2ra-1359/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1359/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1359/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elizaveta

Ungureanu, reprezentată de avocatul Angela Procopciuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elizavetei Ungureanu

împotriva lui Vasile Gorea cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Vasile Gorea și apelul incident declarat de Elizaveta

Ungureanu, reprezentată de avocatul Ion Procopciuc, casată integral hotărârea

9 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o hotărâre nouă de

admitere parțială a acțiunii

constată:

La 12 martie 2018, Elizaveta Ungureanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vasile Gorea cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada 20 februarie 2015 – 22 februarie

2015, de pe cota de teren ce-i aparține, situată în satul XXXXX r-nul XXXXX, i-au

fost defrișați 180 de pomi fructiferi de mere, prin care fapt i-a fost pricinuit un

prejudiciu material în sumă de 90000 de lei.

A remarcat că prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din

24 februarie 2015 al Inspectoratul de Poliție Fălești, au fost examinate cioturile

pomilor defrișați, prin care s-a constatat că au fost defrișați 177 de pomi de mere cu

diametrul între 7 și 23 cm.

Iar potrivit certificatului de cost eliberat de Ocolul Silvic Fălești, costul unui

metru ster de lemn tare este de 504 de lei și costul unui metru ster vreascuri tari este

de 12 lei.

1

A relevat că din actele de punere în valoare a parchetelor inventariate integral

sau parțial din 12 octombrie 2015, întocmite de către ÎS „Întreprinderea pentru

Silvicultură Glodeni”, în urma inventarierii masei lemnoase obținute în urma

defrișării cotei de livadă, a fost stabilit prejudiciul cauzat în sumă de 10320 de lei.

La 25 martie 2015, a depus o cerere la Comisariatul de Poliție Fălești pentru

tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de defrișarea pomilor.

La 25 iunie 2015, de către Inspectoratul de Poliție Fălești a fost pornită

urmărirea penală nr. 2015370242, în baza art. 352 alin. (1) Cod penal.

Prin ordonanța Inspectoratului de Poliție Fălești din 10 noiembrie 2015,

Vasile Gorea a fost recunoscut și audiat în calitate de bănuit conform art. 352

alin. (1) Cod penal.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Fălești din 1 august 2016,

Vasile Gorea a fost scos de sub urmărire penală, pe motivul lipsei elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, totodată, fiind constatat că

acțiunile samavolnice ale lui Vasile Gorea urmează a fi apreciate drept o faptă

contravențională prevăzută de art. 335 Cod contravențional.

Însă, luând în considerație că termenul de atragere la răspundere

contravențională este prescris, fiind depășit termenul de 1 an de la data comiterii

contravenției din 20 februarie 2015 – 22 februarie 2015, prin răspunsul

nr. 224j/2017-3154 din 13 noeimbrie 2017, procurorul în Procuratura r-lui Fălești,

în temeiul art. 30 Cod contravențional, a concluzionat că intentarea unui proces

contravențional este inoportună în legătură cu intervenirea termenului de prescripție

de tragere la răspundere contravențională.

A relevat că prin ordonanța din 16 martie 2015 a Inspectoratului de Poliție

Fălești, dânsa a fost recunoscută în calitate de parte vătămată și civilă.

A evidențiat că din procesul-verbal de cercetare la fața locului din

24 februarie 2015 al Inspectoratul de Poliție Fălești, rezultă că pomii au fost defrișați

de la tulpina de jos, însă, rădăcinile au rămas în sol, astfel încât, dânsa nu poate

să-și realizeze dreptul la folosirea terenului privat pentru creșterea pomilor, deoarece

sunt necesare lucrări de extorcare a rădăcinilor din pământ și lucrări de implantare a

puieților de pomi noi.

Conform informației Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Bălți din

20 februarie 2018, costul lucrărilor pentru extorcarea rădăcinilor, lucrărilor de

prelucrare a terenului pentru implantare, inclusiv lucrările de scoaterea rădăcinilor,

săpatul solului, greblatul rădăcinilor, cultivarea solului, costul pomilor de măr și a

lucrărilor de răsădire a pomilor, constituie în total suma de 44 879 de lei.

Cu referire la scrisoarea Direcției agricultură și alimentație a Aparatului

Președintelui raionului Fălești nr. 1 din 23 ianuarie 2018, a menționat că în urma

acțiunilor ilicite ale lui Vasile Gorea, pe parcursul ultimilor 3 ani, i-a fost cauzat un

venit ratat în sumă de 18800 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 14, 1398 Cod civil, art. 227

Cod de procedură penală, art. 96, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Vasile Gorea în

beneficiul său a prejudiciului material cauzat prin contravenție în sumă de 10320 de

2

lei cu titlu de cost al pomilor defrișați și însușiți, în sumă de 44879 de lei cu titlu de

plăți pentru restabilirea livezii, în sumă de 18880 de lei cu titlu de venit ratat, în total

suma de 74079 de lei, cheltuielile de judecată suportate în cadrul procesului penal și

în prezenta cauză civilă în sumă de 10612 de lei, precum și încasarea taxei de stat

achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

La 20 septembrie 2018, Elizaveta Ungureanu a depus o cerere de micșorare a

cuantumului pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat încasarea din contul lui

Vasile Gorea în beneficiul său a prejudiciului material cauzat prin contravenție în

sumă de 10320 de lei cu titlu de cost al pomilor defrișați și însușiți, în sumă de

20378,74 de lei cu titlu de plăți pentru restabilirea livezii, în sumă de 5714,91 de lei

cu titlu de venit ratat, în total suma de 36413,66 de lei, precum și cheltuielile de

judecată în sumă de 11200 de lei.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Elizaveta Ungureanu, reprezentată de avocatul Ion Procopciuc, casată

integral hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, cu

restituirea cauzei la rejudecare la Judecătoria Bălți sediul Fălești, într-un alt complet

de judecată.

Prin încheierea din 16 mai 2019 a Judecătoria Bălți sediul central, a fost atras

în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul sătesc Răuțel r-nul Fălești.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă parțial acțiunea.

Au fost încasate din contul lui Vasile Gorea în beneficiul Elizavetei

Ungureanu prejudiciul material în sumă de 74079 de lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 10000 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost încasată din contul lui Vasile Gorea în beneficiul statului taxa de stat

în sumă de 2222,37 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin ordonanța

Inspectoratului de Poliție Fălești de recunoaștere în calitate de bănuit din

10 noiembrie 2015, ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Fălești din

1 august 2016 de scoatere de sub urmărire penală a lui Vasile Gorea și răspunsul

procurorului în Procuratura r-nului Fălești nr. 224j/2017-3154 din

13 noiembrie 2017, s-a stabilit cu certitudine vinovăția lui Vasile Gorea în cauzarea

prejudiciul solicitat de către Elizaveta Ungureanu în acțiune.

Or, Vasile Gorea a fost scos de sub urmărirea penală nu din lipsa elementelor

de infracțiune în baza cărora a fost pus sub urmărire penală, dar din motivul că

prejudiciul estimat în echivalent bănesc nu reprezintă prin sine proporții mari,

acțiunile ultimului urmând a fi apreciate drept o faptă contravențională.

Iar, intentarea unui proces contravențional a fost considerată inoportună, nu

din motivul lipsei elementelor de contravenție, ci din motivul intervenirii termenului

de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

3

A conchis prima instanță că în urma contravenției comise de Vasile Gorea,

Elizavetei Ungureanu i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 10320 de lei

cu titlu de cost al tulpinilor pomilor defrișați, în sumă de 44879 de lei cu titlu de

lucrări de restabilire a livezii, în sumă de 18880 de lei cu titlu de venit ratat, iar în

total suma de 74079 de lei.

În același timp, prima instanță a încasat din contul lui Vasile Gorea în

beneficiul Elizavetei Ungureanu cheltuielile de aistență juridică în sumă de 10000

de lei și a respins cerința Elizavetei Ungureanu în partea încasării sumei de 612 de

lei cu titlu de cheltuieli de judecată, deoarece în partea dată Elizaveta Ungureanu nu

a probat suportarea acestor cheltuieli.

Prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Vasile Gorea și apelul incident declarat de Elizaveta Ungureanu,

reprezentată de avocatul Ion Procopciuc, casată integral hotărârea 9 octombrie 2020

a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost

admisă parțial.

Au fost încasate din contul lui Vasile Gorea în beneficiul Elizavetei

Ungureanu suma de 10320 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 3320 de

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost încasată din contul lui Vasile Gorea în beneficiul statului taxa de stat

în sumă de 309,60 de lei.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel cu referire la prevederile

art. 1398 Cod civil, art. 45 alin. (1) Cod contravențional, a concluzionat că

prejudiciul material cauzat în urma defrișării cotei de livadă a Elizavetei Ungureanu

cu titlu de cost al pomilor defrișați constituie suma de10320 de lei, confirmată prin

informația din 13 februarie 2018 eliberată de ÎS „Întreprinderea de Stat pentru

Silvicultură Bălți” și prin actele de punere în valoare a parchetelor inventariate

integral sau parțial din 12 octombrie 2015 întocmite de ÎS „Întreprinderea pentru

Silvicultură Glodeni”.

În partea ce ține de pretențiile privind recuperarea venitului ratat și de

recuperarea cheltuielilor cu titlu de plăți pentru restabilirea livezii, instanța de apel

a constatat că pretențiile date nu au fost probate, fiind cert că Elizaveta Ungureanu

a prezentat doar calculul cu privire la costul mediu a unui kg de mere și informația

privind roada medie la hectar, ceea ce nu confirmă venitul ratat.

A menționat instanța de apel că pentru recoltarea merelor, proprietarii

livezilor suportă anumite cheltuieli, valoarea cărora nu a fost precizată, mai mult ca

atât, instanței nu i-au fost prezentate probe referitoare la cantitatea de mere recoltate

de pe pomii respectivi pentru perioade anterioare or, reieșind din materialele cauzei,

Elizaveta Ungureanu a intrat în posesia lotului de teren/livezii încă în anul 1997.

Totodată, la materialele cauzei nu a fost prezentată nicio informație cu privire

la starea livezii și la necesitatea înlocuirii pomilor sau întreținerii acestora.

Privitor la încasarea sumei ce ține de restabilirea livezii instanța de apel a

reținut că Elizaveta Ungureanu nu a prezentat dovezi că a restabilit livada și a

cheltuit sumele la care pretinde în acțiune.

4

Mai cu seamă că livada nu a fost sădită de Elizaveta Ungureanu, dar a fost

primită de aceasta ca rezultat a privatizării și deci nu poate pretinde la niște cheltuieli

pe care nu le-a suportat anterior.

La 27 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Elizaveta Ungureanu,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc a declarat recurs împotriva deciziei din

15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea respingerii pretențiilor, cu

menținerea în partea dată a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că prin ordonanța de recunoaștere în calitate

de parte vătămată și civilă, cu suma de 90000 de lei, pentru 177 de pomi fructiferi

defrișați și distruși, a fost recunoscut statutul său de victimă și dreptul de a solicita

repararea prejudiciului material.

A indicat că a prezentat dovezi cu privire la prejudiciu material și costul

pomilor de peste 15 ani, roada care o dădeau anual (venit ratat), costul cheltuielilor

pentru restabilirea terenului și sădirea noilor pomi fructiferi de mere.

Pe când, Vasile Gorea nu a prezentat nicio probă care ar combate calculelele

prejudiciilor materiale și dovezile aduse în acest sens.

A obiectat că în latura respingerii pretențiilor privind venitul ratat exprimat

prin lipsa roadei de mere timp de 3 ani de zile, instanța de apel nefondat a constatat

că nu au fost prezentate probe referitor la roada de mere recoltate și cantitatea de

mere pretinse.

Or, în acest sens au fost audiați martorii Iurie Ungureanu și Maxim

Ungureanu, care au declarat că până la defrișarea copacilor, aceștia rodeau, precum

și înscrisurile eliberate de Secția raională de agricultură Fălești, prin care a fost

stabilit care a fost roada medie în perioada acestor 3 ani pretinși și că fiecare pom

defrișat era roditor și în mediu se recolta volumul de kilograme de pe pom.

A menționat că, deși pe de o parte instanța de apel recunoaște că costul

pomilor defrișați este de 10320 de lei, pe de altă parte instanța de apel într-un mod

contradictoriu a constatata că această cotă de livadă nu ar avea o valoare bănească.

În acest sens, a remarcat că a primit în proprietate această cotă de livadă, care

dispune de o valoare bănească exprimată în lei și acordată în dependență de

vechimea de muncă în colhoz.

Mai cu seamă că înregistrarea terenului la organul cadastral în Registrul

bunurilor imobile, deja denotă despre o valoare bănească a cotei de livadă.

A obiectat că instanța de apel nu și-a motivat nici într-un mod pretențiile în

partea respingerii cerinței cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate

în cadrul procesului penal și în cadrul prezentei cauze civile.

La 10 august 2021, în adresa lui Vasile Gorea și a Consiliului sătesc Răuțel

r-nul Fălești a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Elizaveta Ungureanu,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 77 vol. II), fiind recepționată de către Vasile Gorea și

Consiliului sătesc Răuțel r-nul Fălești la data de 16 august 2021, ceea ce se atestă

prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 82-83 vol. II).

5

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, careva referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la data de 24 mai 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la dosar (f. d. 47 vol. II) și care a fost recepționată de către recurentă la data

de 28 mai 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la dosar.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 27 iulie 2021, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Elizaveta Ungureanu,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elizaveta Ungureanu,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

6

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Elizaveta Ungureanu, reprezentată de avocatul Angela Procopciuc urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elizaveta Ungureanu,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7