2ra-1273/21 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1273/21 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra–1273/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)
Î N C H E I E R E
13 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Nedin Alexandru,
reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, de către Ministerul Justiției și de către
Procuratura Generală,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nedin Alexandr
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu
privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală și ale procuraturii,
împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost
respinse cererile de apel depuse de Nedin Alexandr, de către Ministerul Justiției și
de către Procuratura Generală și menținută hotărârea din 15 martie 2021 a
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
con st ată:
La 19 octombrie 2020, Nedin Alexandr s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la încasarea prejudiciului material
și moral în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.
În motivarea pretențiilor sale, reclamantul a invocat că, la 01 aprilie 2017, SUP
IP Ciocana, DP mun. Chișinău a pornit cauza penală nr. 2017480507, conform art.
287 alin. (3) Cod penal, iar la 10 august 2017, SUP IP Ciocana, DP mun. Chișinău
a pornit urmărirea penală pe cauza penală nr. 2017481199, conform art. 152 alin. (1)
Cod penal. Cauzele nr. 2017480507 și 2017481199 au fost conexate, la 08
septembrie 2017, într-o procedură unică, atribuindu-i numărul de bază 2017480507.
Reclamantul a menționat că, la 05 aprilie 2017, pe cauza penală nr.
2017480507, fără temei legal, a fost reținut și repartizat în izolatorul de detenție
preventiv al Inspectoratului General de Poliție mun. Chișinău, de unde, la 07 aprilie
2017, a fost eliberat din detenție, din lipsă de temei. Mai mult, la domiciliul
reclamantului a fost efectuată ilegal o percheziție.
1
A indicat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul
Ciocana, Istrate Veaceslav din 27 iulie 2020, s-a dispus scoaterea integrală a lui
Nedin Alexandr de sub urmărirea penală în cauza penală nr. 2017480507, deoarece
fapta nu a fost săvârșită de către învinuit.
Este incontestabil faptul că fără careva motiv rezonabil, în lipsa unor probe
pertinente, în scop de a a-l umili, a fost reținut și tras ilegal la răspundere penală în
cadru cauzei penale, iar pe timpul tragerii la răspundere penală, a fost nevoit sa
suporte umilință (examinarea la poligraf, copiii au fost martori la reținerea lui,
vecinii după reținere îl ignoră, nu doresc să aibă careva relații de prietenie cu el,
considerându-l un infractor deosebit de periculos) și disconfort enorm, din care
motive, a primit traume psihologice sub formă de stres, care sunt iremediabile.
În fața instanței de judecată reclamantul a solicitat încasarea din contul
bugetului de stat în beneficiul său a sumei de 17000 de lei cu titlu de prejudiciu
material și suma de 10000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
cererea de chemare în judecată înaintată de Nedin Alexandr împotriva Ministerului
Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la încasarea
prejudiciului material și moral în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, a fost
admisă parțial.
A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției în beneficiul lui Nedin Alexandr prejudiciul moral în sumă de 30000 de lei
și prejudiciul material în sumă de 15000 de lei. În rest, cererea de chemare în
judecată a fost respinsă.
Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
cererile de apel depuse de Nedin Alexandr, de către Ministerul Justiției și de către
Procuratura Generală și menținută hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei
Chișinău (sediul Centru).
Pentru a decide astfel, instanțele au reținut în hotărârile sale că de către
autoritățile de resort în privința lui Nedin Alexandr, au fost întreprinse acțiuni ilicite,
precum reținerea ilegală, punerea sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută
la art. 287, alin. (3) Cod penal, declarația de a nu părăsi localitatea, efectuarea ilegală
a percheziției la domiciliu, acțiuni prevăzute de art. 3 lit. a) și lit. c) din Legea nr.
1545 din 25 februarie 1998, astfel reclamantul a fost supus măsurilor procesuale
preventive și de constrângere, fiindu-i afectat și lezat esențial dreptul la libertate și
siguranță, cum și dreptul de respectare a vieții private și de familie.
La 04 iunie 2021, Nedin Alexandr, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, a
contestat cu recurs decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care
acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei
a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
La 26 iulie 2021, Ministerul Justiției a contestat cu recurs decizia din 02 iunie
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de
fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei
2
a interpretat în mod eronat legea.
La 18 august 2021 (prin oficiul poștal), Procuratura Generală a contestat cu
recurs decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care
acțiunea să fie respinsă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 02
iunie 2021, expediată părților la 15 iulie 2021, fără a se cunoaște cu certitudine data
recepționării acestei. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor
legale și au declarat recursurile împotriva deciziei instanței de apel în termenul
stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către
Nedin Alexandr, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, de către Ministerul
Justiției și de către Procuratura Generală, inadmisibile, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Nedin Alexandr, reprezentat de avocatul
Mocanu Serghei, de către Ministerul Justiției și de către Procuratura Generală, nu
pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.
432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv
asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității
soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursurilor, fiind lipsite de esență,
3
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța
de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind
admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererile de recurs declarate de către Nedin Alexandr, reprezentat de avocatul
Mocanu Serghei, de către Ministerul Justiției și de către Procuratura Generală.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Nedin Alexandr,
reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, de către Ministerul Justiției și de către
Procuratura Generală.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4