2ra-1466/20 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-1466/20 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosarul nr. 2ra-1466/2020 prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (A. Cerbu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 21 octombrie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Prozorov Igor, reprezentat de avocatul Trohin Lilia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prozorov Igor împotriva Anei Delimarțchi cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Prozorov Igor și a fost menținută hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, c o n s t a t ă La 24 octombrie 2018 Prozorov Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Delimarțchi cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în perioada anilor 2016-2017, la rugămintea pârâtei Delimarțchi Ana, i-a împrumutat acesteia suma de 12 000 de euro, fapt confirmat prin dispozițiile de plată de transfer a mijloacelor bănești. Având încredere, nu a solicitat întocmirea unei recipise din partea pârâtei. La solicitare de a-i restitui sumele, pârâta se eschivează cu rea-credință. A solicitat încasarea de la pârâta a sumei de 12 000 de euro cu titlu de ]mprumut. Suplimentar reclamantul a indicat ca temei de drept prevederile art. 1389 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data producerii faptului juridic). Prin hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, acțiunea a fost respinsă.
Prin hotărârea suplimentară din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, a fost respinsă pretenția întemeiată de drept pe prevederile art. 1389 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data producerii faptului juridic). Nefiind de acord cu hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, la 01 iulie 2019 Prozorov Igor a declarat apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Prozorov Igor și a fost menținută hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari. Instanța de apel a constatat legalitatea hotărârii atacate, deoarece apelantul nu a prezentat careva probe care ar demonstra acordarea intimatei a cărorva sume cu titlu de împrumut.
Or, Colegiul instanței de apel a apreciat că prima instanță corect a calificat raportul juridic dintre părțile litigante ca nefiind de împrumut, deoarece între ele nu exista un contract de împrumut care să ateste situația pretinsă de reclamant privind acordarea împrumutului. Instanța de apel a relevat că simplul fapt de transfer a mijloacelor bănești și ridicarea acestor mijloace de către intimată, în lipsa unui contract scris de împrumut, nu demonstrează existența raportului de împrumut. Iar, intimata neagă existența unui împrumut, declarând că sumele bănești transferate de apelant au avut alt statut și nu au constituit un împrumut. La 26 august 2020 Prozorov Igor, reprezentat de avocatul Trohin Lilia, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat neaplicarea legii care urma a fi aplicată și interpretarea eronată a legii. De asemenea, a indicat asupra aprecierii arbitrare a probelor administrate. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la data de 02 iulie 2020. Prin urmare, recursul declarat la data de 26 august 2020 este în termen. Prin avizele de recepție se confirmă primirea de către intimată și avocatul ei a copiei recursului. Însă referință nu a fost depusă.
Examinând temeiurile recursului declarat de Prozorov Igor, reprezentat de avocatul Trohin Lilia, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
2 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Prozorov Igor, reprezentat de avocatul Trohin Lilia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Prozorov Igor, reprezentat de avocatul Trohin Lilia.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 3 d i s p u n e: Recursul declarat de Prozorov Igor, reprezentat de avocatul Trohin Lilia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.