2ra-1636/21 — constatarea încăclării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarîrii judecătorești si încasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încăclării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarîrii judecătoreşti si încasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temiurile declarării recursului
2ra-1636/21 — constatarea încăclării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarîrii judecătorești si încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.2ra-1636/21
Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : V. Gîrleanu)
Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : A. Panov, M. Guzun, I. Țurcan)
Î N C H E I E R E
27 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și
Drangoi Olga, reprezentată de avocatul Pruteanu Vasile,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Drangoi Olga
împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, repararea prejudiciului material și
moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021 prin care s-au
respins apelurile declarate de Drangoi Olga, și Ministerul Justiției și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2020,
c o n s t a t ă :
La 02 iulie 2020, Drangoi Olga a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârilor judecătorești nr.2-56/10 din 01 februarie 2012 emisă
de Judecătoria Anenii Noi și nr. 3ca-44/14 din 26 iunie 2014, încasarea de la bugetul
de stat a prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a
hotărârilor judecătorești în mărime de 500 000 lei, a prejudiciului material în sumă de
331 183,35 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 01
februarie 2010 s-a obligat Consiliul sătesc Maximovca, r-nul Anenii Noi de a-i
atribui Olgăi Drangoi cota de teren echivalent aflată pe teritoriul satului Maximovca,
raionul Anenii Noi cât și cotele de teren ce-i revin lui Coțiuba Dmitrii, Coțiuba
Valentina și Coțiuba Ana.
Prin decizia Consiliului satului Maximovca nr.08/01 din 13 octombrie 2011,
întru executarea hotărârii judecătorești, s-a dispus de a atribui Drangoi Olga pe
teritoriul satului Maximovca cota de teren echivalentă ce-i revine acesteia, iar ca
succesor în drepturi și cotele de teren echivalent ce le revin decedaților Coțiuba
Dmitrii, Coțiuba Valentina și Coțiuba Ana.
Prin decizia Consiliului satului Maximovca nr.01/08 din 10 februarie 2012, a
fost abrogată decizia din 13 octombrie 2011, pe motiv ca în hotărârea judecătorească
1
din 01 februarie 2010 nu a fost indicată mărimea cotei echivalente și localizarea ei
exactă.
Prin decizia Consiliului satului Maximovca nr.04/117 din 19 februarie 2012, s-a
dispus respingerea cererii depuse de Drangoi Olga cu privire la atribuirea cotei de
teren echivalent din cauză că pământul agricol al Primăriei a trecut conform Hotărârii
Guvernului RM nr.349 din 26.05.1992 în proprietatea statului, iar cote de teren
echivalent pe teritoriul satului Maximovca lipsesc.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 27 septembrie 2012, s-a obligat
Consiliul sătesc Maximovca, r-nul Anenii Noi să-i atribuie Olgăi Drangoi, cota de
teren echivalent în mărime de 1,32 ha pe teritoriul satului Maximovca raionul Anenii
Noi, precum și a fost obligat Consiliul sătesc Maximovca, r-nul Anenii Noi să-i
atribuie Olgăi Drangoi ca succesor a lui Coțiuba Dmitrii, Coțiuba Valentina și
Coțiuba Ana cota de teren echivalentă în mărime de 1,32 ha pentru fiecare, iar in
total 5,28 ha pe teritoriul satului Maximovca, raionul Anenii Noi.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 26 iunie 2014, s-a dispus anularea
deciziilor Consiliului satului Maximovca nr.01/08 din 10 februarie 2012, prin care a
fost abrogată decizia din 13 octombrie 2011 și nr.04/11-7 din 19 septembrie 2012,
prin care s-a decis a respinge cererea reclamantei Olga Drangoi cu privire la
atribuirea cotei de teren echivalent, a fost obligat Consiliul satul Maximovca de a
emite, pentru executarea hotărârii irevocabile a Judecătoriei Anenii Noi din 01
februarie 2010, o decizie, prin care să-i fie atribuite în natură Olgăi Drangoi pe
teritoriul satul Maximovca r-nul Anenii Noi cota de teren echivalentă ce-i revine în
mărime de 1,32 ha și să-i atribuie Olgăi Drangoi, ca succesor a lui Coțiuba Dmitrii,
Coțiuba Valentina și Coțiuba Ana, cote de teren echivalente, ce le revin acestora, în
mărime de 1,32 ha pentru fiecare, iar în total 5,28 ha.
În temeiul hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 26 iunie 2014 a fost emis
documentul executoriu nr.CA-44/2014/10, iar prin încheierea executorului
judecătoresc Catanoi Sergiu din 27 mai 2015 a fost intentată procedura de executare
a documentului.
Reclamanta a indicat că, începând cu data intentării procedurii de executare,
executorul judecătoresc Catanoi Sergiu a expediat mai multe adresări Consiliului și
Primăriei satului Maximovca cu solicitări de a executa hotărârea judecătorească și de
a emite decizia de atribuire a cotelor de teren echivalent conform hotărârii instanței
de judecată, care însă nu s-au soldat cu rezultate pozitive, astfel că hotărârea
judecătorească a rămas neexecutată pe parcursul a mai bine de 6 ani.
Consiliul satului Maximovca în toată această perioadă a mimat executarea
hotărârii judecătorești, la multiplele ședințe în cadrul cărora a fost pusă în discuție
întrebarea alocării cotelor de teren, amânând examinarea acesteia din motive
nejustificate.
Astfel, la 10 decembrie 2015, Consiliul satului Maximovca a adoptat decizia
nr.09/9 cu privire la examinarea documentului executoriu, în care a fost menționat că
în legătură cu examinarea la Curtea de Apel a cererii de revizuire declarată de
Drangoi Olga, executarea (neexecutarea) deciziei să fie pusă în discuție după
primirea deciziei Curții de Apel.
În aceiași zi, executorul judecătoresc a întocmit proces-verbal cu privire la
neexecutarea hotărârii judecătorești, acesta fiind adus la cunoștința tuturor
2
consilierilor.
La 27 ianuarie 2016, executorul judecătoresc a mai întocmit un proces-verbal cu
privire la neexecutarea hotărârii judecătorești, acesta fiind înmânat contra semnătură
secretarului Consiliului pentru a fi adus la cunoștința consilierilor, în acesta fiind
expuse prevederile art.318 din Codul contravențional, art.152 alin.(4) din Codul de
executare, art.320 din Codul penal.
La 16 februarie 2016, la ședința Consiliului satului Maximovca, în pct.5 al
ordinii de zi, a fost inclusă întrebarea cu privire la examinarea documentului
executoriu nominalizat privind obligarea Consiliului Primăriei satului Maximovca să-
i atribuie Olgăi Drangoi cota de teren echivalent pe teritoriul satul Maximovca, cât și
cotele de teren ce le revin lui Dmitrii Coțiuba, Coțiuba Valentina și Coțiuba Ana, în
care Consiliul a decis a lua act de documentul executoriu, iar executarea sau
neexecutarea se va hotărî după pronunțarea deciziei irevocabile a instanțelor de
judecată, decizia fiind votată pro de toți cei prezenți.
La 20 iunie 2017, la ședința Consiliului satului Maximovca s-a dispus de a lua
act de documentul executoriu, însă pe motiv ca nu erau prezenți toți consilierii,
hotărârea sa fie luată la o altă ședință.
Menționează că decizii asemănătoare au fost adoptate și în cadrul ședințelor
Consiliului satului Maximovca din 14 februarie 2018, 25 aprilie 2018, 24 august
2018, 28 noiembrie 2018, 17 ianuarie 2019, 19 martie 2019.
La 24 ianuarie 2018, în adresa Consiliului satului Maximovca și a fiecărui
consilier, cu aviz recomandat, de executorul judecătoresc a fost expediată o solicitare,
prin care executorul judecătoresc a solicitat ca la ședințele Consiliului sa fie inclusă
pe ordinea de zi întrebarea privind alocarea cotei de teren echivalent Olgăi Drangoi și
în fiecare caz să i se prezinte procesul-verbal al ședinței, în care sa fie indicat cine și
cum a votat.
Adresări similare au mai fost expediate în adresa Consiliului satului Maximovca
de executorul judecătoresc la 03 decembrie 2015, 02 februarie 2016, 01 aprilie 2016,
22 noiembrie 2016, 16 mai 2017, 30 iulie 2018, 19 septembrie 2018, 24 septembrie
2018,16 ianuarie 2019,18 ianuarie 2019, acestea fiind ignorate cu desăvârșire.
La 20 decembrie 2010, după intrarea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Anenii
Noi din 01 februarie 2010, s-a dispus obligarea Consiliului satului Maximovca, r-nul
Anenii Noi de a-i atribui reclamantei cota de teren echivalent aflată pe teritoriul
satului Maximovca, raionul Anenii Noi cât și cotele de teren ce-i revin lui Coțiuba
Dmitrii, Coțiuba Valentina și Coțiuba Ana, întru executarea hotărârii, executorul
judecătoresc Catanoi Sergiu a aplicat sechestru asupra bunului imobil, teren agricol
nr. cadastral 1032102.019 cu suprafața de 5,28 ha.
Argumentul precum că Primăria nu dispune de terenuri agricole libere este unul
inventat, deoarece ultima a încheiat contracte de arendă pe anumite terenuri agricole
chiar și după emiterea hotărârii judecătorești favorabile reclamatei: la 12 decembrie
2012, a fost încheiat contractul de arendă a bunului imobil - teren agricol cu nr.
cadastral 1032101046, iar la 10 decembrie 2018 - a bunului imobil cu nr. cadastral
10321020029, în ambele cazuri suprafața terenurilor este mai mare decât cea
acordată reclamantei prin hotărârea judecătorească.
Potrivit datelor Biroului National de Statistica și tabelului calculelor pierderilor,
alcătuit în temeiul acestora de reclamantă, pentru perioada 2010 - 2019, reclamanta a
3
avut pierderi de 331 183,35 lei prin faptul ca nu a putut folosi terenul dispus spre
acordare pentru recoltarea culturilor agricole.
Astfel, prin neexecutarea hotărârii judecătorești și prin actele adoptate de
Consiliul satului Maximovca, aceasta a fost umilită, creându-se impresia că
administrația publică locală nu dorește să execute hotărârea judecătorească.
Reclamanta a susținut că, a suferit mult pentru imposibilitatea de a prelucra
terenul agricol și a obține dividende, a avut situații de stres, legate de necesitatea de a
se adresa în instanțele de judecată și la executorul judecătoresc pentru a-și apăra
drepturile sale, ignorate de Consiliu și de consilieri, motiv pentru care consideră că i
s-a adus un prejudiciu moral estimat la suma de 500 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2020, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Drangoi Olga.
S-a constatat încălcarea dreptului Olgăi Drangoi la executarea în termen
rezonabil a hotărârilor judecătorești nr. 2-56/10 din 01 februarie 2012 emisă de
Judecătoria Anenii Noi și nr. 3ca-44/14 din 26 iunie 2014.
S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției suma de
80 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a
hotărârilor judecătorești. În rest acțiunea a fost respinsă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin confirmarea eliberată de
executorul judecătoresc Catanoi Sergiu din 25 iunie 2020, se atestă că la executare
silită se află titlurile executorii: nr.2-56/10 din 01.02.2010 emis de Judecătoria Anenii
Noi și nr.3CA-44/2014 din 26.06.2014 emis de Judecătoria Anenii Noi.
La 20 decembrie 2010, executorul judecătoresc a aplicat sechestru pe terenul
nr.1032102.019, extravilan, cu suprafața de 5,28 ha, situat în satul Maximovca, r-nul
Anenii Noi.
Din 12 iulie 2010 pian în prezent, executorul judecătoresc a întreprins un șir de
măsuri de executare a titlurilor executorii, însă care nu s-au soldat cu succes.
Executorul judecătoresc a întreprins măsuri în vederea executării titlurilor executorii,
însă acestea au rămas neexecutate până în prezent, din cauza debitorului Consiliului
satului Maximovca, r-nul Anenii Noi.
Procedura de executare durează de 10 ani și nu a avut loc, întreaga perioadă de
neexecutare s-a datorat pasivității și inacțiunilor manifestate de autoritatea
responsabilă de executare, Consiliul satului Maximovca, r-nul Anenii Noi, care nu a
manifestat diligență și nu a întreprins acțiuni în vederea executării hotărârii.
Instanța a constatat că, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile,
terenul nr.1032102.019, cu suprafața de 5,28 ha, care a fost identificat de executorul
judecătoresc, aparține satului Maximovca r-nul Anenii Noi și asupra căruia
executorul judecătoresc a aplicat sechestru.
Consiliul satului Maximovca nu execută hotărârea judecătorească din 2010 și
2014 sub diferite motive, totuși în anul 2012 și 2018 au fost încheiate contracte de
arendă a terenurilor agricole cu persoane terțe, astfel, se prezumă că totuși se dispune
de terenuri, fiind încheiate contracte de arendă, însă nu se execută hotărârile
judecătorești în privința Olgăi Drangoi.
Prin urmare, instanța dea fond a reținut că, neexecutarea în continuu a hotărârii
judecătorești, constituie o încălcare a drepturilor reclamantului Drangoi Olga la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și prezintă o violare a
4
dreptului subiectiv al acestuia, garantat de art.6 par.1 CEDO.
Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19
noiembrie 2020, la 23 noiembrie 2020 avocatul Vasile Pruteanu acționând în
interesele Olgăi Drangoi a declarat apel solicitând casarea parțială a hotărârii, cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate.
La 01 decembrie 2012, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2020, solicitând instanței
casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a
acțiunii înaintate de Drangoi Olga.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021 s-au respins apelurile
declarat de Drangoi Olga și Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2020.
La 13 septembrie 2021, Ministerul Justiției a declarat recurs solicitând casarea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021 și a hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2020, cu emiterea unei hotărâri de
respingere a cererii de chemare în judecată.
Temei de declarare a recursului Ministerul Justiției a invocat prevederile art.
432 alin. (1), alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă.
În motivare a indicat că, instanța de apel la adoptarea deciziei a aplicat eronat
normele de drept material privind încasarea prejudiciului moral prin prisma Legii
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011.
Aprecierea judecătorului privind evaluarea daunelor morale este subiectivă.
Criteriile care stau la baza cuantumului despăgubirilor trebuie să fie obiective
împărtășind criteriul general evocat de instanța europeană, potrivit căruia
despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea
adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale
ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.
La stabilirea compensației pentru prejudiciul moral instanțele investite cu
judecare fondului nu au ținut cont de comportamentul părților, importanța procesului
pentru reclamant, precum și durata neexecutării hotărârii judecătorești.
Astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei
instanțe eronat a interpretat dreptul material cu privire la repararea prejudiciului
moral.
La 23 septembrie 2021, Drangoi Olga, reprezentată de avocatul Pruteanu Vasile
a declarat recurs solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021
și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 noiembrie 2020, și emiterea
unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.
În motivare a indicat că, instanța de apel judecând cauza instanța de apel a
repetat argumentele instanței de fond.
A trecut în mod superficial asupra argumentelor recurentului, nu a dat apreciere
corectă a probelor prezentate, a constatat greșit starea de fapt a lucrurilor, nu a
elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță la repararea prejudiciului
material și moral.
Suma acordată cu titlu de prejudiciu moral este una insuficientă și nu este una
5
echitabilă, deoarece nu acoperă suferințele provocate reieșind din perioada de
neexecutare a hotărârii judecătorești.
Instanța de apel nu a aplicat corect prevederile art. 5 din Legea nr. 87 din 21
aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Hotărârile judecătorești au rămas neexecutate timp de 10 ani și astfel nu a putut
dispune de bunurile sale, terenurile agricole, destinația cărora este cultivarea
producției agricole.
Recurentul a invocat că, a prezentat probe concludente, pertinente, utile și
veridice în sensul art.118 alin.(l) din Codul de procedură civilă prin care să convingă
instanța că pretenția privind încasarea prejudiciului material este întemeiată.
Astfel, în mod nejustificat și neîntemeiat instanțele inferioare au respins cerința
privind încasarea prejudiciului material, deoarece sunt întrunite condițiile prevăzute
de lege.
Temei de declarare a recursului, a indicat prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2),
lit. c) din Codul de procedură civilă.
Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 08 iunie
2021.
Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit dovezii de la fila dosarului 211 instanța de apel a comunicat
participanților la proces decizia motivată la 25 iulie 2021, respectiv cererile de recurs
sunt depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
La 28 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților
recursurile, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de
la data primirii scrisorii, fiind recepționat potrivit avizelor de recepție de la fila
dosarului 226-227.
Până la data examinării recursului, intimații nu au depus referință.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
6
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de
recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
În cauza Cocchiarella vs Italia nr. 64886/01, §§ 143-147, 29 martie 2006, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a stipulat că, instanțele naționale pot recunoaște
existența încălcării și acorda o suma care reprezintă doar 45% din suma pe care ar fi
acordat-o însăși Curtea în mod normal.
Respectiv, la caz constatarea încălcării dreptului Olgăi Drangoi la executarea în
termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și acordarea sumei de 80 000 lei cu titlu
de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârilor
judecătorești este una rezonabilă și în corespundere cu jurisprudența Curții Europene.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.
Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
7
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Ministerul
Justiției și Drangoi Olga, reprezentată de avocatul Pruteanu Vasile nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și
drept urmare, sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Ministerul Justiției și Drangoi
Olga, reprezentată de avocatul Pruteanu Vasile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii
Mariana Pitic
Dumitru Mardari
8