2ra-943/21 — constatatrea incalcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil la urmărirea penala, repararea prejudiciului moral

2ra-943/21 — constatatrea incalcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil la urmărirea penala, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-943/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Vasilachi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cotruță, V. Buhnaci, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de

Alexandr Nedin, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nedin Alexandr

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării termenului

rezonabil la urmărirea penală, repararea prejudiciului moral cauzat și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererile de apel depuse de reprezentantul Ministerului Justiției al RM

și de reprezentantul lui Alexandr Nedin, avocatul Serghei Mocanu, și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 decembrie 2020,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2020, Alexandr Nedin, prin intermediul avocatului Serghei

Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

RM privind constatarea încălcării termenului rezonabil la urmărirea penală,

repararea prejudiciului moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în fapt, cauza penală nr.

XXXXX în privința lui Alexandr Nedin a fost pornită la 01 aprilie 2017 de către

SUP IP Ciocana DP mun.Chișinău, conform art. XX alin. X din Codul Penal al RM.

Urmărirea penala pe cauza penală nr.XXXXX a fost pornită la 10 august 2017 către

SUP IP Ciocana DP mun.Chișinău, conform art. XX alin. XX din Codul Penal al

RM,

A afirmat că, la 08 septembrie 2017, prin ordonanță s-a dispus conexarea

cauzelor nr. XXXXX și nr. XXXXX într-o procedura unică, atribuindu-le numărul

XXXXX.

A susținut că, la 05 aprilie 2017 pe cauza penală nr. XXXXX, fără temei legal

reclamantul Alexandr Nedin a fost reținut și repartizat în izolatorul de detenție

preventivă al Inspectoratului General de Poliție mun.Chișinău.

A relatat că, la 07 aprilie 2017 din lipsa de temei reclamantul Alexandr Nedin

a fost eliberat din detenție. La fel, la domiciliul său s-a efectuat ilegal și o

percheziție.

A specificat că, datorită faptului că, urmărirea penală în privința reclamantului

se tărăgăna neîntemeiat, a adresat judecătorului de instrucție mai multe cereri de

accelerare care practic fără vreo motivație se respingeau.

A invocat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău, oficiu

Ciocana, Veaceslav Iulian Istrate din 27 iulie 2020 s-a dispus scoaterea integrală a

lui Alexandr Nedin de sub urmărirea penală în cauza penală nr. XXXXX, deoarece

fapta nu a fost săvârșită de învinuit.

Astfel, a considerat că, în privința reclamantului, termenul de efectuare a

procedurilor de urmărire penală are un caracter de tărăgănare, fiind încălcat

termenul rezonabil, motiv pentru care s-a adresat în instanța de judecată și a solicitat

a constata încălcarea dreptului subiectiv a reclamantului la urmărirea penală în

termen rezonabil pe dosarul penal nr. XXXXX; a încasa din contul bugetului de stat

în beneficiul reclamantului Alexandr Nedin cu titlu de prejudiciu moral suma de 5

000 de Euro, cât și toate cheltuitele de asistență juridică în suma 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatată încălcarea dreptului reclamantului

Alexandr Nedin la urmărirea penală în termen rezonabil, pe marginea cauzei penale

nr. XXXXX. A fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Alexandr Nedin prejudiciul moral în mărime de

20000 de lei. A fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Alexandr Nedin cheltuieli de asistență juridică în

mărime de 4000 de lei. În rest a fost respinsă cererea de chemare în judecată.

La 29 decembrie 2020, reprezentantul Ministerului Justiției a depus cererea de

apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

hotărâri de respingere a acțiunii.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 ianuarie 2021, Alexandr

Nedin, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu a depus cerere de apel solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii în partea respingerii cerințelor și modificarea

hotărâri prin admiterea integrală a cerințelor din cererea de chemare în judecată,

încasând din contul bugetului de stat în beneficiul lui Alexandr Nedin cu titlu de

prejudiciu moral a sumei de 5 000 de Euro.

Prin decizia din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de reprezentantul Ministerului Justiției al RM și de Nedin

Alexandr, reprezentant de avocatul Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea

din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, din conținutul cadrului

legal aplicabil speței rezultă faptul că, cererea de chemare în judecată depusă de

avocatul Serghei Mocanu, în interesele lui Alexandr Nedin derivă din prevederile

art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 ce garantează examinarea cauzei într-un termen rezonabil.

Astfel, instanței de apel a notat că, prima instanță just a constatat că în pofida

intentării urmării penale în aprilie 2017, nu au fost depuse cereri de accelerare decât

în anul 2019, în condițiile în care însăși persoana vizată, Alexandr Nedin și avocatul

2

acestuia, au admis și conștientizat că pentru adoptarea unei soluții corecte de către

organul de urmărire penală, urmează a fi întreprinse acțiunile de rigoare.

Totodată instanța de apel a reținut că, în situația în care au fost întreprinse

acțiunile corespunzătoare urmăririi penale, au fost efectuate acțiunile procesuale

necesare, Alexandr Nedin a solicitat accelerarea urmării penale în vederea adoptării

unei soluții, în sensul art. 291 din Codul de procedură penală al RM, fiind evident

că acesta fiind pus sub învinuire din 2017, era în așteptarea unei soluții în privința

propriei persoane și finalizarea urmării penale.

Succesiv, instanței de apel a reținut că, din raportul prezentat se evidențiază că,

în pofida încheierii din 26 aprilie 2019, următoarea acțiune procesuală întreprinsă a

fost efectuată abia la data de 12 decembrie 2019, prin audierea suplimentară a lui

Alexandr Nedin.

Ulterior, la 20 decembrie 2019, a fost emisă ordonanța prin care a fost respins

raportul ofițerului de urmărire penală în ceea ce vizează scoaterea de sub urmărire

penală a lui Alexandr Nedin.

Prin ordonanța din 18 martie 2020 a fost respins din nou raportul ofițerului de

urmărire penală privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Alexandr Nedin,

fiind restituită cauza pentru completarea urmăririi penale.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 01 iunie 2020 a fost

respinsă cererea de accelerare a procedurii penale, fiind indicat că petentul nu a

prezentat probe în susținerea argumentelor precum că mai mult de 8 luni nu ar fi

fost întreprinse acțiuni și nu a prezentat probe ce ar confirma adresarea către

procuror cu solicitările de accelerare a urmării penale. Implicit instanța a respins

cererea ca fiind inadmisibilă (neprobată), însă nu s-a expus asupra eventualei

respectări a termenului de urmărire penală.

Ulterior, prin ordonanța din 27 iulie 2020, Alexandr Nedin a fost scos de sub

urmărire penală, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de învinuit.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei

instanțe care a conchis că verificarea faptului dacă Nedin Alexandr a comis sau nu

infracțiunea referitor la care exista o bănuială rezonabilă, era imposibilă fără a fi

începută urmărirea penală, în asemenea circumstanțe, organul de urmărire penală

având obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, de a constata atât circumstanțele care dovedesc

vinovăția, cât și cele care dezvinovățesc, precum și circumstanțele care atenuează

sau agravează eventuala răspundere penală.

Însă, cu toate acestea, acțiunile ce urmează a fi efectuate, urmează să fie și în

concordanță cu prevederile art. 20 din Codul de procedură penală, care indică faptul

că urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile, or,

la caz, Alexandr Nedin a fost pus sub învinuire conform art. XX alin. (X) din Codul

Penal al RM, care prevede pedeapsă de la XX la XX ani, precum și conform art. XX

din Codul Penal al RM, care prevede că se pedepsește cu muncă neremunerată în

folosul comunității de la XX la XX de ore sau cu închisoare de pînă la XX ani,

implicit este absolut evident interesul în finalizarea urmării penale, avînd în vedere

incertitudinea în care a fost menținut acesta.

Referitor la conduita părților și autorităților naționale, reieșind din raporturile

privind modul de respectare a termenului rezonabil la examinarea și judecarea

cauzei penale, prezentate Alexandr Nedin nu a creat careva impedimente acțiunilor

3

de urmărire penală, a participat la acțiunile necesare, a solicitat efectuarea anumitor

acțiuni întru stabilirea adevărului, inclusiv a insistat și a solicitat să fie supus

testului cu poligraful, și a pretins accelerarea urmăririi penale abia aproape peste 2

ani de la intentarea procesului.

Totodată, instanța a reținut că, din partea persoanei care a făcut plîngerea

penală, se evidențiază că acesta s-a eschivat de la efectuarea unor acțiuni procesuale

(testul cu poligraful).

În circumstanțele expuse, având în vedere perioada urmăririi penale, de

atitudinea părților la judecare cauzei, complexitatea cauzei penale, precum și miza

(interesul) pentru reclamant, instanța de apel a considerat că, prima instanță just a

constatat faptul încălcării dreptului reclamantului Alexandr Nedin la urmărirea

penală în termen rezonabil, pe marginea cauzei penale nr. XXXXX, fapt ce atrage și

dreptul ultimului la pretinderea unei despăgubiri.

Or, instanței de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe care a

conchis că lui Alexandr Nedin nu i-a fost asigurată respectarea unui termen

rezonabil, în condițiile în care în aprilie 2019 instanța a dispus obligarea organului

de urmărire penală la adoptarea într-un termen restrâns a unei soluții asupra cauzei,

iar următoarea acțiune procesuală s-a desfășurat abia în decembrie 2019.

Cu referire la mărimea prejudiciului moral încasat de către prima instanță,

Colegiul civil al instanței de apel, a considerat că acesta reprezintă o satisfacție

echitabilă pentru reclamant, fiind proporțională prejudiciului moral suferit.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 21

aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile

de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a

costurilor și a cheltuielilor de judecată. Instanța de recurs reține că unul din criteriile

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care

exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Potrivit jurisprudenței CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Astfel, instanța de apel, a considerat că, suma de 20 000 de lei încasată de

instanța de fond pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

termenului rezonabil de examinare a cauzei, constituie o satisfacției echitabilă a

despăgubirilor, și ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege.

Or, la caz instanța de apel a reținut că, prima instanță just a constatat că

reclamantul nu a pus piedici urmării penale și nu a intervenit cu cereri de accelerare

decât în anul 2019, acordând termen organului de urmărire penală pentru efectuarea

acțiunilor necesare aflării adevărului, este evident că în sensul respectiv,

reclamantul nu a considerat că ar fi existat riscul încălcării dreptului său decît după

anul 2019.

4

La fel instanța de apel a stabilit că, la calcularea prejudiciului, prima instanță

a ținut cont de aspectul nominalizat, astfel contrar pretinderii sumei de 5000 de euro

în calitate de prejudiciu moral, care este exagerat în raport cu încălcarea invocată și

confirmată în instanță, a dispus încasarea sumei de 20000 de lei, ținând cont de

termenul urmării penale, miza reclamantului, interesul și complexitatea procedurii.

La 02 aprilie 2021, Alexandr Nadin, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu

a declarat recurs împotriva deciziei din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei din 01 aprilie 2021 a

instanței de apel în partea respingerii apelului lui Alexandr Nedin privind casarea

hotărîrii din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

respingerii cerințelor, cu modificarea hotărîrii în acest sens și anume a dispune

încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Alexandr Nedin prejudiciu moral în

sumă de 5000 de EURO, în rest a menține decizia instanței de apel din 01 aprilie

2021 și hotărîrii primei instanțe din 22 decembrie 2020.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile art.2 alin.(6) din Legea Nr.87 din 21 aprilie 2011, coroborată cu

prevederile art. 1998, art. 2036 și art.2037 din Codul civil, cu privire la încasarea

prejudiciului moral și nu a ținut cont de practica CtEDO.

La 26 aprilie 2021, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârea primei

instanțe și cu decizia instanței de apel pe motiv că, la emiterea acestora, atât prima

instanță, cât și instanța de apel au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au

aplicat eronat normele de drept material, aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară.

Prin notificarea din 12 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților copiile

recursurilor și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp

de o lună de la data primirii acesteia.

Până la data examinării admisibilități recursurilor, intimații nu au depus

referință prin care să-și exprime opinia referitor la recursurile declarate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 01

aprilie 2021, fiind expediată copia deciziei la adresa electronică a reprezentantului

apelantului Nadin Alexandr, avocatul Mocanu Serghei, serghei.mocanu76@mail.ru,

precum și la adresa electronică a Ministerului Justiției al RM,

secretariat@justice.gov.md, la 20 aprilie 2021. (f.d.197)

Prin urmare, cererile de recurs declarate la 02 aprilie 2021 și la 26 aprilie 2021

se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de Alexandr Nedin, prin

intermediul avocatului Serghei Mocanu și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

6

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate

de Alexandr Nedin, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Alexandr Nedin, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu și de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7