2ra-1088/21 — Încasarea datoriei, declararea nulitătii actelor juridice

2ra-1088/21 — Încasarea datoriei, declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1088/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești, judecător – R. Holban

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Talambuța Boris, prin intermediul avocatului

Postu Marin,

în cauza civilă la cererea înaintată de ÎM „INCASO” SRL către Talambuța Boris

cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Talambuța Boris

către OCN „Iute Credit” SRL, intervenient accesoriu ÎM „INCASO” SRL cu privire

la declararea nulității actului juridic,

împotriva deciziei din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de ÎM „INCASO” SRL, fiind casată hotărârea din 14

octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere parțială a acțiunii inițiale și respingerea acțiunii reconvenționale,

c o n s t a t ă:

La 11 iulie 2019, ÎM „INCASO” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Talambuța Boris, privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta ÎM „INCASO” SRL a

invocat că, la 07 iunie 2016, între ÎCS “Iute Credit” SRL, în calitate de creditor, și

Talambuța Boris, în calitate de debitor, a fost încheiat contractul de împrumut nr.

a angajat să plătească pe lângă valoarea împrumutului principal, taxa aferentă

contractului de împrumut, dobânda și o penalitate contractuală, care se raportează

duratei de întârziere.

1

La 07 iunie 2016, ÎCS “Iute Credit” SRL și-a onorat obligațiunea, transferând

debitorului împrumutul acordat, însă Talambuța Boris, până în prezent, nu și-a

onorat obligațiunile conform contractului de împrumut menționat.

Debitorul a fost înștiințat despre faptul nerespectării clauzelor contractuale, prin

intermediul notificărilor recomandate expediate în adresa acestuia.

Ulterior, în adresa debitorului a fost expediată reclamația, prin care el a fost

informat repetat despre nerespectarea clauzelor contractuale și despre rezilierea

anticipată a contractului de către creditor și obligațiunea acestuia de a returna

împrumutul, dobânda calculată, taxele aferente contractului și penalitățile calculate.

Reclamanta a indicat că, ÎCS “Iute Credit” SRL a cesionat creanța sa ce rezultă

din contractual sus-indicat către ÎM “INCASO” SRL. La data înaintării cererii de

chemare în judecată, datoria lui Talambuța Boris față de ÎM “INCASO” SRL

constituia suma de 23 053,11 lei, care este formată din suma principală a contractului

– 12 798,00 lei; taxa aferentă contractului – 3 880,35 lei; dobânda conform

contractului – 0,00 lei; penalitatea contractuală în mărime de 6 374,76 lei, adică 0,5

% din suma datoriei restante calculate pentru o perioadă de 180 zile de întârziere

plus penalitatea pentru rezilierea anticipată a contractului în mărime de 25 % din

suma împrumutului.

Prin încheierea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cererea de

chemare în judecată a fost acceptată spre examinare în procedură scrisă pentru

cauzele în baza cererilor cu valoare redusă, prevăzută de art. 2762 din Codul de

procedură civilă.

La 12 august 2019, Talambuța Boris a depus acțiune reconvențională împotriva

ÎCS “Iute Credit” SRL și ÎM “INCASO” SRL, privind constatarea nulității absolute

a contractului de împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016.

În motivarea cererii reconvenționale, Talambuța Boris a invocat că, la 07 iunie

2016, Tommasov Ianoș, născut la 04 februarie 1982, originar din Federația Rusă (or.

Maloiaroslaveț, str. Molodeojnaia 20), pe cale infracțională, prin escrocherie și abuz

de încredere, l-a indus în eroare pe Talambuța Boris, născut la 05 aprilie 1965

(domiciliat în satul Călinești, raionul Fălești), îmbătându-l și aducându-l din sat la

magazinul “Darwin” din or. Glodeni, l-a mințit pe acesta că trebuie să vadă o

persoană de la magazin, să prezinte buletinul de identitate, și, în final, să meargă în

altă zi la Vama “Sculeni” să aducă o mașină de acolo. Pentru acest serviciu urma să

primească 500 lei.

În realitate Tommasov Ianoș, în complicitate cu vânzătorul de la magazinul

“Darwin” din or. Glodeni, au perfectat un contract de împrumut în baza buletinului

de identitate al lui Talambuța Boris, fără a-l informa pe acesta, și, fără a obține

consimțământul acestuia, fapt dovedit prin aceea că Talambuța Boris nu a semnat

contractul de împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016 cu ÎCS “Iute Credit” SRL,

acest act juridic fiind semnat de altcineva cu o semnătură alta decât semnătura lui

Talambuța Boris din buletinul lui de identitate.

Marfa eliberată de magazinul “Darwin” în baza contractului de împrumut vizat,

Talambuța Boris nu a văzut-o și nici nu știa despre acest împrumut, ea fiind ridicată

pe ușa din spate de către Tommasov Ianoș.

Astfel, Talambuța Boris nu are nicio atribuție la această afacere infracțională.

2

Reclamantul Talambuța Boris a indicat că, peste ceva timp, au început să vină

notificări de la ÎCS “Iute Credit” SRL, apoi de la ÎM “INCASO” SRL cu pretenția

de a achita o datorie pe care nu a contractat-o și nu știa nimic despre ea.

Talambuța Boris a scris o plângere la poliție. În rezultatul cercetărilor efectuate,

s-a adeverit faptul că Talambuța Boris este unul din cei 43 de pătimiți în aceeași

schemă a escrocului Tommasov Ianoș. A fost intentat un dosar penal pe aceste fapte,

fiind remis în judecată cu rechizitoriu.

La 13 noiembrie 2018, Judecătoria Drochia, sediul Glodeni, a emis sentința de

condamnare a lui Tommasov Ianoș în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, cu

privarea de libertate pe un termen de 9 ani. Talambuța Boris în procesul penal de

condamnare a lui Tommasov Ianoș a fost recunoscut ca parte vătămată și parte civilă.

Astfel, reclamantul a indicat faptul că din dosar și sentință reiese că sunt

recunoscute și constatate circumstanțele pentru invocarea nulității actului juridic

(contractul de împrumut).

Respectiv, Talambuța Boris consideră că Tommasov Ianoș va ieși din

penitenciar peste 6-9 ani, va achita datoriile nu degrabă (poate niciodată), iar

creditorul dorește să încaseze bani de la Talambuța Boris, care este șomer și nu are

proprietate cu care ar putea restitui datoria pe un contract de împrumut nul, pe care

nu l-a semnat și nu și-a dat consimțământul, aflând despre acesta din notificările

venite prin poștă.

Prin hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea

inițială a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a fost admisă. S-a declarat nul

contractul de împrumut pentru consumatori nr. 690525, încheiat la 07 iunie 2016

între ÎCS “Iute Credit” SRL, în calitate de împrumutător, și Talambuța Boris, în

calitate de împrumutat. S-a încasat de la OCN “Iute Credit” SRL în beneficiul lui

Talambuța Boris suma de 691,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa de stat

plătită la depunerea acțiunii reconvenționale).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

a fost admisă cererea de apel depusă de ÎM „INCASO” SRL, fiind casată hotărârea

din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM “INCASO” SRL

împotriva lui Talambuța Boris, privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată a fost admisă partial; s-a încasat de la Talambuța Boris în beneficiul ÎM

“INCASO” SRL suma de 12 798 lei cu titlu de împrumut, suma de 3 880,35 lei cu

titlu de taxă aferentă contractului și suma de 2 535,36 lei cu titlu de penalitate; a fost

respinsă cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Talambuța Boris

împotriva OCN “Iute Credit” SRL, intervenient accesoriu ÎM “INCASO” SRL,

privind declararea nulității actului juridic; s-au încasat de la Talambuța Boris în

beneficiul ÎM “INCASO” SRL cheltuielile de judecată în sumă de 2 016,60 lei cu

titlu de taxă de stat și 400 lei cu titlu de cheltuieli de transport.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, Talambuța Boris a încheiat

contractul de împrumut fiind determinat de comportamentul dolosiv al unui terț și

anume a lui Tommasov Ianoș, iar, ÎCS ”Iute Credit” SRL, în calitate de

împrumutător, nu a știut și nici nu trebuia să știe despre dol, astfel, contractul de

împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016 nu urmează a fi declarat nul.

La 24 mai 2021, Talambuța Boris, prin intermediul avocatului Postu Marin, a

contestat cu recurs decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți.

3

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare

în judecată reconvențională, precum și faptul că instanța de apel a făcut concluzii

greșite cu referire la manifestarea de voință a recurentului la încheierea contractului

de împrumut.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 25

martie 2021 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 22 iunie 2021, ÎM “INCASO” SRL, prin intermediul avocatului Bujoreanu

Eugeniu, a depus referință la cererea de recurs, solicitând considerarea acestuia ca

fiind inadmisibil sau, după caz, respingerea recursului și menținerea deciziei

contestate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 25

martie 2021 și expediată participanților la proces la 28 aprilie 2021 (f.d. 230, vol. I),

fiind recepționată de recurent la 12 mai 2021 (f.d. 233, vol. I). Astfel, având în

vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 25 martie 2021 a Curții de

Apel Bălți a fost înregistrat la 24 mai 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de

procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Completului Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Talambuța Boris, prin intermediul avocatului Postu Marin, a fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate în cererea de recurs și referință și a materialelor din dosar, coroborat cu

normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va admite recursul declarat de Talambuța Boris, prin intermediul avocatului

Postu Marin, va casa decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și va menține

hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, din următoarele

considerente.

Potrivit materialelor cauzei, la 07 iunie 2016, între ÎCS „Iute Credit” SRL, prin

intermediul sucursalei „Chișinău”, în calitate de împrumutător, și Talambuța Boris,

în calitate de împrumutat, a fost încheiat contractul de împrumut nr. 690525, în

temeiul căruia ÎCS „Iute Credit” SRL i-a acordat Talambuța Boris un împrumut

4

bănesc în mărime de 12 798 lei cu dobândă, cu termenul final de rambursare la 07

iunie 2017. Prin cererea de chemare în judecată inițială, reclamanta ÎM „INCASO”

SRL (întreprinderea către care ÎCS „Iute Credit SRL a cesionat creanța sa ce rezultă

din contractul sus-indicat) a solicitat, în calitate de împrumutător (creditor),

încasarea silită, prin hotărâre judecătorească, de la pârâtul Talambuța Boris, în

calitate de împrumutat (debitor), a sumei de 23 053,11 lei, cu titlu de datorie ce

rezultă din contractul de împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016, ce constă din: suma

principală a contractului (împrumutul) – 12 798,00 lei, taxa aferentă contractului –

3 880,35 lei și penalitatea contractuală – 6 374,76 lei.

Potrivit sentinței din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

emisă la în cauza penală nr. 1-67/2018 (devenită irevocabilă prin decizia nr. 1re-

117/2021 din 18 august 2021 a Curții Supreme de Justiție), Tommasov Ianoș

Ivanovici, având scopul unic și intenția directă de sustragere a averii străine în

folosul său și dobândire ilegală a profitului, în perioada lunilor-februarie-august

2016, folosindu-se de încrederea locuitorilor raioanelor Fălești, Glodeni, Ungheni și

Rîșcani, care a fost exploatată cu rea-voință, înșelând și inducând în eroare victimele,

contând și folosindu-se pe naivitatea și credibilitatea acestora, privind trecerea unor

automobile peste hotarele Republicii Moldova în Ucraina, a convins victimele să se

deplaseze la sediul magazinelor „Darwin”, „Moldcell” și „Moldtelecom”, situate în

or. Glodeni, unde ele fiind înșelate și induse în eroare, au semnat contracte privind

procurarea în credit a tehnicii în asortiment, care ulterior a fost însușită de

Tommasov Ianoș (…) Tot el, la 07 iunie 2016, în circumstanțele indicate, folosindu-

se de încrederea lui Talambuța Boris Afanasie, l-a convins pe ultimul să se deplaseze

la sediul magazinului „Darwin”, situat în or. Glodeni, unde el fiind înșelat și indus

în eroare, a semnat contractul nr. 690525, privind procurarea în credit pe numele său

prin intermediul ÎCS „Iute Credit” SRL a laptopului de model „Lenovo Idea Pad

G50-30G” și a telefonului mobil de model „SamsungJ5”, care a fost primit și însușit

de Tommasov Ianoș prin înșelăciune, prin ce a cauzat părții vătămate o daună

materială în sumă de 21 751,59 lei (f.d. 44-63, vol. I).

Totodată, la adoptarea sentinței menționate, instanța a reținut ca probă și

declarațiile părții vătămate Talambuța Boris Afanasie, care a declarat asupra

fondului cauzei că, la 06 iunie 2016, aproximativ pe la orele 17:00-18:00, în timp ce

se afla acasă la el, au venit Cibriciuc Dmitrie, care era cu încă două persoane de

origine romă necunoscute, aceștia i-au comunicat că se numesc unul Valeriu și altul

Vasile, dar de unde sunt ei nu i-au comunicat. După ce a făcut cunoștință cu aceștia,

Dimitrie împreună cu Valeriu l-au întrebat dacă nu dorește să facă niște bani, pentru

care trebuiau să semneze niște acte, în baza la care ei aduc mașini de peste hotare,

iar pentru aceasta îi vor da 1000 de lei. Cu propunerea acestora a fost de acord.

Împreună cu ei s-au urcat cu taxiul cu care erau. Din start nu i-au comunicat unde

anume pleacă, dar taximetristul a mers spre direcția r. Glodeni. Când a ajuns la

Valeriu acasă, afară se întunecase și la momentul dat nu cunoștea în ce sat locuia

acesta. A doua zi, aproximativ pe la orele 08:00, au stat la masă și au servit o sticlă

de vin, după care la fel cu un taxi au plecat spre or. Glodeni. Ajungând în or. Glodeni,

nu cunoaște locul unde au coborât, Vasile a cerut buletinul, după care i l-a transmis

lui Valeriu. Afară a rămas cu Dimitrie, iar în magazin au intrat Valeriu împreună cu

Vasile. Peste aproximativ o oră, a fost chemat de Vasile cu care a plecat la Valeriu.

Ajungând a intrat într-o încăpere, unde se aflau o doamnă și un domn, pe care nu-i

5

cunoaște. Doamna i-a dat un pachet de acte, iar în timpul acesta Valeriu i-a arătat

unde să semneze. El nu a făcut cunoștință pe ce anume a semnat, nu i-a întrebat pe

aceștia și nici doamna nu i-a explicat, numai cât Valeriu i-a spus să semneze ca în

buletin. După ce a semnat, toate actele au rămas la ei, iar el a ieșit afară ca să-i

aștepte. În scurt timp au venit Valeriu cu Vasile, s-au urcat într-un taxi, i-au dat 800

de lei. I-au comunicat că taxiul îl va duce până acasă și dacă are posibilitate să mai

găsească niște persoane, care la fel să semneze ca și el pentru 1000 de lei. Astfel, la

data de 22 iulie 2016, i-a venit o notificare de la Compania „Iute Credit”, în care era

indicat faptul că conform contractului de împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016,

are de achitat o sumă restantă de 1706,62 de lei. Atunci fiica sa a telefonat la această

companie și i-au comunicat faptul că pe numele său de la magazinul „Darwin” au

fost luate în credit mai multe terminale, suma totală fiind de aproximativ 12 000 lei.

Atunci și-a dat seama că a fost indus în eroare și a plecat la Valeriu acasă. La fel

acasă a mai primit încă două notificări de la Compania „Iute Credit”. În prima este

indicat că are o datorie de 2015,04 lei, iar în cealaltă este indicată suma de 21751,59

lei. Partea vătămată a mai menționat faptul că, nu cunoaște ce bunuri au fost luate

pe numele său de la magazinul „Darwin”. La fel nu cunoaște suma exactă la toate

bunurile care au fost luate. (f.d. 49-49 verso, vol. I).

Colegiul lărgit reține că, potrivit sentinței din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Drochia, sediul Glodeni, emisă la în cauza penală nr. 1-67/2018, Tommasov Ianoș

Ivanovici și-a recunoscut vinovăția pe deplin, totodată recunoscând și circumstanțele

în care l-a prejudiciat pe recurentul Talambuța Boris, descrise de către ultimul în

procesul-verbal de audiere a sa în calitate de parte vătămată. Prin sentința

menționată, Tommasov Ianoș Ivanovici a fost declarat vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsă

definitivă cu închisoare pe un termen de 9 ani și 1 zi cu executare în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de comercializarea

bunurilor pe un termen de 5 ani. Tot prin aceeași sentință, s-a admis acțiunea civilă

înaintată de părțile vătămate și s-a încasat de la inculpatul Tommasov Ianoș

Ivanovici în beneficiul lui Talambuța Boris Afanasie prejudiciul cauzat în sumă de

31 841,35 lei.

Reieșind din circumstanțele descrise în sentință, instanța de apel a constatat că,

Talambuța Boris a recunoscut că a semnat contractul de împrumut, prin aceasta

exprimându-și manifestarea de voință, însă, acesta a fost prejudiciat prin acțiunile

ilegale ale lui Tommasov Ianoș, acțiuni ce au fost descrise în sentință.

Colegiul lărgit nu poate reține această concluzie a Curții de Apel Bălți, or

semnarea contractului de către recurent în circumstanțele constatate în sentința de

condamnare a lui Tommasov Ianoș, nu poate fi considerată drept manifestare de

voință, iar potrivit art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sentința

pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este

obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale

actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au

avut loc și numai în măsura în care au fost săvârșite de persoana în cauză.

Cu referire la sentința din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni, Colegiul lărgit menționează că instanța penală a descris amănunțit fapta

prejudiciabilă comisă de Tommasov Ianoș față de recurent, definind-o prin

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a acesteia, fie

6

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte miciunoase, fie prezentarea miciunoasă a

unei fapte adevărate, cât și prin încheierea unui act nul sau anulabil, determinat de

comportamentul viclean sau dolosiv.

Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane se înțelege transmiterea

benevolă infractorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor

sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere.

Înșelăciunea, ca element al escrocheriei, se poate manifesta prin prezentarea

unor date false, datele false se pot referi atât la personalitatea infractorului sau a altor

persoane, cât și la unele obiecte, fenomene.

Abuzul de încredere, fiind de fapt o varietate specifică a îșelăciunii, constă în

faptul că infractorul până la primirea averii sau a dreptului asupra acesteia, își asumă

obligațiuni patrimoniale care apar drept condiție pentru a i se transmite averea.

Prin urmare, prezentarea părților unui act juridic a informației minciunoase ca

adevărată, la fel este o modalitate de înșelăciune, or aceasta are drept consecință

încheierea de către o persoană a unui act juridic și transmiterea infractorului a unui

bun în condiții în care, dacă persoana ar ști adevărul asupra obiectului tranzacției și

naturii acesteia, nu ar încheia actul juridic.

Cu referire la manifestarea de voință, Colegiul lărgit reține următoarele norme

materiale cu caracter civil.

Conform art. 199 alin. (1)-(2) din Codul civil (în redacția în vigoare de până la

01.03.2019), consimțământ este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de

a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană

cu discernământ, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este

viciat.

Conform art. 207 alin. (1)-(3) din Codul civil (în redacția în vigoare de până la

01.03.2019), actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau

ilicită nu poate avea niciun efect. Cauza actului juridic se prezumă până la proba

contrară. Este ilicită cauza care contravine legii, ordinii publice și bunelor moravuri.

Conform art. 216 alin. (1)-(2) din Codul civil (în redacția în vigoare de până la

01.03.2019), actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate

absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul

cod, de către instanța de judecată sau prin acordul părților (nulitate relativă).

Conform art. 217 alin. (1)-(3) din Codul civil (în redacția în vigoare de până la

01.03.2019), nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană

care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea

absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părți a actului lovit de

nulitate. Acțiunea în constatare a nulității absolute este imprescriptibilă.

Conform art. 220 alin. (1)-(3) din Codul civil (în redacția în vigoare de până la

01.03.2019), actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule

dacă legea nu prevede altfel. Actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice

sau bunelor moravuri sunt nule. Nulitatea clauzei nu atrage nulitatea întregului act

juridic dacă se poate presupune că acesta ar fi fost încheiat și în lipsa clauzei

declarate nulă.

Coroborând normele citate cu constatările din sentința din 13 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, Colegiul lărgit apreciază critic concluzia

instanței de apel cu privire la faptul că Talambuța Boris a încheiat contractul de

împrumut fiind determinat de comportamentul dolosiv al unui terț, și anume a lui

7

Tommasov Ianoș, iar, ÎCS „Iute Credit” SRL, în calitate de împrumutător, nu a știut

și nici nu trebuia să știe despre dol.

Această concluzie este definitiv eronată și combătută de constatările instanței

penale, or s-a stabilit cu certitudine că recurentul Talambuța Boris nu cunoștea nicio

persoană dintre cele prezente la întocmirea contractului de împrumut, aceste

persoane nu i-au explicat ce fel de acte urmează să semneze și, contrar normelor ce

reglementează încheierea contractului de împrumut, nu au negociat condițiile

contractului cu el.

Reaua-credință a reprezentanților împumutătorului se demonstrează și prin

faptul că aceștia au omis să îi transmită recurentului un exemplar de pe contractul

încheiat și, totodată, au omis să-i transmită bunurile, pentru procurarea cărora a fost

contractat împrumutul, eliberându-le unei alte persoane decât cea cu care au

contractat. Aceste acțiuni (inacțiuni) determină instanța de recurs să concluzioneze

că reprezentanții împrumutărorului nu și-au îndeplinit obligațiunile pe care le-au

avut la încheierea contractului contestat.

Respectiv, este eronată aplicarea de către instanța de apel a prevederilor art. 228

alin. (3) din Codul civil (în redacția în vigoare de până la 01.03.2019), potrivit căruia

în cazul în care dolul este comis de un terț, actul juridic poate fi anulat numai dacă

se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre dol.

La caz, Colegiul lărgit reține prevederile art. 228 alin. (1)-(2) din Codul civil (în

redacția în vigoare de până la 01.03.2019), potrivit cărora actul juridic a cărui

încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părți

poate fi declarat nul de instanța de judecată chiar și în cazul în care autorul dolului

estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte. Dacă una dintre părți trece

sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi

încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care,

în baza principiului bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie

aceste împrejurări.

Astfel, instanța de recurs consideră că contractul de împrumut nr. 690525 din 07

iunie 2016 este lovit de nulitate absolută, deoarece este un act juridic semnat de

Talambuța Boris în lipsa consimțământului său, în sensul prevăzut de art. 195 din

Codul civil (în vigoare la data încheierii contractului). Mai mult decât atât, acest act

juridic a fost fondat pe o cauză falsă și ilicită, fapt care contravine normelor legale

imperative în vigoare la data semnării lui, motiv din care, potrivit art. 206 alin. (1)

din Codul civil, în vigoare la 07 iunie 2016, respectivul contract nu poate avea niciun

efect.

Colegiul lărgit conchide că, la 07 iunie 2016, data semnării contractului litigios,

între OCN „Iute Credit” SRL, ca împrumutător, și recurentul Talambuța Boris, ca

împrumutat, nu a existat un acord de voință în scopul încheierii unui contract de

împrumut valabil (veritabil) în sensul prevăzut la art. 867 alin. (1) din Codul civil

(în redacția în vigoare la acea dată). Totodată, Talambuța Boris nu a primit nimic în

temeiul contractului de împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016, iar semnăturile sale

în contractul respectiv și în înscrisurile aferente acestuia, au fost aplicate de el în

rezultatul comiterii unei infracțiuni de escrocherie în privința sa, fapt stabilit printr-

o sentință irevocabilă.

Cu referire la argumentul reprezentantului intimatei că prin sentință s-a admis

acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate și s-a încasat de la inculpatul Tommasov

8

Ianoș Ivanovici în beneficiul lui Talambuța Boris prejudiciul cauzat în sumă de 31

841,35 lei și, respectiv, recurentul urmează să restituie împrumutul, Colegiul lărgit

menționează că la materialele cauzei nu există probe care să confirme că inculpatul

Tommasov Ianoș a executat sentința în partea civilă și i-a achitat recurentului suma

adjudecată. Totodată, este de menționat că nu există niciun temei legal de a încasa

de la Talambuța Boris suma împrumutului, contractată de la OCN „Iute Credit”

SRL. Mai mult, faptul că colaboratorii OCN „Iute Credit” SRL nu au avut diligența

de a se convinge cui transmit suma împrumutului/bunurile pentru care a fost

contractat împrumutul, nu au explicat recurentului obiectul actului pe care urma să

îl semneze, precum și nu și-au îndeplinit obligația de a-i transmite un exemplar de

pe contractul încheiat, nu poate fi pusă pe seama recurentului, iar intimata urmează

să-și asume culpa sau neglijența propriilor angajați.

Respectiv, concluzia primei instanțe cu privire la declararea nulității contractului

de împrumut nr. 690525 din 07 iunie 2016, este una întemeiată și urmează a fi

menținută de către instanța de recurs. În consecință, acțiunea inițială, formulată de

ÎM „INCASO” SRL către Talambuța Boris cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată, corect a fost respinsă de instanța de fond.

Astfel, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor anexate la materialele

cauzei, concluzionând asupra temeiniciei acțiunii reconvenționale și lipsei probelor

care ar confirma manifestarea de voință a recurentului la încheierea contractului de

împrumut.

Colegiul lărgit menționează că, potrivit Articolului 1 Protocol 1 CEDO, orice

persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu pate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru o cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de

lege și de principiile generale ale dreptului internațional. În jurisprudența sa

constantă, CtEDO a stabilit că o creanță care este întemeiată suficient pe legislația

națională poate fi considerată un „bun” în sensul Articolului 1 Protocol 1 CEDO

(Kopecky v. Slovakia [GC], parag. 52; Plechanow v. Poland, parag. 83)

De asemenea, prin prisma prevederilor art. 94 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, prima instanță întemeiat a încasat de la OCN „Iute Credit” SRL în beneficiul

lui Talambuța Boris, cheltuielile de judecată în sumă de 691,60 (șase sute nouăzeci

și unu,60) lei.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Talambuța Boris, prin intermediul avocatului Postu Marin, de a

casa decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și a menține hotărârea din 14

octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Talambuța Boris, prin intermediul avocatului Postu

Marin.

Se casează decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și se menține

hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în cauza civilă

9

la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „INCASO” SRL către Talambuța

Boris cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, și cererea de

chemare în judecată reconvențională depusă de Talambuța Boris către OCN „Iute

Credit” SRL, intervenient accesoriu ÎM „INCASO” SRL cu privire la declararea

nulității actului juridic.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari

10