2ra-1431/21 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1431/2021 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud.A.Țihonschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu) Î N C H E I E R E 13 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Gudumac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pădurari Alexandru împotriva lui Gudumac Anatolie cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 08 iulie 2020 Pădurari Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gudumac Anatolie privind încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a invocat că la 31 decembrie 2015 Gudumac Anatolie a primit de la Pădurari Alexandru cu titlu de împrumut, în temeiul recipisei suma de 1000 dolari USD, pe un termen de 3 luni de zile, până la 01 aprilie 2016, iar la data de 12 ianuarie 2016, Gudumac Anatolie a primit de la Pădurari Alexandru cu titlu de împrumut, în temeiul recipisei suma de 4000 dolari USD, pe un termen de 3 luni de zile, până la 13 aprilie 2016. A menționat că până în prezent pârâtul nu a restituit sumele împrumutate. Din acest motiv s-a adresat în instanța de judecată în vederea recuperării sumelor împrumutate. A susținut că în vederea restituirii sumelor împrumutate, l-a telefonat pe pârât de nenumărate ori, ultima dată la începutul anului 2019, adică până la expirarea termenului de prescripție de trei ani, expediind în adresa lui și cerere prealabilă în formă scrisă.

De la pârât primea aceleași promisiuni, precum că dânsul are probleme financiare, iar împrumutul va fi restituit în curând. Toate aceste promisiuni nu au fost realizate. Având în vedere nerestituirea împrumutului la termenul scadent, pârâtul urmează a suporta suplimentar achitarea dobânzii legale de întârziere, după cum urmează: pentru suma împrumutului de 1000 dolari USD suma dobânzii legale de întârziere constituie - 348,07 dolari USD, fiind calculată de la 22 iunie 2017 până la 22 iunie 2020. Iar, pentru împrumutul de 4000 dolari USD dobânda constituie 1392,27 dolari USD, fiind calculată de la expirarea termenului scadent de plată de la 13.04.2016, termenul scadent de restituire fiind de 90 de zile, dar nu mai mult 1 de trei ani, ce constituie termen de prescripție, adică de la 22.06.2017 până la 22.06.2020.

A solicitat Pădurari Alexandru încasarea de la Gudumac Anatolie în beneficiul său a sumei împrumutate în mărime de 1000 dolari USD și a dobânzii legale de întârziere în mărime de 348,07 dolari USD, cât și a sumei împrumutate în mărime de 4000 dolari USD și a dobânzii legale de întârziere în mărime de 1392,27 dolari USD; încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 28 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Glodeni acțiunea a fost admisă.

S-a încasat de la Gudumac Anatolie în beneficiul lui Pădurari Alexandru datoria în sumă de 1000 dolari USD și dobânda de întârziere în mărime de 348,07 dolari USD, iar în total suma de 1348,07 dolari USD, echivalent în lei conform cursului oficial stabilit de BNM la data efectuării plății; s-a încasat datoria în sumă de 4000 dolari USD și dobânda de întârziere în mărime de 1392,27 dolari USD, iar în total suma de 5392,27 dolari USD, echivalent în lei conform cursului oficial stabilit de BNM la data efectuării plății, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 2000 de lei, compuse din taxa de stat achitată de către reclamant la depunerea acțiunii în sumă de 1000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 1000 de lei.

S-a încasat de la Gudumac Anatolie în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2502,21 de lei. Prin decizia din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Anatolie Gudumac și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Glodeni. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că Gudumac Anatolie a confirmat că a primit de la Pădurari Alexandru bani în sumă de 1000 dolari USD și, respectiv, 4000 dolari USD, pe un termen de 3 luni de zile, fapt pentru care i-a eliberat recipise, anexate la dosar. Totodată, a menționat că sumele împrumutate au fost restituite, dar nu are probe scrise în acest sens.

Potrivit art.210 alin.1 Cod civil (în vigoare până la modificările din 01.03.2019), trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Gudumac Anatolie și-a exprimat dezacordul cu hotărârea instanței de fond, totodată, dânsul nu a neagat luarea împrumului, respectiv, este ținut de respectarea obligațiunilor asumate prin semnarea recipiselor din 31.12.2015 și din 12.01.2016, or, dovezi pertinente care să confirme restituirea împrumutului, acesta n-a prezentat.

Instanța de apel a reținut că în acțiunea civilă Pădurari Alexandru a solicitat și încasarea dobânzii de întârziere pentru neachitarea în termen a împrumuturilor. Art.602 Cod Civil (în vigoare până la 01.03.2019) prevede că în cazul în care nu execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. Conform art.872 alin.(1) Cod civil,(în vigoare până la 01.03.2019), în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate 2 cere pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art.619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

În conformitate cu art.619 alin.(1-3) Cod civil, (în vigoare până la 01.03.2019), obligațiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul în care creditorul poate cere în alt temei juridic dobînzi mai mari, ele vor trebui plătite. Nu se exclude invocarea dreptului privind repararea unui alt prejudiciu.

Conform art.942 Cod civil modernizat (aplicabil pentru perioada de calcul a dobînzilor de întîrziere de după 01.03.2019) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă rată prevăzută de dispozițiile legale speciale. (2) Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art.874 plus 5 puncte procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe an, în celelalte cazuri. La 29 iulie 2021, Anatolie Gudumac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, repunerea cererii de recurs în termen, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului. Mai mult ca atât, a invocat că a restituit sumele împrumutate însă nu are dovadă în scris. Consideră că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, totodată au fost încălcate și prevederile art.432 Cod de procedură civilă. Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 06 aprilie 2021 și expediat participanților la proces la 26 mai 2021 (f.d.102).

Conform avizului de recepție, Gudumac Anatolie a recepționat decizia recurată la 28 mai 2021 (f.d.103). Prin urmare, cererea de recurs declarată la 29 iulie 2021, se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 3 Prin notificarea din 28 august 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l- a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acesta nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. 4 Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Anatolie Gudumac. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Anatolie Gudumac se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5