2ra-1454/17 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1454/17 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1454/17
Instanța de fond: V. Ciuntu
Instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
D E C I Z I E
27 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, Valeriu Doagă,
Judecători Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,
Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova
Examinând recursul declarat de către Gheorghi Căpățînă prin intermediul
avocatului Negura Ion,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Căpățînă Gheorghi
către Dabija Anton, privind încasarea datoriei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de avocatul Negura Ion, în interesele lui Gheorghi
Căpățînă, s-a admis apelul depus de avocatul Cocoș Mariana, în interesele lui
Dabija Anton și casată parțial hotărârea Judecătoriei Criuleni din 25 mai 2016, cu
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost respinsă ca tardivă,
c o n s t a t ă:
La data de 04 aprilie 2016, Căpățînă Gheorghi a depus o cerere de chemare în
judecată către Dabija Anton, solicitând scutirea de plata taxei de stat, asigurarea
acțiunii prin aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile, pe mijloacele
bănești aflate la conturile bancare ale pîrîtului Anton Dabija, în limita valorii
acțiunii în sumă de 26184 euro 98 eurocenți, încasarea de la Anton Dabija în
beneficiul lui Gheorghe Căpățînă a datoriei cu titlu de împrumut în sumă de 7200
euro, încasarea datoriei în sumă de 13350 euro cu titlu de împrumut și suma de
5634 euro 98 eurocenți dobânda de întîrziere și a cheltuielilor de judecată suportate
în legătură cu acest proces.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 20 noiembrie 2010 a fost încheiat de
notarul public Maria Ciuperca contractul de împrumut nr. 13237 prin care
reclamantul Căpățînă Gheorghi a transmis cu titlu de împrumut pârâtului Anton
Dabija suma de 7200 euro pentru o perioadă de 6 luni, totodată, la 20 ianuarie 2011
a fost încheiat de notarul public Olga Golubciuc contractul de ipotecă nr. 492 prin
care reclamantul Căpățînă Gheorghi a transmis cu titlu de împrumut pârâtului
Anton Dabija suma de 13350 euro pe termen de pînă la 20 noiembrie 2011, iar la
pct. 2 al respectivului contract, este indicat că, pentru asigurarea rambursării în
termen al echivalentului de 13350 euro, prevăzuți la pct. 1 al prezentului contract,
Dabija Nastasia ipotechează: teren pentru construcții, cu suprafața de 0,295 ha, cu
numărul cadastral 3129220.422, care se află în s. Măgdăcești, raionul Criuleni,
Republica Moldova; construcție casă de locuit individuală, cu numărul cadastral
3129220.422.01, cu suprafață la sol 89,6 m2; construcție accesorie, cu numărul
cadastral 3129220.422.02, cu suprafață la sol 39,4 m2; construcție accesorie, cu
numărul cadastral 3129220.422.03, cu suprafață la sol 25,6 m2, care se află în s.
Măgdăcești, raionul Criuleni, Republica Moldova.
Reclamantul a relevat că, pîrîtul Dabija Anton, din motive neîntemeiate,
refuză să-și onoreze benevol obligațiile contractuale, deși a semnat contractul de
împrumut nr. 13237 din 20 noiembrie 2010 care confirmă transmiterea sumei de
7200 euro și în baza contractului de ipotecă nr. 492 din 20 ianuarie 2011 care
atestă transmiterea sumei de 13350 euro către pîrît, astfel, la 22 februarie 2013
reclamatul Căpățînă Gheorghi a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Nastasiei Dabija, intervenient accesoriu Anton Dabija cu privire la exercitarea
dreptului de gaj/ipotecă.
A menționat că, Căpățînă Gheorghi a depus cerere cu privire la renunțarea la
pretenții, urmare a încheierii între Gheorghi Căpățînă și Anton Dabija la 24 aprilie
2013 a tranzacției de împăcare, prin care pârâtul Anton Dabija în pct. 3 se obligă să
restituie suma împrumutată de la Gheorghi Căpățînă în baza contractului de ipotecă
din 20 ianuarie 2011 integral pînă la 30 aprilie 2014, respectiv, prin încheierea din
30 decembrie 2013 a fost admisă renunțarea parțială a reclamantului Gheorghi
Căpățînă la acțiune, urmare a încheierii tranzacției de împăcare.
La 23 iulie 2013, a fost primită spre examinare cererea reconvențională a
Nastasiei Dabija împotriva lui Gheorghi Căpățînă cu privire la declararea nulității
actului juridic, pe motivul că a fost încălcată procedura de întocmire a actului
juridic de către notarul public Olga Golubciuc, în cadrul procesului notarul public
Olga Golubciuc, a declarat că la 20 ianuarie 2011 la sediul biroului său, s-au
adresat Nastasia Dabija, Gheorghi Căpățînă și Anton Dabija cu solicitarea de a
autentifica contract de ipotecă a casei de locuit cu teren aferent din s. Măgdăcești,
raionul Criuleni, proprietarul fiind Nastasia Dabija, în legătură cu faptul că fratele
ei, Anton Dabija a împrumut de la Gheorghi Căpățînă suma de 13350 euro pe
termen de pînă la 20 noiembrie 2011.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 30 decembrie 2013, a fost admisă
acțiunea reconvențională și constatată nulitatea absolută a contractului de ipotecă
nr.492 din 20 ianuarie 2011 încheiat între Căpățînă Gheorghi și Nastasia Dabija,
autentificat de notarul public Olga Golubciuc, iar hotărârea Judecătoriei Criuleni
din 30 decembrie 2013 a fost menținută de instanțele ierarhic superioare, astfel
devenind definitivă și irevocabilă, prin urmare, hotărârea nominalizată constată
nulitatea contractului de ipotecă nr. 492 din 20 ianuarie 2011 în partea ce ține de
ipotecarea bunurilor în calitate de mijloc de garantare a executării obligației dar
confirmă faptul acordării împrumutului de către Căpățînă Gheorghi lui Dabija
Anton în sumă de 13350 euro.
În așa mod, pe lângă faptul că contractul de ipotecă confirmă împrumutul lui
Căpățînă Gheorghi către Dabija Anton în sumă de 13350 euro pînă la 20 noiembrie
2011, părțile au încheiat de comun acord tranzacția de împăcare din 24 aprilie 2013
prin care se reconfirmă existența datoriei indicate în contractul de ipotecă și
stabilesc un nou termen de rambursare a sumei, pînă la 30 aprilie 2014.
Prin cererea adresată Judecătoriei Criuleni la 24 aprilie 2013, pârâtul indică
expres că prin prezenta demonstrează semnarea tranzacției de împăcare din 24
aprilie 2013, astfel recunoaște existența datoriei precum și eșalonarea achitării
acesteia, cât și pârâtul Dabija Anton a oferit asigurări verbale reclamantului
precum că pînă la 30 aprilie 2014 va restitui și suma de 7200 euro împrumutată în
baza contractului de împrumut nr. 13237 din 20 noiembrie 2010.
Reclamantul a menționat că și-a onorat obligațiunile sale contractuale
integral, însă pârâtul până în prezent nu a restituit suma primită cu titlu de
împrumut, acumulând astfel o datorie în sumă de 7200 euro, stabilită în baza
contractului de împrumut nr. 13237 din 20 noiembrie 2010 autentificat de notarul
public Maria Ciuperca și datoria de 13350 euro în baza contractului de ipotecă nr.
492 din 20 ianuarie 2011, autentificat de notarul public Olga Golubciuc și
tranzacția de împăcare din 24 aprilie 2013, însă pârâtul nu-și onorează obligațiunile
contractuale privind rambursarea datoriei acumulate, încălcând astfel prevederile
contractelor de împrumut, cât și prevederile legislației în vigoare privind
executarea obligațiilor.
În baza prevederilor legale și contractuale, reclamantul a întreprins toate
măsurile legale, înștiințând în acest sens pârâtul despre necesitatea executării
obligațiilor contractuale, pentru soluționarea neînțelegerilor dintre Căpățînă
Gheorghi și Dabija Anton, reclamantul s-a adresat în mod repetat cu notificare,
prin care a înștiințat debitorul ca să achite datoria, de asemenea fiind preîntâmpinat
despre consecințele neexecutării notificării, cu toate că debitorul este conștient
despre solicitările reclamantului privind rambursarea împrumutului, nu a restituit
datoria pînă în prezent, respectiv pîrîtul nu a oferit careva posibilități de soluționare
definitivă a litigiului, cu rea-credință tergiversează rambursarea banilor primiți cu
titlu de împrumut.
Dat fiind faptul că părțile prin tranzacția de împăcarea din 24 aprilie 2013 au
stabilit termenul de scadență la care Dabija Anton urma să-și execute obligația și
anume 30 aprilie 2014, pe lângă suma datorată de 13350 euro, pârâtul urmează să
achite și dobânda de întîrziere în valoare de 5634 euro 98 cenți.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 25 mai 2016, s-a admis parțial
acțiunea.
S-a încasat de la Dabija Anton în beneficiul lui Căpățînă Gheorghi suma
împrumutului în mărime de 7200 euro (șapte mii două sute) euro. S-a încasat de la
Dabija Anton în beneficiul lui Căpățînă Gheorghi cheltuielile de asistență juridică
în mărime de 6000 (șase mii) lei. S-a încasat de la Dabija Anton în beneficiul
statului taxa de stat în cuantum de 4833 (patru mii opt sute treizeci și trei) lei 90
bani. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2017, a fost respins
apelul declarat de avocatul Negura Ion, în interesele lui Gheorghi Căpățînă, admis
apelul depus de avocatul Cocoș Mariana, în interesele lui Dabija Anton și casată
parțial hotărârea Judecătoriei Criuleni din 25 mai 2016, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea a fost respinsă ca tardivă.
La data de 28 aprilie 2017, Gheorghi Căpățînă prin intermediul avocatului
Negura Ion, a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 02 februarie 2017, solicitând casarea acesteia, casarea parțială a hotărârii
primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantului să
fie admisă.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 august 2017, recursul
declarat de Gheorghi Căpățînă prin intermediul avocatului Negura Ion a fost
considerat admisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 02
februarie 2017, însă la materialele cauzei nu sunt anexate probe ce ar confirma cu
certitudine data comunicării acesteia părților, astfel cererea de recurs declarată la
28 aprilie 2017 se consideră depusă în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de
apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța
de recurs.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și
care urmează a fi admis cu casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în
cererea de recurs, Colegiul constată că instanța de apel, la examinarea cauzei, a
încălcat normele de drept material, și anume, a interpretat în mod eronat legea.
În corespundere cu prevederile art. 373 alin. (4), (5) al Codului de procedură
civilă, instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea
hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul
ei. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
Astfel, fiind investită cu examinarea din toate punctele de vedere a apelului
declarat, instanța de apel a omis să se expună asupra tuturor motivelor invocate de
Gheorghi Căpățină, fapt prin care a interpretat eronat prevederile normei legale
citate supra, concluzionând că soluția emisă este legală.
În cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 25 mai 2016,
Gheorghi Căpățină a menționat expres faptul că deși în hotărârea contestată este
menționat că nu au fost anexate probe ce ar dovedi existența datoriei, instanța de
fond nu s-a expus asupra așa numitei tranzacției de împăcare din 24 aprilie 2013,
semnată de Dabija Anton, care confirmă existența datoriei.
Necătînd la acest fapt, instanța de apel în nici o măsură nu s-a expus la acest
aspect relevant speței, or acest înscris chiar și în situația în care nu a fost omologat
(confirmat) de către instanță pentru a servi temei de încetare a procesului,
reprezintă în sine un act juridic și o manifestare de voință a lui Dabija Anton, prin
care recunoaște existența datoriei față de Gheorghi Căpățina.
Cu privire la pretențiile lui Gheorghi Căpățina de încasarea da datoriei
existente în baza contractului de ipotecă nr. 492 din 20 noiembrie 2011, Colegiul
reține următoarele.
După cum s-a constatat supra, prin decizia recurată a fost casată parțial
hotărârea primei instanțe, fiind menținute dispozițiile referitoare la datoria
solicitată de Gheorghi Căpățina în baza contractului de ipotecă specificat anterior.
Așadar, instanța de fond pentru a respinge solicitarea lui Gheorghi Căpățina
de încasarea a datoriei existente în baza contractului de ipotecă nr. 492 din 20
noiembrie 2011, a reținut că pentru dovedirea faptului încheierii contractului de
împrumut este necesară prezentarea unui înscris semnat de părți, întru respectarea
formei scrise al actului juridic, iar odată ce despre acordarea împrumutului era
specificat doar în pct. 1 al contractului de ipotecă nr. 492 din 20 noiembrie 2011,
care a fost declarat nul printr-o hotărâre irevocabilă, a concluzionat despre lipsa
probelor în sensul existenței împrumutului și respectiv a obligației de a-l rambursa
și a respins acțiunea în această parte.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține că instanțele de judecată inferioare au admis în principiu
existența împrumutului acordat de către Căpățina Gheorghi lui Dabija Anton
rezultat din contractul de ipotecă, însă din considerentul că acesta a fost declarat
nul au ajuns la concluzia lipsei altor probe în acest sens.
Prin urmare, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii
contestate, la fel reținând faptul nulității absolute al contractului de ipotecă,
menținând opinia instanței de fond referitor la faptul că din acest act juridic rezultă
faptul acordării împrumutului, nu s-a expus asupra efectelor nulității absolute
acestui act juridic.
În conformitate cu prevederile art. 219 al Codului civil, actul juridic nul
încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conținutul său
rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte
pentru viitor. Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului
juridic nul, iar în cazul imposibilității de restituire, este obligată să plătească
contravaloarea prestației.
Or, în cazul în care instanțele inferioare reținând nulitatea contractului de
ipotecă, ajungeau doar la concluzia lipsei probelor, admisibile după forma stabilită
de lege (forma scrisă), urmau să țină cont de așa numita tranzacție de împăcare din
24 aprilie 2013, semnată de Gheorghi Căpățina și Anton Dabija, potrivit căreia,
după cum s-a menționat mai sus, ultimul recunoaște faptul existenței obligației de a
rambursa datoria născută din contractul de ipotecă.
În această ordine de idei, Colegiul va respinge argumentele intimatului Anton
Dabija în susținerea poziției de nerecunoaștere a datoriei existente, că acesta nu a
semnat contractul de ipotecă, că textul tranzacției nu se conține în încheierea
Judecătoriei Criuleni din 30 decembrie 2013, prin care s-a admis renunțarea lui
Gheorghi Căpățina la acțiune, ori reieșind din cele expuse supra acestea nu sunt
relevante speței.
Astfel, admiterea prin încheiere a renunțării lui Gheorghi Căpățina la acțiune
a avut loc în cadrul altui proces cu alt obiect și anume exercitarea dreptului de gaj
și nicidecum încasarea datoriei.
În continuare, Colegiul conchide că pentru a constitui mijloc de probă a
existenței datoriei, tranzacția de împăcare ca acord de voință a lui Anton Dabija, nu
urma a fi omologată (confirmată) de instanța de judecată, condiția respectivă fiind
necesară numai pentru încetarea procesului. În consecință, reiterând cele expuse, o
tranzacție de împăcare semnată de părți dovedește recunoașterea de către
semnatarii acesteia a unor fapte juridice.
Contrar celor expuse, instanța de apel nu a luat în considerație toate probele
prezentare de părți, în special tranzacția de împăcare din 24 aprilie 2013, din
punctul de vedere expus.
Cu privire la tardivitatea acțiunii, Colegiul reține că potrivit prevederilor art.
267 al Codului civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și
apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este
de 3 ani, iar conform art. 272 al aceleiași Legi, termenul de prescripție extinctivă
începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște
la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.
Colegiul reține că contractul de împrumut nr. 13237 a fost încheiat între
Căpățina Gheorghi și Dabija Anton la data de 20 noiembrie 2010, cu termenul de
executare de 6 luni, astfel dreptul la acțiune a lui Căpățina Gheorghi a apărut odată
ce în termenul stabilit în contract debitorul nu și-a executat obligația, adică la 20
mai 2011, iar termenul limită de depunere al acțiunii întru apărarea drepturilor sale
urmând a fi cel târziu la 20 mai 2014.
Astfel, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel a ajuns just la
concluzia de a respinge ca tardivă acțiunea lui Căpățina Gheorghi în partea
încasării datoriei în baza contractului de împrumut nr. 13237 din 20 noiembrie
2010.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție va respinge ca declarative și lipsite de suport probatoriu
argumentele recurentului Căpățina Gheorghi cu privire la faptul că acesta a purtat
discuții verbale cu intimatul despre executarea obligației de rambursare a datoriei
și că ultimul l-a asigurat verbal că o va face până la 30 aprilie 2014, data când de
fapt a aflat despre încălcarea drepturilor sale, or la materialele cauzei nu există
înscrisuri doveditoare în acest sens.
Repunerea în termen prin admiterea pretențiilor lui Căpățina Gheorghi în
situația în care acesta nu prezintă careva probe în susținerea omiterii termenului,
nesolicitând repunerea în acest termen, se apreciază de Colegiu ca nemotivată, prin
care se va încălca dreptul debitorului la un proces echitabil consfințit de art. 6 § 1
al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Prin prisma jurisprudenței CEDO a fost constatat de Curte că, prin
neprezentarea motivelor de repunere în termenul de prescripție constituie o violare
a art. 6 § 1.
În cauza Popov 2 c. Moldovei, Curtea reiterează că, articolul 6 § 1 al
Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile lor. În cauza
Ruiz Torija c. Spain, (hotărâre din 9 decembrie 1994), Curtea a constatat că
omisiunea instanței judecătorești de a motiva refuzul de a accepta o obiecție
potrivit căreia acțiunea era tardivă, a constituit o violare a acestei prevederi.
Aceleași constatări privind repunerea nemotivată în termenul de prescripție au
fost relevate la paragraful 41 al Hotărîrii Curții pe cauza Melnic c. Moldovei.
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2017,
iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs,
cauza urmează a fi remisă la rejudecare în partea casată în alt complet de judecată.
La judecarea cauzei, instanța urmează să țină cont de cele menționate, creând
condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită un
act judecătoresc întemeiat și legal, reieșind din toate circumstanțele reale și
esențiale ale cauzei.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Gheorghi Căpățînă prin intermediul
avocatului Negura Ion.
Se casează parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Căpățînă Gheorghi către
Dabija Anton, privind încasarea datoriei, în partea ce ține de pretențiile cu privire
la încasarea datoriei în baza contractului de ipotecă nr. 492 din 20 ianuarie 2011 și
se remite cauza în această parte spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată. În rest decizia de menține.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Valeriu Doagă,
Judecători Tamara Chișca-Doneva,
Iurie Bejenaru,
Ala Cobăneanu,
Svetlana Filincova