher Nyekra Aba în prezenta acțiunea a solicitat constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statutul de tolerat. În conformitate cu art. 67 din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 tolerarea rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea, acordată de autoritatea competentă pentru străini, de a rămâne pe teritoriul țării străinilor care nu au drept de ședere și care, din motive obiective, nu pot părăsi teritoriul Republicii Moldova. Prin „motive obiective”, în sensul prezentei legi, se înțeleg împrejurările independente de voința străinului, imprevizibile, care nu pot fi înlăturate și din a căror cauză străinul nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Nwoke Christopher Nyekra Aba susține că se află în una din condițiile care îi acordă dreptul de a beneficia de statut de tolerat, indicând că acesta nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova până când CtEDO nu s-a expus asupra solicitării sale din anul 2015 și până când instanțele naționale de judecată nu s-au expus asupra cauzei în care contestă refuzul autorităților de a examina o nouă cerere de azil, invocând art. 68, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010. Conform art. 68, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 200 din data de 16 iulie 2010 de acordarea tolerării pot beneficia străinii cărora li s-a respins prin hotărâre judecătorească irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecție, în conformitate cu prevederile legale, și care, din motive obiective, nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit de lege.

Din conținutul deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din data de 04 decembrie 2019 rezultă că pretențiile lui Nwoke Christopher Nyekra Aba cu privire la constatarea faptului că se află în una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova și obligarea Biroului migrație și azil să-i acorde statutul de tolerat nu au fost examinate. În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii, din motiv că nu s-a expus asupra tuturor 7 pretențiilor înaintate, nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate în fața sa.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări asupra tuturor pretențiilor solicitate, fără a acorda părții, care a formulat acțiunea, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994). Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește. La caz, nu s-a verificat dacă cererea de azil depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba a fost examinată, totodată nu s-a solicitat Agentului Guvernamental o informație privind statutul cererii depuse de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Republicii Moldova la CtEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Nwoke Christopher Nyekra Aba, de a casa decizia din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Nwoke Christopher Nyekra Aba.

Se casează decizia din data de 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Nwoke Christopher Nyekra Aba împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu Maria Ghervas 8