2ra-1157/21 — încasarea datoriei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1157/21

Prima instanță: (Judecătoria Bălți, sediul Fălești) O. Ciumaș

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

01 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Cepoi Ina în

interesele Valentinei Grincic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Grincic Valentina

împotriva Zinaidei Cobzev, intervenient accesoriu Gospodăria Țărănească ”Gorea

Sergiu” cu privire la încasarea datoriei, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 martie 2021,

c o n s t a t ă :

La 17 iunie 2020, Grincic Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Zinaidei Cobzev, intervenient accesoriu GȚ ”Gorea Sergiu” cu privire la

încasarea datoriei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, Grincic Valentina a menționat că la 22 august 2008 a

decedat mama sa, Chișlari Alexandra, iar averea rămasă după decesul acesteia a

constituit:

- terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,5096 ha, situat în

extravilanul s. Răuțel, r. Fălești;

- terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,4727 ha, situat în

extravilanul s. Răuțel, r. Fălești;

- terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,1365 ha, situat în

extravilanul s. Răuțel, r. Fălești.

Reclamanta a menționat că valoarea estimativă a terenurilor constituie suma

de 15 761 de lei.

1

Cota de teren agricol a fost dată în arendă GȚ ”Gorea Sergiu” din anul 2008,

însă producția agricolă de pe cotele de teren a fost repartizată numai Zinaidei

Cobzev.

Reclamanta a specificat că a primit producția agricolă numai pentru anul

2019.

Grincic Valentina a solicitat încasarea de la Cobzev Zinaida a produselor

agricole pentru perioada anilor 2008 – 2018 sau achitarea valorii acestora în sumă

de 18 000 lei, încasarea sumei de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 26 noiembrie 2020, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Grincic Valentina.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că Grincic Valentina și Cobzev Zinaida, în calitate de moștenitori legali

după decesul mamei (Chișlari Alexandra) la 22 august 2008, au moștenit averea

acesteia.

Conform certificatului de moștenitor legal, reclamanta și pârâta sunt

proprietari a câte ½ cotă parte din:

- terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,5096 ha, situat în

extravilanul s. Răuțel, r. Fălești;

- terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,4727 ha, situat în

extravilanul s. Răuțel, r. Fălești;

- terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,1365 ha, situat în

extravilanul s. Răuțel, r. Fălești.

La fel, instanța de fond a stabilit că Cobzev Zinaida deține cota de teren cu

suprafața de 0,5594 ha, pe care a transmis-o în arendă GȚ ”Gorea Sergiu” și pentru

care a primit pentru anii 2016 – 2019 plata de arendă doar pentru cota de teren pe

care o are în proprietate și nu a primit plata de arendă și pentru cota de teren care

aparține reclamantei Grincic Valentina, fapt confirmat prin informația eliberată de

GȚ ”Gorea Sergiu”.

La fel, din informația prezentată de GȚ ”Gorea Sergiu”, rezultă că Grincic

Valentina este deținătoarea unei cote de teren la fel în mărime de 0,5594 ha, care se

află în arendă la GȚ „Gorea Sergiu” și pentru care a primit producție agricolă

pentru anii 2018 – 2019.

Cu referire la perioada anilor 2008 – 2016, instanța de judecată a reiterat că

reclamanta nu a prezentat nici o probă care ar confirma că pârâta a primit plata de

arendă, precum și faptul că Cobzev Zinaida ar fi obținut o îmbogățire nejustificată

în detrimentul său.

Respectiv, în lipsa unei îmbogăți nejustificate în acțiunile Zinaidei Cobzev, nu

există temei de a dispune restituirea din contul acesteia a unei sume de bani în

beneficiul reclamantei Grincic Valentina.

Ce ține de pretenția reclamantei de reparare a prejudiciului moral, instanța a

considerat-o neîntemeiată. Or, în speță reclamanta a invocat cauzarea prejudiciului

moral de către Cobzev Zinaida prin faptul că pârâta ar fi obținut o îmbogățire

nejustificată în detrimentul său, însă după cum s-a stabilit, în acțiunile Zinaidei

Cobzev nu a fost constată existența faptei de îmbogățire nejustificată, iar alte

2

acțiuni ale pârâtei prin care aceasta să atenteze la drepturile personale

nepatrimoniale ale reclamantei, nu au fost invocate în acțiunea intentată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 martie 2021, s-a respins apelul

declarat de avocatul Cepoi Ina în interesele Valentinei Grincic și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 26 noiembrie 2020.

La 03 iunie 2021, avocatul Cepoi Ina a declarat în interesele Valentinei

Grincic recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare.

Recurenta Grincic Valentina, în motivarea recursului a invocat că instanța de

apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei.

Astfel, a menționat că hotărârea primei instanțe nu conține o apreciere a

argumentelor și probelor invocate, fapt ce indică la încălcarea normelor de drept

procedural.

Mai mult ca atât, instanța de fond s-a referit în mod declarativ la normele de

drept material pe care le-a considerat aplicabile speței, fără să se expună asupra

circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor administrate în cadrul judecării

cauzei.

Deci, nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare atrage casarea

acesteia.

La 14 iunie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimatei copia

recursului, fiind recepționat de către Cobzev Zinaida la data de 30 iunie 2021,

conform avizului de recepție (f.d. 150).

La 12 iulie 2021, avocatul Chiriac Stela a depus în interesele Zinaidei Cobzev

referință la recursul declarat de Grincic Valentina, prin care a solicitat să fie

considerat ca inadmisibil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 18 martie

2021, iar la 19 aprilie 2021, decizia motivată a instanței de apel a fost recepționată

de recurentă, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 129).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 03 iunie 2021, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

3

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

4

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Cepoi Ina

în interesele Valentinei Grincic, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Cepoi Ina în interesele

Valentinei Grincic.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5