2ra-555/21 — cu privire la incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-555/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, A. Toderaș)

ÎNCHEIERE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pavel

Gudumac

în cauza civilă la cererea de chemare de chemare în judecată a lui Pavel

Gudumac împotriva lui Alexandru Lupașcu și Anatolie Bogdan cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Pavel Gudumac și menținută hotărârea din 24 iunie

2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 20 noiembrie 2019, Pavel Gudumac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Lupașcu și Anatolie Bogdan cu privire la încasarea datoriei

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 ianuarie 2017, a împrumutat pârâților

Alexandru Lupașcu și Anatolie Bogdan suma de 1 000 de euro cu dobânda de 10 %

lunar.

La 5 februarie 2017, a împrumutat pârâților suma de 500 de dolari SUA cu

10 % dobândă lunară.

La 5 martie 2017, a împrumutat pârâților suma de 500 de dolari SUA cu 10 %

dobândă lunară.

A menționat reclamantul că o parte din datorie a fost întoarsă și anume la

5 martie 2017 – 2 400 de lei, la 5 iulie 2017 – 1 900 de lei, la 5 septembrie 2017 –

3 000 de lei și la 5 mai 2018 – 700 de dolari SUA.

Din împrumutul de 1 000 de euro, pârâții i-au restituit la 17 februarie 2017 –

100 de euro, la 17 mai 2017 – 200 de euro și la 22 decembrie 2018 – 950 de euro, în

total 1 250 de euro.

1

Datoria pe care trebuiau să-i întoarcă pârâții constituie, din împrumutul de

1 000 de euro cu 10 % lunar, 34 luni, a câte 100 de euro lunar (34 x 100 = 3 400 +

1 000 de euro) = 4 400 de euro.

Din această sumă scade suma 1 250 de euro, care i-a fost întoarsă și rămâne

suma de 3 150 de euro.

Din împrumutul din 5 februarie 2017 în mărime de 500 de dolari SUA cu

dobândă de 10 % până la data de 20 noiembrie 2019, constituie 33 luni, câte 50 de

dolari SUA este egal cu 1 650 de dolari SUA + 500 de dolari SUA = 2 150 de dolari

SUA, dintre care i-au fost întorși 7 300 de lei (416 de dolari SUA) și 700 de dolari

SUA și a rămas o datorie de 1 116 de dolari SUA.

Prin recipisa din 5 martie 2017 de 500 de dolari SUA cu dobândă de 10 %

lunar, pentru 33 luni, constituie datoria 1 650 de dolari SUA + împrumutul 500 de

dolari SUA și în total 2 150 de dolari SUA.

Suma nerambursată de pârâți este de 3 150 de euro și 1 116 de dolari SUA +

2 150 de dolari SUA = 3 266 de dolari SUA.

Conform datelor BNM de pe pagina web, la 19 noiembrie 2019, cursul unui

dolar este de 17,542 de lei, iar cursul unui euro este de 19,4006 de lei.

Astfel, a precizat că, în valută națională, pârâții sunt datori să-i întoarcă 3 266

de dolari SUA (57 285 de lei) și 3 150 de euro (61 110 de lei).

A relatat că s-a adresat pârâților de nenumărate ori ca să-i restituie datoria

benevol, dar aceștea amână restituirea datoriei de la o zi la alta, spunând că vor

agonisi bani și îi vor întoarce.

La 8 august 2018 și 28 august 2019 a înaintat cereri în scris pârâților pentru

a-i fi întoarsă datoria, dar care au rămas fără răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 867, 871, 774, 775, 858, 901

Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Alexandru

Lupașcu și Anatolie Bogdan a sumei de 3 266 de dolari SUA (57 285 de lei) și 3 150

de euro (61 110 de lei) și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a fost

admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Alexandru Lupașcu și Anatolie Bogdan, în mod solidar,

în beneficiul lui Pavel Gudumac datoria în mărime de 50 de euro și 200 de dolari

SUA sau echivalentul lor bănesc în valută națională calculat la momentul achitării

și cheltuielile judiciare legate de achitarea taxei de stat, proporțional pretențiilor

admise, în mărime de 150 de lei.

Cerințele lui Pavel Gudumac împotriva lui Alexandru Lupașcu și Anatolie

Bogdan privind încasarea datoriei estimate la 3 100 de euro și 3 216 de dolari SUA,

au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Pavel Gudumac și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că, deși recipisele în original prezentate de apelantul/reclamant Pavel

Gudumac în confirmarea încheierii contractelor de împrumut cu Alexandru Lupașcu

și Anatolie Bogdan nu întrunesc forma convenției prin faptul lipsei semnăturilor a

2

persoanelor implicate în pretinsul raport juridic, recipisele menționate nu au fost

contestate de către pârâți/intimați.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Alexandru Lupașcu și

Anatolie Bogdan și-au expus acordul să mai restituie lui Pavel Gudumac suma de

50 de euro ce ar rezulta din clauzele împrumutului acordat la 17 ianuarie 2017 și

suma de 200 de dolari SUA ce ar rezulta din clauzele împrumuturilor acordate la

5 februarie 2017 și 5 martie 2017.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul apelantului precum că prima

instanță eronat a aplicat la speță prevederile art. 869 Codul civil (în vigoare până la

1 martie 2019), or în cadrul examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel

Pavel Gudumac și reprezentantul său, avocatul Victor Marcu nu au concretizat ce

fel de dobândă solicită, dobândă contractuală sau dobândă de întârziere.

Ținând cont de faptul că în cadrul examinării cauzei în prima instanță

apelantul/reclamant Pavel Gudumac a recunoscut că intimații/pârâți Alexandru

Lupașcu și Anatolie Bogdan au restituit 1 250 de euro și 1 100 de dolari SUA, iar

intimații/pârâții și-au expus acordul să mai restituie lui Pavel Gudumac suma de 50

de euro ce ar rezulta din clauzele împrumutului acordat la 17 ianuarie 2017 și suma

de 200 de dolari SUA ce ar rezulta din clauzele împrumuturilor acordate la

5 februarie 2017 și 5 martie 2017, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns

la concluzia admiterii parțiale a acțiunii, încasând de la Alexandru Lupașcu și

Anatolie Bogdan, în mod solidar, în beneficiul lui Pavel Gudumac datoria în mărime

de 50 de euro și 200 de dolari SUA, deși în urma calculelor efectuate intimații/pârâți

mai datorează apelantului/reclamant doar suma de 3,05 de dolari SUA, ce rezultă

din împrumuturile acordate la 5 februarie 2017 și 5 martie 2017.

La 14 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Gudumac a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, și admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au trecut cu vederea faptul că tranzacția a fost încheiată între persoane fizice și nu

este nicio încălcare a legislației, deoarece așa au dorit intimații să fie condițiile, căci

lor le convenea aceasta.

La fel, cauza a fost examinată vădit neobiectiv, or intimații au recunoscut

condițiile împrumutului și nu au solicitat ca să fie luată în considerație rata dobânzii

stabilită de BNM.

Instanțele de jduecată și-au depășit atribuțiile luând o hotărâre subiectivă fără

ca să fie solicitată de intimați.

A remarcat că cele 10 % dobândă a fost inițiativa anume a intimaților, care

aveau nevoie stringent de bani, înțelegerea fiind credibilă din ambele părți.

Totodată, a considerat că prima instanță și instanța de apel au ignorat

prevederile art. 585 și 871 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019).

Astfel, dacă în recipise nu ar fi fost indicată dobânda de 10 %, atunci instanța

avea dreptul să aplice prevederile art. 869 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la

1 martie 2019).

La 2 martie 2021, în adresa lui Alexandru Lupașcu și Anatolie Bogdan a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Pavel Gudumac, cu înștiințarea despre

3

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 127).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 14 ianuarie 2021 împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Pavel Gudumac, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pavel Gudumac, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

4

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Pavel Gudumac urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pavel Gudumac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5