2ra-1361/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1361/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Holban)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Dabija și Galina Dabija,

reprezentați de avocatul Elic Dlujanschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cernica

împotriva lui Ion Dabija și Galinei Dabija cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 septembrie 2016, Valentina Cernica a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Dabija și Galinei Dabija cu privire la încasarea datoriei

și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 25 august 2015 a împrumutat Galinei

Dabija pentru interese familiare suma de 4 950 de Euro, ce urma a fi rambursată de

ultima la data de 25 septembrie 2015, fapt confirmat prin recipisa întocmită în

sensul dat.

Ulterior, la 25 septembrie 2015 reclamanta a împrumutat lui Ion Dabija,

pentru interese familiare, mijloace bănești în sumă de 5 500 de Euro, cu termen

final de rambursare până la 25 decembrie 2015, la fel, fiind întocmită o recipisă în

confirmarea faptului dat.

Deoarece la scadență pârâții nu au restituit împrumutul, la data de 15 august

2016 în adresa lor a fost expediată reclamația, care, deși a fost recepționată de

ultimii la data de 18 august 2016, a rămas fără soluționare, fapt ce a determinat

reclamanta să se adreseze cu acțiune în instanță.

A solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Ion Dabija și Galinei Dabija

a sumei datorate în mărime de 10 450 de Euro; dobânzii de întârziere în mărime de

40 139,53 de lei și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată a Valentinei Cernica împotriva lui Ion

Dabija și Galinei Dabija cu privire la încasarea datoriei. S-a încasat din contul lui

Ion Dabija în beneficiul Valentinei Cernica împrumutul în mărime de 5 500 de

euro, dobânda de întârziere în mărime de 17 301,91 lei și cheltuielile de judecată în

sumă de 4 188,74 de lei. S-a încasat din contul Galinei Dabija în beneficiul

1

Valentinei Cernica împrumutul în mărime de 4950 de euro, dobânda de întârziere

în mărime de 1 190,97 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 811,26 lei. S-a

încasat din contul Galinei Dabija în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

2527,19 de lei. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 4 martie 2019, avocatul

Dlujanschi Elic, în interesele lui Ion Dabija și Galinei Dabija, a declarat apel,

solicitând admiterea cererii de apel și casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în

judecată integral.

Prin decizia din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de avocatul Dlujanschi Elic, în interesele lui Ion Dabija și Galinei

Dabija. S-a menținut hotărârea din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina

Cernica împotriva lui Ion Dabija și Galinei Dabija cu privire la încasarea datoriei.

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe, Colegiul a constatat că dispozițiile procedurale au fost respectate în tot,

astfel, instanța de fond a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între

părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în

corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate

corect.

Reținând prevederile art. 7 alin. (1), (4), 195, 514, 512 alin. (1), 867 alin. (1),

873, 530, 531 Cod civil, art. 24 alin. (2) Codul familiei, înscrisurile anexate la

actele cauzei, Colegiul a constatat că la baza raportului juridic obligațional a

părților litigante se află recipisa din 25 august 2015, conform căreia Galina Dabija

a împrumutat de la Valentina Cernica suma de 4 950 de Euro și recipisa din 25

septembrie 2015, conform căreia Ion Dabija a împrumutat de la Valentina Cernica

suma de 5 500 de Euro, obligându-se să o restituie până la data de 25 decembrie

2015.

Colegiul a reținut că prevederile codului civil nu conțin reguli speciale cu

privire la forma contractului de împrumut, urmând să fie respectate regulile

generale referitoare la forma convenției stabilite la art. 210, 211 Cod civil, or,

actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele

fizice și dintre persoanele fizice se încheie în formă scrisă dacă valoarea obiectului

actului juridic depășește 1 000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent

de valoarea obiectului.

La fel, Colegiul a menționat că debitorii Ion Dabija și Galina Dabija în

termenul fixat nu și-au onorat obligațiunile de restituire a datoriei, eschivându-se

de la plata datoriei, drept urmare, la 15 august 2016, avocatul Maxim Chișca în

interesele Valentinei Cernica a înaintat către Ion Dabija și Galina Dabija o

reclamație, prin care a solicitat achitarea datoriei în mărime de 4 950 de Euro și de

5 500 de Euro, în termen de 5 zile calendaristice din momentul recepționării

notificării, informând, că în caz contrar, în scopul încasării forțate a datoriei, se va

adresa instanței de judecată.

Colegiul a considerat că instanța de fond corect a statuat că Ion Dabija și

Galina Dabija nu și-au onorat obligațiile contractuale și nu au achitat împrumutul

în termenul convenit de părți, iar soluționarea pe cale amiabilă a litigiului apărut nu

a dat rezultat, astfel pârâții urmează să restituie reclamantului suma împrumutului

2

în mărime de 4 950 de Euro și de 5 500 de Euro, care constituie datoria confirmată

prin recipisa din 25 august 2015, conform căreia Galina Dabija a împrumutat de la

Valentina Cernica suma de 4 950 de Euro și prin recipisa din 25 septembrie 2015

conform căreia Ion Dabija a împrumutat de la Valentina Cernica suma de 5 500 de

Euro, ori, probe contrare nu au fost prezentate.

Colegiul a conchis că în lipsa unor probe contrare, actele juridice - recipisele

din data de 25 august 2015 și din data de 25 septembrie 2015, produc efecte

juridice pentru semnatari, generând obligația pârâților-apelanți de a restitui suma

indicată în acestea în termenul stabilit.

Cât privește dobânda de întârziere, Colegiul a reținut că dobânda de întârziere

pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare curge de drept, chiar dacă nu a

fost stabilită expres în recipisele din data de 25 august 2015 și din data de 25

septembrie 2015.

Prin prisma art. 619 alin. (2), 617 alin. (1) și (2) lit. c) Cod civil, Colegiul a

învederat că din textul recipisei din data de 25 august 2015 nu rezultă că părțile au

convenit expres termenul la care debitorul trebuia să execute obligația. Reieșind

din aceste considerente, pârâții au fost puși în întârziere la data de 24 august 2016,

data la care au expirat cele 5 zile acordate în urma somației recepționate de pârâți

la data de 18 august 2016.

Reieșind din aceste considerente, instanța de fond, just a ajuns la concluzia de

a încasa din contul Galinei Dabija în beneficiul Valentinei Cernica dobânda de

întârziere în mărime de 1 190,97 de lei și din contul lui Ion Dabija în beneficiul

Valentinei Cernica dobânda de întârziere în mărime de 17 301,91 lei.

La 5 august 2021, Ion Dabija și Galina Dabija, reprezentați de avocatul Elic

Dlujanschi, au declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere parțială a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 mai 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 16 iunie 2021 (f.d. 85-86; Vol. II), astfel,

recursul declarat la 5 august 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

3

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 august 2021

instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței, or, până la data examinării cauzei careva referințe în adresa

instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Dabija și Galina Dabija,

reprezentați de avocatul Elic Dlujanschi, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Dabija și Galina Dabija,

reprezentați de avocatul Elic Dlujanschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ion Dabija și Galina Dabija, reprezentați de

avocatul Elic Dlujanschi, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Dabija și Galina Dabija,

reprezentați de avocatul Elic Dlujanschi, împotriva deciziei din 27 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5