2ra-1165/23 — inlaturarea obstacolelor din posesia, folosinta si administrarea bunului imobil, de revendicare a bunului imobil, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1165/23

2-21113262-01-2ra-11082023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (D. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Cibotaru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie

Cibotaru împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Gospodarul-Rediu” cu privire la

înlăturarea obstacolelor din posesia, folosința și administrarea bunului imobil, de

revendicare a bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 27 iulie 2021 reclamantul a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva

SRL „Gospodarul-Rediu” prin care a solicitat: obligarea să înlăture obstacolul din

posesia, folosința și administrarea bunului imobil – teren agricol cu numărul cadastral

XXXX, cu suprafața de 0,0927 ha, amplasat în extravilanul sat. Albinețul Vechi, r-nul

Fălești prin demolarea unei porțiuni de gard metalic cu lungimea de 4 m ce îngrădește

proprietatea reclamantului; obligarea pârâtului să retrocedeze reclamantului terenul

agricol îngrădit cu gard metalic cu suprafața de 0,0927 ha, număr cadastral XXXX,

amplasat în extravilanul sat. Albinețul Vechi, r-nul Fălești cu perfectarea unui act de

predare-primire în acest sens și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la data de 14 octombrie 2008 reclamantul a

cumpărat de la Galina Trofim, terenul agricol cu suprafața de 0,0927 ha, numărul

cadastral: XXXX, amplasat în extravilanul sat. Albinețul Vechi, raionul Fălești, ceea ce

se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 9298, perfectat notarial și

înregistrat la IP Agenția Servicii Publice, Organul Cadastral Teritorial Fălești. Astfel,

devenind proprietar al terenului agricol, de nenumărate ori s-a adresat către Primăria sat.

Albinețul Vechi să-i acorde calea de acces către teren pentru al valorifica, făcând

trimitere la SRL „Gospodarul-Rediu”, care a ocupat terenul cu puieți de nuci și nu-1

poate obliga pe pârât, Nicolae Chictenco să-i elibereze terenul.

A susținut că prin răspunsul nr. 17 din 10 martie 2018, la una din adresările sale de

ai elibera terenul, administratorul SRL „Gospodarul-Rediu” a recunoscut că a ocupat

1

abuziv terenul și este de acord să-i achite costul plății de arendă pentru toată perioada

de la data de 14 octombrie 2008, însă nu a specificat nici suma, nici termenul de achitare.

La ultima adresare din 26.02.2021, pârâtul l-a informat precum că, accesul la cota de

teren agricol nu a fost interzis niciodată și este asigurat în continuare, ceea ce este fals,

deoarece proprietatea lui este îngrădită cu gard de sârmă metalică, fapt demonstrat și

prin fotografiile anexate la dosar.

Reclamantul a relatat că la data de 10 iulie 2018 s-a adresat în instanța de judecată

cu cerere prin care a solicitat revendicarea bunului imobil din posesia ilegală, încasarea

prejudiciului, obligarea Primăriei să-i asigure calea de acces către bunul imobil

proprietate privată a lui, însă prin hotărârea din 21 octombrie 2020, cererea de chemare

în judecată a fost respinsă. Prin aceeași hotărâre judecătorească, în partea descriptivă,

instanța reiterează că, în situația în care calea de acces a fost stabilită de administrația

publică locală prin întocmirea planului cadastral, hotarele cotei echivalente de teren au

fost stabilite în natură, iar accesul către acesta este îngrădit de către o persoană terță,

acțiunea de înlăturare a obstacolelor, urmează a fi înaintată nu către administrația publică

locală, dar către terța persoană. La ultima adresare către pârât de a-i asigura drumul de

acces către terenul în cauză a răspuns că, calea de acces nu a fost îngrădită, ceea ce nu

corespunde realității.

Prin încheierea din 19 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a respins

excepția de tardivitate invocată de reprezentantul pârâtului SRL „Gospodarul-Rediu”

avocatul Iosif Mardari.

Prin hotărârea din 06 octombrie 2022 a judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea

civilă a fost admisă parțial.

S-a obligat SRL „Gospodarul-Rediu” să înlăture obstacolele din posesia, folosința

și administrarea terenului agricol cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0927

ha, amplasat în extravilanul sat. Albinețul Vechi, r-nul Fălești prin demolarea unei

porțiuni de gard metalic cu lungimea de 4 metri ce îngrădește accesul lui Anatolie

Cibotaru la bunul sus-numit.

S-a încasat de la SRL „Gospodarul-Rediu” în beneficiul lui Anatolie Cibotaru cu

titlu de compensare a cheltuielilor de judecată, taxa de stat în mărime de 100 de lei.

În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 27 octombrie 2022, reprezentantul apelantului SRL „Gospodarul-Rediu”

avocatul Iosif Mardari, a declarat apel nemotivat, iar la 16 ianuarie 2023 a înregistrat

cererea de apel motivată, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

contestate cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea de apel

depusă de reprezentantul apelantului SRL „Gospodarul-Rediu”, avocatul Iosif Mardari,

casată hotărârea din 06 octombrie 2022 a judecătoriei Bălți, sediul Fălești și emisă o

decizie nouă de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că, pentru intrarea pe câmpul unde

se află terenul în litigiu sunt 2 căi de acces, una fiind permanent deschisă și anume poarta

centrală și alta periodic deschisă. Însă, Cibotaru Anatolie nu le acceptă susținând faptul

că calea de acces la terenul său este cu totul alta. Prin urmare, nu există obstacol în

accesul la terenul în litigiu. Simpla nemulțumire a reclamantului cu poziționarea

accesului la terenul său nu confirmă existența creării obstacolelor de către apelantul SRL

„Gospodarul-Rediu”.

2

A mai reținut instanța de apel că, Anatolie Cibotaru nu a prezentat careva probe

justificative care ar confirma că SRL „Gospodarul-Rediu” îi îngrădește calea de acces

către cota de teren agricol cu numărul cadastral XXXX, or, reieșind din probele

administrate la dosar nu se probează faptul precum că calea de acces către acest teren

este anume în locul unde indică reclamantul.

Cu referire la solicitarea privind demolarea unei porțiuni de gard, Curtea de Apel

Bălți a reiterat prevederile art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale care indică că orice

persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi

lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute

de lege și de principiile generale ale dreptului internațional, astfel în opinia instanței de

apel demolarea construcției în condițiile din speță, ar duce la încălcarea dreptului de

proprietate al apelantului SRL „Gospodarul-Rediu”.

A concluzionat că, în lipsa unor probe pertinente și concludente, înscrisuri

justificative, circumstanțele invocate de către reclamantul Anatolie Cibotaru în cererea

de chemare în judecată precum că SRL „Gospodarul-Rediu” i-a creat obstacol la

folosirea terenului său, poartă un caracter declarativ și neargumentat.

La 09 august 2023 Cibotaru Anatolie, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că ce ține de referire la îngrădirea dreptului de

acces liber la proprietatea sa, administratorul SRL „Gospodaru-Rediu” cît și

reprezentantul acestuia în instanța de judecată nu au negat faptul îngrădirii terenului cu

sârmă metalică pe tot perimetrul tuturor cotelor de teren echivalent, în care se află și

terenul său. Instanța de fond corect a apreciat că anume aceste condiții, care îngrădesc

accesul recurentului liber și nestingherit la proprietatea sa.

A menționat că Curtea de Apel Bălți a ignorat prevederile art. 239, 241 din Codul

de procedură civilă, în conformitate cu care hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța de judecată își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de către instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată, în

motivarea hotărârii se indică circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe

care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate

de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Consideră că instanța de apel, era obligată să verifice toate circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite dar invocate de către părți.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul

deciziei la data de 13 iunie 2023.

Conform materialelor cauzei, rezultă că decizia instanței de apel a fost expediată

participanților la proces, la data de 14 iulie 2023 (f.d.198).

3

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Anatolie Cibotaru, la data de 09 august 2023 se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

La data de 21 august 2023, SRL „Gospodarul-Rediu”, a depus referință prin care a

solicitat respingerea cererii de recurs declarată de Cibotaru Anatolie.

La data de 06 septembrie 2023, reprezentatntul SRL „Gospodarul-Rediu”, avocatul

Iosif Mardari a depus referință prin care a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de

recurs declarată de Cibotaru Anatolie.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Cibotaru Anatolie,

a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele

invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a

pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

4

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Cibotaru Anatolie, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cibotaru Anatolie.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

5