2ra-1469/21 — cu privire la încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1469/2021

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (jud. O. Ciumaș)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oleg Pleșca,

reprezentat de avocatul Tatiana Guțu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Vrabii

împotriva lui Oleg Pleșca cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță

împotriva hotărîrii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin

care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 16 iunie 2020, Ivan Vrabii a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Oleg Pleșca cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 10 octombrie 2019, Ivan Vrabii a încheiat

cu Oleg Pleșca o convenție cu privire la împrumutul mijloacelor bănești și anume, i-a

transmis în proprietate bani în sumă de 3300 de euro.

A menționat că, în acest sens a fost întocmită o recipisă, conform căreia, Oleg

Pleșca s-a obligat să-i restituie banii împrumutați sau materiale de construcții

(geamuri și uși), până pe 10 noiembrie 2019.

A susținut că, până la depunerea acțiunii, Oleg Pleșca i-a confecționat uși și

geamuri în sumă de 600 de euro, iar restanța împrumutului fiind de 2700 de euro.

La 27 decembrie 2019 și respectiv la 29 ianuarie 2020, a expediat în adresa

pârâtului somații, solicitând să-i restituie banii, sau în caz contrar se va adresa cu

cerere de chemare în instanță de judecată.

Astfel, ținând cont de faptul că, pârâtul nu a soluționat litigiul pe cale amiabilă și

nu a întreprins careva măsuri în vederea stingerii datoriei formate, Ivan Vrabii a

solicitat încasarea de la Oleg Pleșca a datoriei în mărime de 2700 de euro și

compensarea cheltuielilor de judecată, compusă din taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii în sumă de 1560 de lei.

Prin hotărîrea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești,

acțiunea depusă de Ivan Vrabii, a fost admisă. A fost încasat de la Oleg Pleșca în

beneficiul lui Ivan Vrabii datoria în sumă de 2700 de euro. A fost încasat de la Pleșca

Oleg în beneficiul lui Ivan Vrabii cheltuielile de judecată în sumă de 1560 de lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 20 noiembrie 2020, Oleg

Pleșca, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță a declarat apel nemotivat, iar la 05

februarie 2021, apel motivat împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Fălești, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integrale.

Prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță și a fost menținută

hotărîrea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin care acțiunea

depusă de Ivan Vrabii, a fost admisă.

În susținerea soluție sale instanța de apel a aplicat prevederile art. 308 alin.(1),

321 alin.(1), 774 alin. (1), 775 alin.(1), 858, 1242 alin.(1), 1247 alin.(1) din Codul

civil, și a conchis că, prima instanță corect a stabilit că, în prezenta cauză civilă între

reclamantul/intimat Ivan Vrabii și pârâtul/apelant Oleg Pleșca a fost încheiat la 10

octombrie 2019 un contract de împrumut a banilor, în formă de recipisă, prin care

Oleg Pleșca s-a obligat ca în termen de pînă la 10 noiembrie 2019 să achite în folosul

lui Ivan Vrabii, datoria în mărime de 3300 de euro, ca urmare, părțile, fiecare

urmărind drepturi și obligații care au fost consemnate în acest contract.

La fel, instanța de apel a stabilit că, la 07 iulie 2020 aceleași părți au consemnat

în scris părțile componente ale datoriei în sumă de 3300 euro și anume: 1300 euro –

pentru utilajul de confecționare a fortanului și 2000 euro – pentru autocamionul de

model MAZ-5516, FL AR 322.

În virtutea acestui fapt instanța de apel a conchis că, pe parcursul examinării

cauzei în prima instanță și cea de apel atât reclamantul/intimat Vrabii Ivan cât și

pârâtul/apelant Pleșca Oleg au confirmat faptul că anterior încheierii actului juridic

din 10 octombrie 2019, între reclamant în calitate de vânzător și pârât în calitate de

cumpărător au fost încheiate două contracte de vânzare –cumpărare a utilajului de

confecționare a fortanului și respectiv a autocamionului de marcă MAZ-5516. În

urma încheierii acestor contracte Pleșca Oleg nu și-a executat obligația de plată a

prețului pentru utilajul de confecționare a fortanului în mărime de 1300 de euro cât și

parțial obligația de plată a prețului pentru procurarea autocamionului de marcă MAZ-

5516, restanța fiind de 2000 de euro. Aceleași circumstanțe sunt incluse și în actul

juridic din 10 octombrie 2019. Respectiv instanța de apel a constatat ca fiind valabil

actul juridic în temeiul căruia Oleg Pleșca s-a obligat să achite în contul lui Ivan

Vrabii datoria în sumă de 3300 de euro.

Potrivit circumstanțelor de fapt constatate, instanța de apel a reținut că, atât la

încheierea actului juridic din 10 octombrie 2019 cât și la momentul efectuării

înscrierilor referitor la descifrarea sumei datorate la 07 iulie 2020, pârâtul/apelant

Pleșca Oleg în calitate de debitor nu a invocat obiecții referitor la existența și

întinderea obligației de a achita în beneficiul reclamantului/intimat Ivan Vrabii

datoria în sumă de 3300 de euro. Respectiv, refuzul lui Oleg Pleșca de a achita

datoria față de Ivan Vrabii constituie o eschivare cu rea-voință de la executarea

obligațiilor asumate prin actul juridic încheiat.

2

De asemenea instanța de apel a mai reținut că, în ședință de judecată s-a

confirmat faptul că, Oleg Pleșca a stins parțial datoria față de Ivan Vrabii în sumă de

600 de euro, prin confecționarea unor ferestre și uși. Respectiv, la momentul

intentării acțiunii datoria lui Oleg Pleșca față de Ivan Vrabii constituie suma de 2700

de euro, motiv pentru care prima instanță corect a dispus încasarea acestei sume de la

Pleșca Oleg în beneficiul lui Vrabii Ivan.

La fel instanța de apel, aplicând prevederile art.94 alin.(1), 98 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, a menționat că, prima instanța corect a reținut precum că,

reclamantul/intimat Ivan Vrabii la înaintarea prezentei cauze în instanța de judecată a

achitat taxa de stat în mărime de 1560 de lei, or, ordinul de încasare a numeralului nr.

QSG2382:1695860 din 10 iunie 2020 este proba care confirmă faptul dat (f.d.2),

astfel, având în vedere că, acțiunea depusă de Vrabii Ivan a fost admisă integral,

instanța de fond corect a dispus și compensarea cheltuielilor de judecată de către Oleg

Pleșca, cheltuieli suportate de Vrabii Ivan în legătură cu judecarea prezentei cauze în

sumă totală de 1560 de lei.

În consecință, instanța de apel a conchis că, toate argumentele și afirmațiile

invocate de către apelant, sunt vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele au

fost examinate de prima instanță, iar instanța de apel le apreciază ca fiind

inconsistente și fără raționament juridic valabil circumstanțelor speței.

La 03 august 2021, Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărârii de respingere integrală a

acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată compusă din taxa de stat achitată

pentru examinarea acțiunii în ordine de apel în sumă de 775 de lei și în ordine de

recurs în sumă de 1170 de lei, precum și suma de 6000 de lei pentru asistența

juridică.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărîrea primei instanțe

cît și cu decizia instanței de apel, deoarece nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat

legea, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar aceste încălcări ale instanțelor inferioare au dus la soluționarea greșită a

litigiului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 15 aprilie 2021 și a

expediat copia deciziei participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la 11

iunie 2021 (f.d.175), și recepționată de recurentul Oleg Pleșca la 18 iunie 2021,

potrivit avizului de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.85)

Astfel, având în vedere faptul că, recursul declarat împotriva deciziei din 15

aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost înregistrat la 05 august 2021, fiind expediat

prin poștă la 03 august 2021 (f.d. 91), în conformitate cu art. 434 din Codul de

procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

3

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 03 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimatului

copia recursului și l-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acesteia.

Prin referință depusă la 27 septembrie 2021, Ivan Vrabii, reprezentat de avocatul

Iulian Paciurca a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că, recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de

avocatul Tatiana Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene

4

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5