3ra-791/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-791/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru Î N C H E I E R E 27 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei, la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Ana Cancianji, Constantin Cancianji, Societatea cu Răspundere Limitată „Maxgeocad” Consiliul mun.

Chișinău și Efimia Jardan cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului administrativ favorabil, împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Constantin Alexei și Zinovia Alexei și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La data de 15 octombrie 2019 Constantin Alexei și Zinovia Alexei, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Ana Cancianji, Constantin Cacianji, SRL „Maxgeocad”, Consiliul mun.

Chișinău și Efimia Jardan, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 232 din 06 septembrie 2019, cu obligarea instituției să aplice sancțiunile de rigoare față de SRL „Maxgeocad” și Efimia Jardan pentru prelucrarea abuzivă a datelor cu caracter personal în procedura de eliberare a proiectului de formare a bunului imobil prin divizare situat în mun. Chișinău, str. Xxx. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 12 august 2019 au depus la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o plângere înregistrată cu nr. AC - 328/19, prin care au comunicat că la data de 14 august 2015 SRL ,,Maxgeocad” cu sediul în mun. Chișinău, str. Xxx, ap. 64, a elaborat Proiectul de formare a bunului imobil prin divizare situat în mun.

Chișinău, str. Xxx, în temeiul cererii semnată de către Efimia Jardan, domiciliată în ap.101, din str. Xxx, mun. Chișinău. Dosarul proiectului nominalizat a fost întocmit fără consimțământul lor, iar actele incluse în acest dosar: contractul de vânzare-cumpărare nr. 1- 466 din 18 1 martie 1989, decizia fostului comitet executiv raional Octombrie, or. Chișinău nr. 13/2-6 din 15 august 1991, decizia Preturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nr. 3/14-58 din 14 martie 2000 au un caracter personal ce le vizează drepturile patrimoniale asupra bunurilor imobile amplasate pe terenul cu nr. cadastral xxx din str. Xxx, mun. Chișinău. Reclamanții au menționat că în Actul de constatare pe teren în vederea formării bunului imobil din 14 august 2015, întocmit de SRL ,,Maxgeocad” pe lângă nume și prenume, sunt stipulate și codurile personale.

În consecință, luând în considerare că actele juridice nominalizate (întocmite fără consimțământul lor) din punct de vedere juridic, inclusiv patrimonial, le sunt opozabile, au solicitat examinarea legalității utilizării datelor cu caracter personal de către SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan în procedura de elaborare a Proiectului de formare a bunului imobil prin divizare situat în str. Xxx, mun. Chișinău, cu aplicarea la caz a dispozițiilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011. Reclamanții au mai indicat că, la data de 14 septembrie 2019 au primit prin serviciul poștal decizia nr. 232 din 06 septembrie 2019, emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care se dispune finalizarea examinării cererii nr. AC - 328/19 din 12 august 2019 din motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 27 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

Această decizie cade sub incidența nulității, deoarece motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 27 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu este întemeiat nici pe o probă materială concludentă și pertinentă.

Concluzia expusă în partea motivată a deciziei, precum că plângerea adresată nu satisface cerințele art. 27 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011, în ceea ce privește termenul de 30 zile din momentul depistării încălcării, care trebuie respectat, ori de la momentul depistării pretinsei încălcări au trecut 4 ani, are un caracter arbitrar din considerentul, că depistarea încălcării respective era imposibilă cu 4 ani în urmă, deoarece SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan au întocmit actele corespunzătoare (prelucrând în mod abuziv datele cu caracter personal și folosind documente administrative cu caracter individual) în absență și fără a le comunica despre acțiunile de formare a bunului imobil prin divizare, inclusiv fără a solicita consimțământul în scris conform exigențelor normelor civile respective.

Despre esența protejării datelor cu caracter personal au aflat la începutul lunii august 2019, examinând și studiind referința, depusă la 31 iulie 2019 (înregistrată sub nr. 23768 la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) de reprezentantul IP ,,Agenția Servicii Publice” la cererea de chemare în judecată împotriva IP ,,Agenția Servicii Publice” și SRL ,,Maxgeocad”, intervenienți accesorii Cacianji Constantin, Consiliul municipal Chișinău, Jardan Efimia privind anularea proiectului de formare a bunului imobil prin divizare. În actul procedural s-a specificat clar, că pentru înregistrarea bunului imobil persoana interesată prezintă organului cadastral teritorial documentele ce confirmă drepturile asupra bunului imobil inițial și documentul emis în procesul de formare a bunului imobil, în funcție de calea de formare, decizia de formare, contractul de încetare a proprietății comune prin împărțire sau contractul de înstrăinare și de combinare a bunurilor.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s- a respins acțiunea înaintată de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Ana 2 Cancianji, Constantin Cancianji, Societatea cu Răspundere Limitată „Maxgeocad” și Efimia Jardan cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului administrativ favorabil. (f.d. 120, 132-133) La data de 05 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul 232 din Codul administrativ, Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 12 februarie 2021 au depus motivarea apelului.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel înaintată de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 190, 191-201) Instanța de apel cât și instanța de fond au reținut că la 12 august 2019 Constantin Alexei și Zinovia Alexei au depus o cerere la Centru Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care au solicitat examinarea legalității utilizării datelor cu caracter personal de către SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan la elaborarea Proiectului de formare a bunului imobil prin divizare din mun. Chișinău str. xxx.

Reieșind din prevederile art. 27 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, instanțele au constatat că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu caracter Personal întemeiat , prin decizia nr. 232 din 06 septembrie 2019, a refuzat cererea privind examinarea legalității utilizării datelor cu caracter personal de către SRL ,,Maxgeocad” și Efimia Jardan la elaborarea Proiectului de formare a bunului imobil prin divizare din mun.

Chișinău str. Xxx, din motivul expirării termenului de prescripție, ori materialele cauzei atestă cu certitudine că, între apelanți și persoanele terțe există mai multe litigii, care au fost și mai sunt în examinare în instanțele de judecată, prin urmare Zinovia Alexei și Constantin Alexei, au administrat în calitate de probă mai multe acte judecătorești și înscrisuri, în care este menționat actul de constatare pe teren în vederea formarii bunului imobil din 14 august 2015. La data de 15 iunie 2021 și la 19 iulie 2021 Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenții Zinovia Alexei și Constantin Alexei au indicat că instanța de apel nu a indicat expres în motivare probele pe care își întemeiază concluziile respective, argumentele invocate de instanță în respingerea probelor expuse de subsemnați procesului de judecare. Recurenții consideră că instanța de apel evită să indice în partea motivată proba concludentă, care ar demonstra în mod elocvent că la data de 14 august 2015, actul de constatare pe terenîn vederea formării bunului imobil a fost întocmit în prezența subsemnaților ca deținători de drepturi asupra imobilului respectiv.

Totodată, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Ana Cacianji, Constantin Cacianji, Consiliul municipal Chișinău și Efimia Jardan n-au prezentat și n-au anexat la materialele cauzei nici o probă pertinentă, inclusiv un înscris autentic, prin care ar justifica și ar confirma că subsemnații au refuzat să-și dea consimțământul, inclusiv, să semneze actul de constatare pe teren în vederea formării bunului imobil. 3 Au mai menționat recurenții că instanța de apel nu s-a expus asupra interpretării de către instanța de fond a finalității juridice a actului de constatare pe teren, întocmit de intimați la data de 14 august 2015, fără consimțământul legitim al subsemnaților, care este afectată grav de un raționament structurat pe o presupunere fără substanță argumentată în sens juridic și procedural.

Astfel, concluziile instanței de apel expuse în partea motivată sunt reluate de la instanța de fond și încadrate în contextul procedural al art. 27 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, care este interpretat și aplicat unilateral, deoarece instanțele substituie esența noțiunii „au cunoscut sau trebuia să cunoască despre înscrisul dat” cu sensul mai larg al sintagmei „momentul depistării încălcării”. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ. În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 mai 2021. La data de 15 iunie 2021 Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus recurs nemotivat. (f.d. 203) Decizia motivată a fost notificată Zinoiei Alexei și lui Constantin Alexei la data de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele cauzei nr. DS8001883563AS. (f.d. 208) Zinovia Alexei și Constantin Alexei au depus recurs motivat la data de 19 iulie 2021, fiind respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ.

(f.d. 211-213) La data de 20 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Anei Cacianji, lui Constantin Cacianji, Consiliului municipal Chișinău, Efimiei Jardan și SRL „Maxgeocad” copia recursului declarat de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei. (f.d. 214, 215) Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus la data de 05 august 2021 referință, solicitând declararea ca inadmisibil a recursului depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e), iar în cazul admiterii cererii de recurs, respinsă cererea de recurs ca fiind neîntemeiată în baza art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, cu menținerea deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

(f.d. 219-223) Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că 4 admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 5 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Zinovia Alexei și Constantin Alexei, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6