2r-166/23 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile restituirii cererii de apel
2r-166/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2r-166/23
2-21128631-01-2r-13042023
Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V. Holban
Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, A. Bostan, G. Dașchevici
D E C I Z I E
14 iunie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecătorul Viorica Puica
judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
examinând recursul declarat de avocatul Pavel Tarlev în numele și interesele
lui Victor Dabija,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim
Godovaniuc împotriva lui Victor Dabija cu privire la încasarea datoriei și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023,
c o n s t a t ă:
La 26 august 2021, Maxim Godovaniuc, fiind reprezentat de avocatul Ion
Palii, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Dabija, cu privire
la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 octombrie 2022, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Maxim Godovaniuc
împotriva lui Victor Dabija cu privire la încasarea datoriei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
S-a încasat de la Victor Dabija în beneficiul lui Maxim Godovaniuc, cu titlu
de datorie în baza contratului de împrumut din 13 iunie 2021 suma de 4 000 euro și
cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 10 600 lei.
În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 28 noiembrie 2022, Victor Dabija a depus cerere de apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului,
casarea integrală a hotărârii și restituirea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023, s-a respins ca
neîntemeiată cererea apelantului Victor Dabija, cu privire la repunere în termenul
de atac al hotărârii judecătorești și s-a restituit cererea de apel declarată de Victor
Dabija împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 octombrie
2022, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal iar instanța a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
1
La 23 martie 2023, avocatul Pavel Tarlev, acționând în numele și interesele
lui Victor Dabija, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din
23 februarie 2023, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii și
restituirea spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.
În motivarea recursului, a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,
invocând că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.
În esență, reprezentantul recurentului a susținut că despre adoptarea hotărârii
Victor Dabija nu a cunoscut anterior.
La dosar lipsesc probe ce ar confirma faptul că, recurentul a fost informat
despre ședința de judecată stabilită pentru data de 20 octombrie 2022. Or, pentru
ședința de judecată stabilită anterior la data de 4 octombrie 2022, recurentul a
expediat în adresa primei instanțe o cerere privind amânarea procesului din motiv
că, a fost antrenat la „seminare de preevaluare la universitate”, însă cererea a fost
respinsă de instanța de judecată, iar despre acest fapt, precum și despre faptul
stabilirii ședinței de judecată pentru data de 20 octombrie 2022, nu a fost înștiințat.
Astfel, a invocat că, cauza a fost examinată ilegal în absența recurentului
Victor Dabija. Or, despre locul, data și ora ședinței de judecată recurentul nu a fost
înștiințat în mod legal, la dosar lipsind careva probe în acest sens.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
La caz, Completul constată că copia încheierii contestate a fost comunicată
recurentului Victor Dabija, prin intermediul poștei electronice, la 13 martie 2023,
iar cererea de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 februarie
2023 a fost declarat, la 23 martie 2023, în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Examinând recursul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea
încheierii contestate, din următoarele motive.
La caz, din actele dosarului se constată că la 26 august 2021, Maxim
Godovaniuc, fiind reprezentat de avocatul Ion Palii, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Victor Dabija, cu privire la încasarea datoriei și
compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d.6-8)
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 noiembrie 2021, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată. (f.d.16)
La 8 decembrie 2021, Victor Dabija a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 noiembrie 2021. (f.d.18)
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2022, s-a admis apelul
declarat de Victor Dabija, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
din 12 noiembrie 2021 și s-a restituit cauza spre rejudecare, în aceiași instanță, în
alt complet de judecată. (f.d.64-70)
2
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 mai 2022, cauza
civilă s-a acceptat spre examinarea în procedură contencioasă și s-a stabilit ședința
de judecată pentru data de 4 octombrie 2022, ora 12:00. (f.d.77)
Copia încheierii menționate a fost expediată pârâtului pentru cunoștință, cu
propunerea de a depune referință în termen de 30 de zile din momentul
recepționării.
Potrivit avizului de recepție (f.d.80), Victor Dabija a recepționat încheierea la
17 august 2022.
Prin cererea depusă la 4 octombrie 2022, ora 10:11, prin intermediul poștei
electronice, Victor Dabija a solicitat amânarea ședinței de judecată, invocând
imposibilitatea prezentării la aceasta. (f.d.84-85)
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4
octombrie 2022, s-a dispus respingerea cererii de amânare depusă de Victor
Dabija. (f.d.89)
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 4 octombrie 2022, s-a
amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 20 octombrie 2022. (f.d.89 verso)
Dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 20 octombrie 2022.
(f.d.90)
Iar, la 28 noiembrie 2022, Victor Dabija a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel și casarea
hotărârii (f.d.93).
Examinând chestiunea privind acceptarea spre examinare a cererii de apel,
prin încheierea din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de
repunere în termen și a restituit-o ca fiind depusă în afara termenului legal.
Instanța de apel și-a fundamentat soluția în baza art. 369 alin. (1) lit. b) din
Codul de procedură civilă, concluzionând că apelantul nu a demonstrat
imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen, în circumstanțele în care a
cunoscut cu certitudine despre litigiul intentat împotriva sa.
În sensul dat, a reținut că apelantul trebuia să fie vigilent în ceea ce privește
respectarea etapelor procedurale referitoare la cazul său și urma să se intereseze
despre derularea dosarului din momentul depunerii cererii de amânare, 4 octombrie
2022 și până la 21 noiembrie 2022, ultima zi de declarare a apelului.
Totodată, instanța de apel a remarcat că instanța ierarhic inferioară a publicat
în mod eficient pe portalul instanței atât informația despre ședința de judecată din
20 octombrie 2022, cât și dispozitivul hotărârii contestate, acesta fiind plasat pe
portalul web al instanței la data de 31 octombrie 2022.
În consecință, Colegiul instanței de apel a conchis că nerespectarea
termenului de avansare a unui apel a fost cauzat în întregime de comportamentul
apelantului, de către acesta fiind încălcate obligațiile procedurale din art. 56 alin.
(3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea
recurată legală și întemeiată, din următoarele considerente.
Conform art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel.
Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.
3
Colegiul reține că, termenul declarării apelului se calculează nu de la
momentul comunicării hotărârii, dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Aceste prevederi legale sunt aplicabile atât pentru partea care a fost prezentă
la pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care a fost absentă.
Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 21
octombrie 2022, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii
primei instanțe, și a expirat la 21 noiembrie 2022, ultima zi pentru depunerea
cererii de apel.
În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de
procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.
Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare
datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului or momentului care a condiționat începutul lui.
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua
actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or
stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine
decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură
care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate
documentele respective etc.)
Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a
exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat
din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care
justifică depășirea termenului de procedură.
Instanța de recurs notează că deși dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost
pronunțat în lipsa pârâtului/apelantului, faptul dat nu influențează depunerea
apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Or, prin dispozițiile articolului menționat legiuitorul nu condiționează
termenul de 30 de zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei
dispozitivului hotărârii sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării
dispozitivului hotărârii.
În context, pornind de la solicitarea de repunere în termen a cererii de apel,
motivată prin faptul că pârâtul/apelantul nu a fost citat în mod legal despre
examinarea cauzei și adoptarea hotărârii, Completul constată că aceasta a
recepționat corespondența privind intentarea acțiunii împotriva sa.
Iar, din acest motiv, alegația recurentului precum că nu a fost citat și nu a
cunoscut despre derularea litigiului este neîntemeiată, în situația în care instanța și-
a onorat această obligație și a notificat pârâtul/apelantul despre primirea în
procedură a cererii de chemare în judecată.
4
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prima
instanță a întreprins măsurile necesare de înștiințare a reclamantului și i-a notificat
în mod adecvat, conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține ca fiind justificată concluzia instanței de apel precum că nu sunt temeiuri de
repunere în termen pentru declararea apelului, or, motivele omiterii termenului
sunt imputabile doar apelantului.
Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe,
calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.
Cât privesc argumentele cererii de recurs, Colegiul le consideră neîntemeiate
și care urmează a fi respinse. Or, cele menționate mai sus confirmă faptul că Victor
Dabija a cunoscut despre intentarea acțiunii împotriva sa, astfel că acesta trebuia să
întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența
națională și CtEDO, de a proteja drepturile de acces la instanță prin efectuarea în
termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul
legal a cererii de apel.
În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de
convingere că pe durata întregului proces, părțile sunt obligate să se intereseze
despre dosarul aflat în examinare și să întreprindă toate măsurile necesare de a
proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania nr.
7557/03 din 11 septembrie 2007).
În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.
Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este
obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze
despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de
lege.
În această ordine de idei, este cert că apelantul a demonstrat o neglijență a
drepturilor lui procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența
necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.
Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă
coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o
dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească
(judecător).
Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în
caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,
precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție trage concluzia că,
cererea de repunere în termen a apelului este nejustificată și corect a fost respinsă
de către instanța de apel.
Luând în considerare cele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de Victor Dabija ca fiind
5
neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel
Chișinău din 23 februarie 2023.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Victor Dabija.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023, în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Godovaniuc
împotriva lui Victor Dabija cu privire la încasarea datoriei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Viorica Puica
judecătorii Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
6