2r-166/23 — incasarea datoriei

2r-166/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-166/23

2-21128631-01-2r-13042023

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V. Holban

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, A. Bostan, G. Dașchevici

D E C I Z I E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecătorul Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de avocatul Pavel Tarlev în numele și interesele

lui Victor Dabija,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim

Godovaniuc împotriva lui Victor Dabija cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023,

c o n s t a t ă:

La 26 august 2021, Maxim Godovaniuc, fiind reprezentat de avocatul Ion

Palii, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Dabija, cu privire

la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 octombrie 2022, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Maxim Godovaniuc

împotriva lui Victor Dabija cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Victor Dabija în beneficiul lui Maxim Godovaniuc, cu titlu

de datorie în baza contratului de împrumut din 13 iunie 2021 suma de 4 000 euro și

cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 10 600 lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 28 noiembrie 2022, Victor Dabija a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului,

casarea integrală a hotărârii și restituirea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023, s-a respins ca

neîntemeiată cererea apelantului Victor Dabija, cu privire la repunere în termenul

de atac al hotărârii judecătorești și s-a restituit cererea de apel declarată de Victor

Dabija împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 octombrie

2022, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal iar instanța a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

1

La 23 martie 2023, avocatul Pavel Tarlev, acționând în numele și interesele

lui Victor Dabija, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2023, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii și

restituirea spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

În motivarea recursului, a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

invocând că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

În esență, reprezentantul recurentului a susținut că despre adoptarea hotărârii

Victor Dabija nu a cunoscut anterior.

La dosar lipsesc probe ce ar confirma faptul că, recurentul a fost informat

despre ședința de judecată stabilită pentru data de 20 octombrie 2022. Or, pentru

ședința de judecată stabilită anterior la data de 4 octombrie 2022, recurentul a

expediat în adresa primei instanțe o cerere privind amânarea procesului din motiv

că, a fost antrenat la „seminare de preevaluare la universitate”, însă cererea a fost

respinsă de instanța de judecată, iar despre acest fapt, precum și despre faptul

stabilirii ședinței de judecată pentru data de 20 octombrie 2022, nu a fost înștiințat.

Astfel, a invocat că, cauza a fost examinată ilegal în absența recurentului

Victor Dabija. Or, despre locul, data și ora ședinței de judecată recurentul nu a fost

înștiințat în mod legal, la dosar lipsind careva probe în acest sens.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

La caz, Completul constată că copia încheierii contestate a fost comunicată

recurentului Victor Dabija, prin intermediul poștei electronice, la 13 martie 2023,

iar cererea de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 februarie

2023 a fost declarat, la 23 martie 2023, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea

încheierii contestate, din următoarele motive.

La caz, din actele dosarului se constată că la 26 august 2021, Maxim

Godovaniuc, fiind reprezentat de avocatul Ion Palii, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Victor Dabija, cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d.6-8)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 noiembrie 2021, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată. (f.d.16)

La 8 decembrie 2021, Victor Dabija a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 noiembrie 2021. (f.d.18)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2022, s-a admis apelul

declarat de Victor Dabija, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 12 noiembrie 2021 și s-a restituit cauza spre rejudecare, în aceiași instanță, în

alt complet de judecată. (f.d.64-70)

2

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 mai 2022, cauza

civilă s-a acceptat spre examinarea în procedură contencioasă și s-a stabilit ședința

de judecată pentru data de 4 octombrie 2022, ora 12:00. (f.d.77)

Copia încheierii menționate a fost expediată pârâtului pentru cunoștință, cu

propunerea de a depune referință în termen de 30 de zile din momentul

recepționării.

Potrivit avizului de recepție (f.d.80), Victor Dabija a recepționat încheierea la

17 august 2022.

Prin cererea depusă la 4 octombrie 2022, ora 10:11, prin intermediul poștei

electronice, Victor Dabija a solicitat amânarea ședinței de judecată, invocând

imposibilitatea prezentării la aceasta. (f.d.84-85)

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4

octombrie 2022, s-a dispus respingerea cererii de amânare depusă de Victor

Dabija. (f.d.89)

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 4 octombrie 2022, s-a

amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 20 octombrie 2022. (f.d.89 verso)

Dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 20 octombrie 2022.

(f.d.90)

Iar, la 28 noiembrie 2022, Victor Dabija a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel și casarea

hotărârii (f.d.93).

Examinând chestiunea privind acceptarea spre examinare a cererii de apel,

prin încheierea din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de

repunere în termen și a restituit-o ca fiind depusă în afara termenului legal.

Instanța de apel și-a fundamentat soluția în baza art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă, concluzionând că apelantul nu a demonstrat

imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen, în circumstanțele în care a

cunoscut cu certitudine despre litigiul intentat împotriva sa.

În sensul dat, a reținut că apelantul trebuia să fie vigilent în ceea ce privește

respectarea etapelor procedurale referitoare la cazul său și urma să se intereseze

despre derularea dosarului din momentul depunerii cererii de amânare, 4 octombrie

2022 și până la 21 noiembrie 2022, ultima zi de declarare a apelului.

Totodată, instanța de apel a remarcat că instanța ierarhic inferioară a publicat

în mod eficient pe portalul instanței atât informația despre ședința de judecată din

20 octombrie 2022, cât și dispozitivul hotărârii contestate, acesta fiind plasat pe

portalul web al instanței la data de 31 octombrie 2022.

În consecință, Colegiul instanței de apel a conchis că nerespectarea

termenului de avansare a unui apel a fost cauzat în întregime de comportamentul

apelantului, de către acesta fiind încălcate obligațiile procedurale din art. 56 alin.

(3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea

recurată legală și întemeiată, din următoarele considerente.

Conform art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

3

Colegiul reține că, termenul declarării apelului se calculează nu de la

momentul comunicării hotărârii, dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Aceste prevederi legale sunt aplicabile atât pentru partea care a fost prezentă

la pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care a fost absentă.

Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 21

octombrie 2022, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

primei instanțe, și a expirat la 21 noiembrie 2022, ultima zi pentru depunerea

cererii de apel.

În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare

datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului or momentului care a condiționat începutul lui.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.)

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Instanța de recurs notează că deși dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat în lipsa pârâtului/apelantului, faptul dat nu influențează depunerea

apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Or, prin dispozițiile articolului menționat legiuitorul nu condiționează

termenul de 30 de zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei

dispozitivului hotărârii sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării

dispozitivului hotărârii.

În context, pornind de la solicitarea de repunere în termen a cererii de apel,

motivată prin faptul că pârâtul/apelantul nu a fost citat în mod legal despre

examinarea cauzei și adoptarea hotărârii, Completul constată că aceasta a

recepționat corespondența privind intentarea acțiunii împotriva sa.

Iar, din acest motiv, alegația recurentului precum că nu a fost citat și nu a

cunoscut despre derularea litigiului este neîntemeiată, în situația în care instanța și-

a onorat această obligație și a notificat pârâtul/apelantul despre primirea în

procedură a cererii de chemare în judecată.

4

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prima

instanță a întreprins măsurile necesare de înștiințare a reclamantului și i-a notificat

în mod adecvat, conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține ca fiind justificată concluzia instanței de apel precum că nu sunt temeiuri de

repunere în termen pentru declararea apelului, or, motivele omiterii termenului

sunt imputabile doar apelantului.

Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe,

calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.

Cât privesc argumentele cererii de recurs, Colegiul le consideră neîntemeiate

și care urmează a fi respinse. Or, cele menționate mai sus confirmă faptul că Victor

Dabija a cunoscut despre intentarea acțiunii împotriva sa, astfel că acesta trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența

națională și CtEDO, de a proteja drepturile de acces la instanță prin efectuarea în

termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul

legal a cererii de apel.

În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de

convingere că pe durata întregului proces, părțile sunt obligate să se intereseze

despre dosarul aflat în examinare și să întreprindă toate măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea

sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze

despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de

lege.

În această ordine de idei, este cert că apelantul a demonstrat o neglijență a

drepturilor lui procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă

coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o

dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în

caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,

precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție trage concluzia că,

cererea de repunere în termen a apelului este nejustificată și corect a fost respinsă

de către instanța de apel.

Luând în considerare cele menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de Victor Dabija ca fiind

5

neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2023.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Victor Dabija.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Godovaniuc

împotriva lui Victor Dabija cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Viorica Puica

judecătorii Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

6