2ra-1469/21 — cu privire la încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1469/2021 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (jud. O. Ciumaș) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 13 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Vrabii împotriva lui Oleg Pleșca cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță împotriva hotărîrii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 16 iunie 2020, Ivan Vrabii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Pleșca cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 10 octombrie 2019, Ivan Vrabii a încheiat cu Oleg Pleșca o convenție cu privire la împrumutul mijloacelor bănești și anume, i-a transmis în proprietate bani în sumă de 3300 de euro. A menționat că, în acest sens a fost întocmită o recipisă, conform căreia, Oleg Pleșca s-a obligat să-i restituie banii împrumutați sau materiale de construcții (geamuri și uși), până pe 10 noiembrie 2019. A susținut că, până la depunerea acțiunii, Oleg Pleșca i-a confecționat uși și geamuri în sumă de 600 de euro, iar restanța împrumutului fiind de 2700 de euro. La 27 decembrie 2019 și respectiv la 29 ianuarie 2020, a expediat în adresa pârâtului somații, solicitând să-i restituie banii, sau în caz contrar se va adresa cu cerere de chemare în instanță de judecată.

Astfel, ținând cont de faptul că, pârâtul nu a soluționat litigiul pe cale amiabilă și nu a întreprins careva măsuri în vederea stingerii datoriei formate, Ivan Vrabii a solicitat încasarea de la Oleg Pleșca a datoriei în mărime de 2700 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată, compusă din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 1560 de lei. Prin hotărîrea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea depusă de Ivan Vrabii, a fost admisă. A fost încasat de la Oleg Pleșca în beneficiul lui Ivan Vrabii datoria în sumă de 2700 de euro. A fost încasat de la Pleșca Oleg în beneficiul lui Ivan Vrabii cheltuielile de judecată în sumă de 1560 de lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 20 noiembrie 2020, Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță a declarat apel nemotivat, iar la 05 februarie 2021, apel motivat împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integrale. Prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță și a fost menținută hotărîrea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin care acțiunea depusă de Ivan Vrabii, a fost admisă.

În susținerea soluție sale instanța de apel a aplicat prevederile art. 308 alin.(1), 321 alin.(1), 774 alin. (1), 775 alin.(1), 858, 1242 alin.(1), 1247 alin.(1) din Codul civil, și a conchis că, prima instanță corect a stabilit că, în prezenta cauză civilă între reclamantul/intimat Ivan Vrabii și pârâtul/apelant Oleg Pleșca a fost încheiat la 10 octombrie 2019 un contract de împrumut a banilor, în formă de recipisă, prin care Oleg Pleșca s-a obligat ca în termen de pînă la 10 noiembrie 2019 să achite în folosul lui Ivan Vrabii, datoria în mărime de 3300 de euro, ca urmare, părțile, fiecare urmărind drepturi și obligații care au fost consemnate în acest contract.

La fel, instanța de apel a stabilit că, la 07 iulie 2020 aceleași părți au consemnat în scris părțile componente ale datoriei în sumă de 3300 euro și anume: 1300 euro – pentru utilajul de confecționare a fortanului și 2000 euro – pentru autocamionul de model MAZ-5516, FL AR 322. În virtutea acestui fapt instanța de apel a conchis că, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și cea de apel atât reclamantul/intimat Vrabii Ivan cât și pârâtul/apelant Pleșca Oleg au confirmat faptul că anterior încheierii actului juridic din 10 octombrie 2019, între reclamant în calitate de vânzător și pârât în calitate de cumpărător au fost încheiate două contracte de vânzare –cumpărare a utilajului de confecționare a fortanului și respectiv a autocamionului de marcă MAZ-5516.

În urma încheierii acestor contracte Pleșca Oleg nu și-a executat obligația de plată a prețului pentru utilajul de confecționare a fortanului în mărime de 1300 de euro cât și parțial obligația de plată a prețului pentru procurarea autocamionului de marcă MAZ- 5516, restanța fiind de 2000 de euro. Aceleași circumstanțe sunt incluse și în actul juridic din 10 octombrie 2019. Respectiv instanța de apel a constatat ca fiind valabil actul juridic în temeiul căruia Oleg Pleșca s-a obligat să achite în contul lui Ivan Vrabii datoria în sumă de 3300 de euro.

Potrivit circumstanțelor de fapt constatate, instanța de apel a reținut că, atât la încheierea actului juridic din 10 octombrie 2019 cât și la momentul efectuării înscrierilor referitor la descifrarea sumei datorate la 07 iulie 2020, pârâtul/apelant Pleșca Oleg în calitate de debitor nu a invocat obiecții referitor la existența și întinderea obligației de a achita în beneficiul reclamantului/intimat Ivan Vrabii datoria în sumă de 3300 de euro. Respectiv, refuzul lui Oleg Pleșca de a achita datoria față de Ivan Vrabii constituie o eschivare cu rea-voință de la executarea obligațiilor asumate prin actul juridic încheiat. 2 De asemenea instanța de apel a mai reținut că, în ședință de judecată s-a confirmat faptul că, Oleg Pleșca a stins parțial datoria față de Ivan Vrabii în sumă de 600 de euro, prin confecționarea unor ferestre și uși.

Respectiv, la momentul intentării acțiunii datoria lui Oleg Pleșca față de Ivan Vrabii constituie suma de 2700 de euro, motiv pentru care prima instanță corect a dispus încasarea acestei sume de la Pleșca Oleg în beneficiul lui Vrabii Ivan. La fel instanța de apel, aplicând prevederile art.94 alin.(1), 98 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a menționat că, prima instanța corect a reținut precum că, reclamantul/intimat Ivan Vrabii la înaintarea prezentei cauze în instanța de judecată a achitat taxa de stat în mărime de 1560 de lei, or, ordinul de încasare a numeralului nr. QSG2382:1695860 din 10 iunie 2020 este proba care confirmă faptul dat (f.d.2), astfel, având în vedere că, acțiunea depusă de Vrabii Ivan a fost admisă integral, instanța de fond corect a dispus și compensarea cheltuielilor de judecată de către Oleg Pleșca, cheltuieli suportate de Vrabii Ivan în legătură cu judecarea prezentei cauze în sumă totală de 1560 de lei.

În consecință, instanța de apel a conchis că, toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelant, sunt vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele au fost examinate de prima instanță, iar instanța de apel le apreciază ca fiind inconsistente și fără raționament juridic valabil circumstanțelor speței. La 03 august 2021, Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărârii de respingere integrală a acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată compusă din taxa de stat achitată pentru examinarea acțiunii în ordine de apel în sumă de 775 de lei și în ordine de recurs în sumă de 1170 de lei, precum și suma de 6000 de lei pentru asistența juridică.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărîrea primei instanțe cît și cu decizia instanței de apel, deoarece nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar aceste încălcări ale instanțelor inferioare au dus la soluționarea greșită a litigiului. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 15 aprilie 2021 și a expediat copia deciziei participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la 11 iunie 2021 (f.d.175), și recepționată de recurentul Oleg Pleșca la 18 iunie 2021, potrivit avizului de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.85) Astfel, având în vedere faptul că, recursul declarat împotriva deciziei din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost înregistrat la 05 august 2021, fiind expediat prin poștă la 03 august 2021 (f.d. 91), în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității 3 recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin notificarea din 03 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Prin referință depusă la 27 septembrie 2021, Ivan Vrabii, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene 4 pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Oleg Pleșca, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5