3ra-791/21 — contestarea actului administrativ

3ra-791/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-791/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

Î N C H E I E R E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Zinovia Alexei și

Constantin Alexei,

la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Zinovia Alexei și

Constantin Alexei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, persoane terțe Ana Cancianji, Constantin Cancianji, Societatea cu

Răspundere Limitată „Maxgeocad” Consiliul mun. Chișinău și Efimia Jardan cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Constantin Alexei și Zinovia Alexei și s-a menținut

hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 15 octombrie 2019 Constantin Alexei și Zinovia Alexei, a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Ana Cancianji, Constantin Cacianji,

SRL „Maxgeocad”, Consiliul mun. Chișinău și Efimia Jardan, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 232 din 06 septembrie 2019, cu obligarea instituției să aplice

sancțiunile de rigoare față de SRL „Maxgeocad” și Efimia Jardan pentru prelucrarea

abuzivă a datelor cu caracter personal în procedura de eliberare a proiectului de

formare a bunului imobil prin divizare situat în mun. Chișinău, str. Xxx.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 12 august 2019 au depus la

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o plângere

înregistrată cu nr. AC - 328/19, prin care au comunicat că la data de 14 august 2015

SRL ,,Maxgeocad” cu sediul în mun. Chișinău, str. Xxx, ap. 64, a elaborat Proiectul

de formare a bunului imobil prin divizare situat în mun. Chișinău, str. Xxx, în

temeiul cererii semnată de către Efimia Jardan, domiciliată în ap.101, din str. Xxx,

mun. Chișinău.

Dosarul proiectului nominalizat a fost întocmit fără consimțământul lor, iar

actele incluse în acest dosar: contractul de vânzare-cumpărare nr. 1- 466 din 18

1

martie 1989, decizia fostului comitet executiv raional Octombrie, or. Chișinău nr.

13/2-6 din 15 august 1991, decizia Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nr.

3/14-58 din 14 martie 2000 au un caracter personal ce le vizează drepturile

patrimoniale asupra bunurilor imobile amplasate pe terenul cu nr. cadastral xxx din

str. Xxx, mun. Chișinău.

Reclamanții au menționat că în Actul de constatare pe teren în vederea formării

bunului imobil din 14 august 2015, întocmit de SRL ,,Maxgeocad” pe lângă nume

și prenume, sunt stipulate și codurile personale. În consecință, luând în considerare

că actele juridice nominalizate (întocmite fără consimțământul lor) din punct de

vedere juridic, inclusiv patrimonial, le sunt opozabile, au solicitat examinarea

legalității utilizării datelor cu caracter personal de către SRL ,,Maxgeocad” și Efimia

Jardan în procedura de elaborare a Proiectului de formare a bunului imobil prin

divizare situat în str. Xxx, mun. Chișinău, cu aplicarea la caz a dispozițiilor Legii

privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011.

Reclamanții au mai indicat că, la data de 14 septembrie 2019 au primit prin

serviciul poștal decizia nr. 232 din 06 septembrie 2019, emisă de Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care se dispune finalizarea

examinării cererii nr. AC - 328/19 din 12 august 2019 din motivul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 27 alin. (1) din Legea privind protecția

datelor cu caracter personal. Această decizie cade sub incidența nulității, deoarece

motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 27 alin. (1) din Legea

privind protecția datelor cu caracter personal nu este întemeiat nici pe o probă

materială concludentă și pertinentă. Concluzia expusă în partea motivată a deciziei,

precum că plângerea adresată nu satisface cerințele art. 27 din Legea privind

protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011, în ceea ce privește

termenul de 30 zile din momentul depistării încălcării, care trebuie respectat, ori de

la momentul depistării pretinsei încălcări au trecut 4 ani, are un caracter arbitrar din

considerentul, că depistarea încălcării respective era imposibilă cu 4 ani în urmă,

deoarece SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan au întocmit actele corespunzătoare

(prelucrând în mod abuziv datele cu caracter personal și folosind documente

administrative cu caracter individual) în absență și fără a le comunica despre

acțiunile de formare a bunului imobil prin divizare, inclusiv fără a solicita

consimțământul în scris conform exigențelor normelor civile respective. Despre

esența protejării datelor cu caracter personal au aflat la începutul lunii august 2019,

examinând și studiind referința, depusă la 31 iulie 2019 (înregistrată sub nr. 23768

la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) de reprezentantul IP ,,Agenția Servicii

Publice” la cererea de chemare în judecată împotriva IP ,,Agenția Servicii Publice”

și SRL ,,Maxgeocad”, intervenienți accesorii Cacianji Constantin, Consiliul

municipal Chișinău, Jardan Efimia privind anularea proiectului de formare a bunului

imobil prin divizare. În actul procedural s-a specificat clar, că pentru înregistrarea

bunului imobil persoana interesată prezintă organului cadastral teritorial

documentele ce confirmă drepturile asupra bunului imobil inițial și documentul emis

în procesul de formare a bunului imobil, în funcție de calea de formare, decizia de

formare, contractul de încetare a proprietății comune prin împărțire sau contractul

de înstrăinare și de combinare a bunurilor.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a respins acțiunea înaintată de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Ana

2

Cancianji, Constantin Cancianji, Societatea cu Răspundere Limitată „Maxgeocad”

și Efimia Jardan cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

și emiterea actului administrativ favorabil. (f.d. 120, 132-133)

La data de 05 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

232 din Codul administrativ, Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus cerere

de apel nemotivată împotriva hotărârii din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 12 februarie 2021 au depus motivarea

apelului.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel înaintată de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei și s-a menținut hotărârea

din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 190, 191-201)

Instanța de apel cât și instanța de fond au reținut că la 12 august 2019

Constantin Alexei și Zinovia Alexei au depus o cerere la Centru Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care au solicitat examinarea legalității

utilizării datelor cu caracter personal de către SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan la

elaborarea Proiectului de formare a bunului imobil prin divizare din mun. Chișinău

str. xxx.

Reieșind din prevederile art. 27 din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 08 iulie 2011, instanțele au constatat că Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu caracter Personal întemeiat , prin decizia nr. 232 din 06

septembrie 2019, a refuzat cererea privind examinarea legalității utilizării datelor cu

caracter personal de către SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan la elaborarea

Proiectului de formare a bunului imobil prin divizare din mun. Chișinău str. Xxx,

din motivul expirării termenului de prescripție, ori materialele cauzei atestă cu

certitudine că, între apelanți și persoanele terțe există mai multe litigii, care au fost

și mai sunt în examinare în instanțele de judecată, prin urmare Zinovia Alexei și

Constantin Alexei, au administrat în calitate de probă mai multe acte judecătorești

și înscrisuri, în care este menționat actul de constatare pe teren în vederea formarii

bunului imobil din 14 august 2015.

La data de 15 iunie 2021 și la 19 iulie 2021 Zinovia Alexei și Constantin

Alexei au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenții Zinovia Alexei și Constantin Alexei au

indicat că instanța de apel nu a indicat expres în motivare probele pe care își

întemeiază concluziile respective, argumentele invocate de instanță în respingerea

probelor expuse de subsemnați procesului de judecare.

Recurenții consideră că instanța de apel evită să indice în partea motivată proba

concludentă, care ar demonstra în mod elocvent că la data de 14 august 2015, actul

de constatare pe terenîn vederea formării bunului imobil a fost întocmit în prezența

subsemnaților ca deținători de drepturi asupra imobilului respectiv. Totodată,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Ana Cacianji,

Constantin Cacianji, Consiliul municipal Chișinău și Efimia Jardan n-au prezentat

și n-au anexat la materialele cauzei nici o probă pertinentă, inclusiv un înscris

autentic, prin care ar justifica și ar confirma că subsemnații au refuzat să-și dea

consimțământul, inclusiv, să semneze actul de constatare pe teren în vederea

formării bunului imobil.

3

Au mai menționat recurenții că instanța de apel nu s-a expus asupra interpretării

de către instanța de fond a finalității juridice a actului de constatare pe teren, întocmit

de intimați la data de 14 august 2015, fără consimțământul legitim al subsemnaților,

care este afectată grav de un raționament structurat pe o presupunere fără substanță

argumentată în sens juridic și procedural. Astfel, concluziile instanței de apel expuse

în partea motivată sunt reluate de la instanța de fond și încadrate în contextul

procedural al art. 27 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133

din 08.07.2011, care este interpretat și aplicat unilateral, deoarece instanțele

substituie esența noțiunii „au cunoscut sau trebuia să cunoască despre înscrisul dat”

cu sensul mai larg al sintagmei „momentul depistării încălcării”.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se

încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ.

În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 mai 2021.

La data de 15 iunie 2021 Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus recurs

nemotivat. (f.d. 203)

Decizia motivată a fost notificată Zinoiei Alexei și lui Constantin Alexei la data

de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate

anexat la materialele cauzei nr. DS8001883563AS. (f.d. 208)

Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus recurs motivat la data de 19 iulie

2021, fiind respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul

administrativ. (f.d. 211-213)

La data de 20 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Anei Cacianji, lui

Constantin Cacianji, Consiliului municipal Chișinău, Efimiei Jardan și SRL

„Maxgeocad” copia recursului declarat de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei.

(f.d. 214, 215)

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus la data

de 05 august 2021 referință, solicitând declararea ca inadmisibil a recursului depus

de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e), iar

în cazul admiterii cererii de recurs, respinsă cererea de recurs ca fiind neîntemeiată

în baza art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, cu menținerea deciziei din

18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 219-223)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Zinovia Alexei și

Constantin Alexei în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

4

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

5

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6