2ra-876/20 — cu privire la declararea nulitatii actelor juridice

2ra-876/20 — cu privire la declararea nulitatii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-876/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

1 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valentin

Hiloti, reprezentat de avocatul Vasile Istratii

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Hiloti

împotriva lui Igor Rusnac, Olesei Rusnac, Tudor Patapii și Elenei Patapii cu privire

la declararea nulității actelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 6 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Valentin Hiloti și menținută hotărârea din 10 octombrie

2019 a Judecătoriei Edineț sediul central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 20 august 2018, Valentin Hiloti, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Rusnac cu privire

la declararea nulității actelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna mai 2018, a luat de la Igor Rusnac

un împrumut în sumă de 3 500 de euro pe un termen de 3 luni, achitându-i lunar rata

unei dobânzi de 10 % din suma împrumutată, iar pentru a oferi împrumutătorului

garanția restituirii sumei, la 26 iunie 2018, a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare autentificat de notarul public Silvia Nimerenco, între el, în calitate de

vânzător și Igor Rusnac, în calitate de cumpărător, obiectul contractului constituind

apartamentul nr. X, cu suprafața de 39,3 m2, cu nr. cadastral XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX.

În urma acestor acțiuni, părțile contractante au stabilit că după ce va fi

restituită suma de bani datorată în termenul stabilit, urmează să rezilieze contractul

de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Totodată, a menționat că plata dobânzii în mărime de 10 % din suma

îndatorată a fost achitată de către el în numerar în sumă de 700 de euro.

În ceea ce privește prețul bunului imobil indicat în contractul de vânzare-

cumpărare a fost derizoriu, adică unul simbolic, nefiindu-i predați vreodată banii în

1

mărime de 5 000 de euro echivalent a 98 711,50 de lei, consemnați în acest act

juridic.

A comunicat că la 15 august 2018, a mers la Igor Rusnac ca să-i întoarcă suma

integrală de bani, însă pârâtul i-a zis că deja are cumpărător la apartament și urmează

să-l vândă și nicidecum nu a dorit să ia banii, motiv pentru care a fost nevoit să se

adreseze cu o plângere la Procuratura raionului Edineț, prin care a solicitat să

intervină în cazul dat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 216, 217 alin. (1), 219, 221

alin. (1) și (2), 233 alin. (1) Cod civil, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității (nulitatea absolută) a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 6811 din 26 iunie 2018, autentificat de notarul

public Silvia Nimerenco, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui a taxei de

stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 100 de lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, Valentin Hiloti, reprezentat de avocatul Vasile

Istrati a depus cerere privind completarea temeiului acțiunii împotriva lui Igor

Rusnac, Olesei Rusnac, Tudor Patapii și Elenei Patapii, prin care a solicitat

declararea nulității contractului vânzare-cumpărare nr. 6811 din 26 iunie 2018,

autentificat de notarul Silvia Nimerenco, încheiat între el și Igor Rusnac, a

apartamentului nr. X, cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX str. XXXXX,

deoarece consimțământul lui nu a fost exprimat cu intenția de a încheia contractul

de vânzare-cumpărare și a fost afectat de viciile de consimțământ sub forma dolului

și leziunii, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 8915 din 24

august 2018, autentificat de notarul Petru Luca, încheiat între Igor Rusnac, Olesea

Rusnac și Tudor Patapii a apartamentului nr. X, cu nr. cadastral XXXXX din

mun. XXXXX str. XXXXX, deoarece nulitatea actului inițial atrage și nulitatea

actului juridic subsecvent, precum și încasarea din contul pârâților Igor Rusnac,

Olesea Rusnac, Tudor Patapii și Elena Patapii în beneficiul lui a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.

În motivarea acesteia a menționat că Igor Rusnac i-a acordat cu împrumut

suma de 3 500 de euro cu o dobândă de 10 %, cu condiția că garanția de restituire a

împrumutului și dobânzilor aferente să fie întărită prin încheierea unui contract fictiv

de vânzare-cumpărare a apartamentului în care dânsul locuia și pe care l-a primit ca

moștenire de la părinții săi.

A precizat că un contract de ipotecă în calitate de garanție de restituire a

împrumutului urma a fi înregistrat oficial, iar din spusele lui Igor Rusnac, ultimul

nu-și dorea să aibă întrebări cu Inspectoratul Fiscal.

La negocierea condițiilor împrumutului și a dobânzilor a avut înțelegerea cu

Igor Rusnac că la restituirea împrumutului și a dobânzilor vor merge la notar și vor

rezilia contractul de vânzare-cumpărare.

În astfel de circumstanțe a fost negociat și încheiat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 6811 din 26 iunie 2018, autentificat de notarul Silvia Nimirenco,

având ca obiect apartamentul nr. X, cu suprafața de 39,3 m2, număr cadastral

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

A remarcat că consimțământul lui nu a fost exprimat cu intenția de a încheia

contractul de vânzare-cumpărare, acesta fiind viciat prin comportamentul dolosiv și

viclean al lui Igor Rusnac care a declarat că vor rezilia contractul de vânzare-

2

cumpărare la restituirea împrumutului. Leziunea drepturilor lui este exprimată și prin

indicarea sumei de 5 000 de euro ca preț de vânzare a apartamentului, deși în realitate

a primit doar suma de 3 350 de euro, indicând că prețul de piață al apartamentului

variază între 8 000 de euro și 10 000 de euro, în dependență de amplasarea și starea

imobilului.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2019 a Judecătoriei Edineț sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 6 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Valentin Hiloti și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, prima instanță și instanța de apel au

constatat că de către reclamant nu au fost prezentate probe ce ar demonstra că

contractul de vânzare-cumpărare a fost o formalitate, adică o garanție pentru Igor

Rusnac pentru ca el să-i restituie integral datoria.

Reieșind din prevederile art. 227 alin. (4) CPC, instanțele de judecată au

menționat că în speță eroarea privind natura raportului juridic este imputabilă

reclamantului, ultimul neavând un motiv plauzibil de a considera că contractul de

vânzare-cumpărare menționat urma a fi reziliat după restituirea integrală a

împrumutului, or în contract nu a fost înserată nicio clauză ce ar permite

răscumpărarea bunului imobil.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că înscrisurile cauzei

denotă o altă situație decât cea redată de Valentin Hiloti și anume, că părțile

contractante au avut intenția și au încheiat un contract de vânzare-cumpărare,

consimțământul părților fiind manifestat valabil și în scopul producerii efectelor

juridice în fața notarului care a autentificat contractul, cu atât mai mult că în relația

dată terții nu au fost implicați.

La fel, prima instanță și instanța de apel au evidențiat că Valentin Hiloti,

invocând ca temei încheierea actului juridic în urma unui comportament dolosiv sau

viclean al unei dintre părți, precum și încheiat în urma înțelegerii dolosive dintre

părți, nu a prezentat nicio probă ce ar demonstra existența unui asemenea

comportament sau înțelegeri dolosive, nefiind prezentate probe ce ar demonstra

vicierea consimțământului său la momentul încheierii tranzacției.

Constatând netemeinicia pretenției reclamantului privind declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare, autentificat de notarul Silvia Nimerenco la

26 iunie 2018, înregistrat cu nr. 6811, încheiat între Valentin Hiloti și Igor Rusnac,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia de a respinge și cerința

din acțiune privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

autentificat de notarul Petru Luca la 24 august 2018, înregistrat cu nr. 8915, încheiat

între Igor Rusnac și Olesea Rusnac, în calitate de vânzători și Tudor Patapii, în

calitate de cumpărător, aceasta fiind o cerință subsecventă primei.

La 7 mai 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Valentin Hiloti, reprezentat

de avocatul Vasile Istratii a declarat recurs împotriva deciziei din 6 februarie 2020 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel a interpretat

în mod eronat normele de drept material.

3

A menționat că contractul de vânzare-cumpărare nr. 6811 din 26 iunie 2018,

autentificat de notarul Silvia Nimerenco este un contract fictiv, deoarece

consimțământul lui, în calitate de vânzător nu a fost să fie exprimat cu intenția de a

produce efecte juridice și a fost viciat.

Astfel, însăși Igor Rusnac în referință a indicat că la momentul încheierii

contractului reclamantul îi datora 3 500 de euro și cerea un împrumut de încă 1 500

de euro, iar în declarațiile sale din cadrul ședințelor de judecată a indicat că suma de

5 000 de euro i-a acordat-o în două rate și anume, 3 500 de euro până la încheierea

contractului și 1 500 de euro a doua zi la el în oficiu.

A precizat că aceste declarații contravin pct. 4 din contractul de vânzare-

cumpărare nr. 6811 din 26 iunie 2018, autentificat de notarul Silvia Nimerenco, în

care este indicat că prețul de vânzare-cumpărare de 5 000 de euro a fost achitat la

momentul semnării contractului.

La fel, a subliniat că nu corespunde realității nici pct. 3 din contractual

menționat, în care este stipulat că predarea imobilului a avut loc până la

autentificarea contractului, în realitate dânsul a continuat să locuiască în

apartamentul moștenit de la părinții săi până ce noul proprietar Tudor Patapii nu a

schimbat lacătul de la ușa de intrare și folosindu-se de funcția sa de colaborator al

poliției l-a forțat să părăsească locuința.

Încă o probă care demonstrează că contractul este un act juridic fictiv este și

faptul primirii de către Igor Rusnac de la el a sumei 700 de euro la 7 august 2018,

iar poziția intimatului că aceși bani au fost pentru chiria din 26 iunie 2018, data

încheierii contractului până la 7 august 2018 este aberantă.

A mai notat, că în afară de dol consimțământul a fost viciat și prin leziune ce

s-a manifestat prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu indicarea sumei

de 5 000 de euro ca preț de vânzare, deși în realitate a fost împrumutată doar suma

de 3 500 de euro.

Totodată, a învederat că însăși intimatul Igor Rusnac în ședința de judecată a

recunoscut că dânsul avea nevoie urgentă de bani și a fost de acord cu condițiile

propuse, inclusiv cu cea de a scrie o recipisă precum că a primit suma de 5 000 de

euro pentru apartament.

A obiectat că, deși în cererea de apel a menționat despre încălcările admise în

prima instanță, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor expuse în

cererea de apel.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerație că

negocierile și condițiile împrumutului, inclusiv și garanția de restituire sub forma

contractului de vânzare-cumpărare au fost negociate până la prezentarea notarului,

iar în situația când una din părțile contractante (vânzătorul) declară că

consimțământul nu a fost exprimat cu intenția de a produce efecte juridice ale

vânzării, ci ale garanției unui împrumut pentru care a semnat în fața notarului și a

fost viciat prin dol și leziune, nu poate fi vorba despre valabilitatea contractului.

La 22 mai 2020, în adresa intimaților Igor Rusnac, Olesea Rusnac, Tudor

Patapii și Elena Patapii a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Valentin

Hiloti, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 17 vol. II), fiind

recepționată de către Igor Rusnac, Olesea Rusnac, Tudor Patapii și Elena Patapii la

4

27 mai 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 18-20).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 10 martie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 218 vol. I), fiind recepționată de avocatul Vasile Istratii la 13 martie 2020, ceea

ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 219)

Astfel, se constată că recurentu s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 7 mai 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valentin Hiloti, reprezentat de

avocatul Vasile Istratii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentin Hiloti, reprezentat de

avocatul Vasile Istratii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

5

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Valentin Hiloti, reprezentat de avocatul Vasile Istratii urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentin Hiloti, reprezentat de

avocatul Vasile Istratii.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6