2ra-1158/17 — încasarea datoriei

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2ra-1158/17

instanța de apel: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Antonina Ceban,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/228 împotriva Antoninei Ceban cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă

La 11 noiembrie 2015 Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/228 (în

continuare – ACC nr. 55/228) a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Antoninei

Ceban cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, pîrîta este proprietarul apartamentului 96, bd.

Decebal nr.6/4, iar ACC nr. 55/228 gestionează blocul respectiv.

Menționează că, pîrîtei i-au fost prestate servicii comunale în baza contractelor

încheiate de reclamant cu furnizorii de servicii, însă prima nu a achitat pentru serviciile

prestate, acumulînd la 01 iunie 2015 datoria în sumă de 40239,36 de lei.

Susține că, s-a adresat pîrîtei cu o notificare privind achitarea datoriilor acumulate,

însă acestea nu au fost stinse.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 31 octombrie 2016 s-a admis

acțiunea, s-a încasat de la Ceban Antonina în beneficiul ACC nr. 55/228 suma datoriei

pentru plata serviciilor de 40239,36 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 3690,33 de

lei, iar în total suma de 43929,69 de lei.

În susținerea poziției, prima instanță a reținut că pîrîta Ceban Antonina nu a achitat

serviciile prestate, la 01 iunie 2015 s-a format datoria în sumă de 40239,36 de lei, iar pînă

la moment aceste datorii nu au fost stinse de către Ceban Antonina față de ACC nr.55/228.

Prima instanță a constatat că pîrîta nu poate fi scutită de la plata serviciilor pentru

care reclamantul a calculat datoria solicitată.

La fel, prima instanță a conchis că reclamantul a suportat cheltuieli pentru serviciile

de asistență juridică în sumă totală de 2483,33 de lei și cheltuieli pentru plata taxei de stat

în sumă de 1207 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a respins apelul declarat de

Ceban Antonina și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

1

La 03 aprilie 2017 Ceban Antonina a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 martie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia

aplicată, a încălcat normele de drept procedural prin aprecierea eronată a probelor, erori ce

au condiționat încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Afirmă, că deține în proprietate un alt bun imobil, din care motive nu s-a folosit de

apartamentul 96 din bd. Decebal nr.6/4, mun. Chișinău, iar ACC nr. 55/228 cunoștea

despre acest fapt și a deconectat apartamentul în cauză de la anumite servicii, precum și

consideră că nu urma de încasat plata pentru energia termică, odată ce ea a fost

deconectată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil pentru următoarele motive.

Potrivit art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă asupra admisibilității

recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și

în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

2

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul reține că recursul a fost declarat în termen, deoarece din materialele cauzei

nu se poate desprinde momentul comunicării deciziei Curții de Apel Chișinău din 21

martie 2017 (f.d. 143-148), însă aceasta a fost expediată părților prin scrisoarea nr. 5074-3

din 26 aprilie 2017(f.d. 149), iar recursul a fost declarat la 03 aprilie 2017, fapt confirmat

prin amprenta sigiliului aplicată pe cererea de recurs (f.d.151-153).

În recurs se invocă precum că recurentul deține în proprietate un alt bun imobil, din

care motive nu s-a folosit de apartamentul 96 din bd. Decebal nr.6/4, mun. Chișinău, iar

ACC nr. 55/228 cunoștea despre acest fapt și a deconectat apartamentul în cauză de la

anumite servicii. Acestea nu pot fi reținute pe motiv că, potrivit pct. 17 din Regulamentul

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale

pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 (în continuare – Regulamentul nr.191/2002),

plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la proprietarii,

chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/ încăperilor locuibile în cămine și

încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare

respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori, gestionari sau prestatorii de

servicii.

Mai mult, pentru locatarii care lipsesc din apartamente nu pot fi scutiți de la plata

pentru deservirea tehnică a blocului locativ și încălzirea centralizată, or potrivit pct.6 și

pct. 9 din anexa nr.4 la Regulamentul nr. 191/2002, locatarii care lipsesc din

apartamente/încăperile locuibile în cămine nu sînt scutiți de plata chiriei, plata pentru

deservirea tehnică a blocului locativ și încălzirea centralizată, iar cei din apartamentele/

încăperile locuibile în cămine privatizate – și de achitarea cheltuielilor pentru reparația

blocului locativ. În caz de neachitarea plăților respective în termenele stabilite, perceperea

datoriilor se va efectua pe cale judiciară.

Cu referire la cele invocate de recurent precum că, nu urma de încasat plata pentru

energia termică, odată ce ea a fost deconectată, instanța de recurs nu le poate reține,

deoarece pct. 8 și pct.82 din anexa nr. 7 la Regulamentul nr. 191/2002, prevăd că în cazul

deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul

centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 10%

din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii

locuibile în cămine), luînd în considerație existența pierderilor normative de energie

termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în stare funcțională

sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece, necesitatea

încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire

tranzitorii. În cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii

locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire fără instalarea altei surse de

încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin + 18

°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20% începînd cu 1

3

octombrie 2011, iar începînd cu 1 iunie 2016 – în mărime de 10 % din costul energiei

termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine)

În acest sens, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs

în esența lor constituie o apreciere a probelor efectuate de recurent care nu poate fi pusă la

baza recursului, deoarece vizează temeinicia deciziei instanței de apel și ar putea fi

încadrate în temeiul prevăzut de art.386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

aplicabil doar procedurii de apel, însă asemenea temei nu se regăsește în art. 432 din

Codul de procedură civilă aplicabil recursului.

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, deoarece recursul devoluează exclusiv circumstanțe

de drept ale pricinii, iar forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument

plauzibil ce ar pune la îndoială legalitatea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei

instanțe.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie

a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin

care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanțele inferioare au

examinat cauza sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate, iar

argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Ceban Antonina, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Ceban Antonina, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

4