2ra-1386/21 — constatarea incalcarii dreptului

2ra-1386/21 — constatarea incalcarii dreptului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1386/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Marin

Cioban, reprezentat de avocatul Serghei Balaban, Ministerul Justiției și de

Procuratura Generală,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marin Cioban

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală cu privire la constatarea ilegalității acțiunilor organului de

urmărire penală, repararea prejudiciului material, venitul salariului pierdut,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de

Procuratura Generală, a fost admis apelul declarat de Marin Cioban, a fost casată

hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 04 august 2020 Marin Cioban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală cu privire la constatarea ilegalității acțiunilor organului de

urmărire penală, repararea prejudiciului material, venitul salariului pierdut,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost pus ilegal sub învinuire

în lipsa evidentă a unei bănuieli rezonabile, supus nefondat și nemotivat reținerii

ilegale.

A explicat reclamantul că, potrivit ordonanțelor din 11 și 12 iunie 2019 a fost

intentată urmărirea penală, iar prin ordonanța de punere sub învinuire din 12 iunie

2019 Marin Cioban a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunilor în temeiul

art. XXXXX Cod penal, iar potrivit procesului verbal de audiere în calitate de bănuit

din 11 iulie 2019, a fost recunoscut și în calitate de bănuit, cu toate că la dosar nu

există ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit.

1

A indicat reclamantul că, prin încheierea Judecătoriei Criuleni nr. XXXXX,

în privința lui Marin Cioban a fost aplicată măsura preventivă arestul pe un termen

de 30 de zile, cu calcularea termenului din data reținerii 11 iunie 2019 și pînă la 11

iulie 2019 ora 11.40.

Prin încheierea nr. XXXXX din 05 iulie 2019 a judecătorului de instrucție a

Judecătoriei Criuleni a fost înlocuită măsura preventivă cu „obligarea de a nu părăsi

localitatea” pe un termen de 60 zile, începând cu data de 05 iulie 2019.

A invocat că, a fost reținut, deținut în arest preventiv timp de 25 zile în condiții

degradante, ilegal și nemotivat, fiind ulterior înlocuită măsura preventivă „obligarea

de a nu părăsi localitatea” pe un termen de 60 zile, prin ce a fost privat în această

perioadă de dreptul de a-și vedea copiii și a munci.

Prin ordonanța din 10 ianuarie 2020, modificată prin ordonanța din 05 martie

2020 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în cauza penală nr.XXXXX a lui

Marin Cioban, în ce privește infracțiunea prevăzută de art. XXXXX Cod penal pe

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și infracțiunea prevăzută de art.

XXXXX Codul penal, pe motivul că nu există fapta infracțiunii.

A menționat reclamantul că, faptul ilegalității punerii sub învinuire și a

măsurilor preventive de arest se confirmă prin aceea că Marin Cioban, în lipsa unor

probe concludente și pertinente a fost recunoscut în calitate de învinuit.

Prin procesul-verbal de reținere din 11 iunie 2019 a fost reținut, iar conform

ordonanțelor din 11 și respectiv 12 iunie 2019, fără a fi recunoscut în calitate de

bănuit, a fost pus sub învinuire în baza aceluiași probatoriu insuficient.

Mai mult, OUP conform certificatului din 12 iunie 2019 eliberat de către

Centru de Sănătate Criuleni, cunoștea faptul că partea vătămată (Cioban Tatiana)

suferă de XXXXX și că declarațiile date de către aceasta ar putea fi denaturate și

neveridice, dar indiferent de acest fapt, nu au cercetat circumstanțele cauzei dar au

pus sub învinuire reclamantul și au solicitat arestarea acestuia.

A precizat reclamantul că, un alt element important este rezonanța pe care a

avut-o în societate informația despre învinuirea lui Marin Cioban.

Respectiv, prin punerea sub învinuire cu privire la infracțiunile menționate,

inevitabil s-a adus atingere și reputației reclamantului. În context, nu există nici o

explicație a OUP, de ce după înaintarea demersului de audiere a 13 martori prieteni

de familie și rude, demersul din 23 august 2019 de completare a materialelor

dosarului cu declarațiile martorilor propuși de apărare, a cererii părții vătămate din

13 septembrie 2019 de renunțare la pretenții și solicitarea de reaudiere, obținerea

Raportului de expertiză din 17 decembrie 2019– acuzarea nu a reacționat categoric

și a încetat urmărirea penală doar prin ordonanța inițială din 10 ianuarie 2020.

A considerat reclamantul că, termenul de 9 luni cât a durat urmărirea penală

este unul destul de mare și în toată această perioadă în urma acțiunilor ilicite ale

OUP, Marin Cioban a suferit prejudiciu moral pe care-l estimează la suma de

120.000 de lei. Cu privire la compensarea prejudiciului pentru salariul pierdut, în

perioadă din data arestării și ulterior a obligației de a nu părăsi localitatea, Marin

Cioban nu a avut posibilitatea de a obține venituri pentru existență prin ce a suferit

un prejudiciu material în mărime de 19.762,5 lei - conform calculului (85 zile *

6.975 lei/30=19.762,5 lei). Cifra de 6.975 de lei este cuantumul salariului mediu

2

lunar pe economie prognozat pentru anul 2019 conform Hotărârii Guvernului nr.21

din 18 ianuarie 2019.

A comunicat că, în cadrul procesului penal a apelat la serviciile avocatului

Sergiu Balaban, iar pentru serviciile oferite, conform contractului de prestări servicii

nr. 4/1434004 din 19 septembrie 2019, avocatul a fost remunerat cu suma de 14.000

de lei.

A solicitat reclamantul Marin Cioban, constatarea acțiunilor ilicite ale

organului de urmărire penală privind reținerea ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor

preventive sub formă de arest și ulterior de declarare de a nu părăsi localitatea,

tragerii ilegale la răspundere penală prin recunoașterea în calitate de învinuit fără

existența unei bănuieli rezonabile și respectiv, prin privarea timp de 3 luni și 13 zile

de dreptul de a comunica cu copiii, inclusiv neinformarea despre soarta acestora; a

încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său cuantumul prejudiciului moral în

mărime de 120.000 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică pe cauza penală în

valoare de 14.000 de lei și a prejudiciului material ce reprezintă venitul salarial

pierdut pe perioada arestării și obligației de a nu părăsi localitatea în sumă de

19.762,5 lei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică pe prezenta cauză în mărime

de 8.500 de lei.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Marin Cioban a fost admisă parțial. A fost încasat de la bugetul

de Stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Marin Cioban

prejudiciul moral cauzat pentru punerea sub învinuire a persoanei în baza

art.XXXXX Codul penal pe cauza nr. XXXXX, scoasă de sub urmărirea penală prin

ordonanța din 05 martie 2020, în mărime de 35.000 de lei. Cererea lui Marin Cioban

în partea constatării acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală manifestate

prin reținere ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub formă de arest și

ulterior de declarație de a nu părăsi localitatea, tragerii ilegale la răspunderea penală

prin recunoașterea în calitate de învinuit fără existența unei bănuieli rezonabile și

respectiv prin privarea timp de 3 luni și 13 zile de dreptul de a comunica cu copiii,

inclusiv neinformarea despre soarta acestora, repararea prejudiciului material

rezultat din cheltuielile de asistență juridică în faza urmăririi penale de 14.000 de lei,

venitul salarial pierdut pe perioada arestării și a obligației de a nu părăsi localitatea

în sumă de 19.762,50 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică de 8.500

de lei, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 18 noiembrie 2020,

Marin Cioban a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 18 noiembrie 2020 Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în

partea admiterii acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

La 30 noiembrie 2020 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 noiembrie 2020,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii

3

acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura

Generală. A fost admis apelul declarat de Marin Cioban, a fost casată integral

hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Marin

Cioban cu încasarea de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Justiției al

RM în beneficiul lui Marin Cioban prejudiciul moral în mărime de 35000 de lei

cauzat în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală privind tragerea la

răspundere penală a acestuia. A fost respinsă cerința depusă de Marin Cioban privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 19762,60 de lei și a cheltuielilor de

asistență juridică, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 3 alin. (1) lit.

a), 5, 6 lit.b), 10, 11 din Legea nr. 1454 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penal,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 66 alin. (2) pct. 34, 524, 525 alin.

(1) din Codul de procedură penală, art. 1405 alin. (1), 1423 din Codul civil, în

vigoare până la 01 martie 2019 și a conchis că este eronată concluzia instanței de

fond privind respingerea cererii în partea constatării acțiunilor ilicite ale organului

de urmărire penală manifestate prin; reținere ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor

preventive sub formă de arest și ulterior de declarație de a nu părăsi localitatea,

tragerii ilegale la răspunderea penală prin recunoașterea în calitate de învinuit prin

privarea timp de 3 luni și 13 zile de dreptul de a comunica cu copiii, inclusiv

neinformarea despre soarta acestora, pe motiv că la caz, s-a constatat cu certitudine

că temeiurile în baza cărora a fost scos de sub urmărire penală, este prevăzut la art.

275 pct. 1) și 3) CPP și reprezintă un temei de reabilitare prin prisma art. 284 CPP

și în temeiul art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, respectiv, lui

Marin Cioban este în drept de a-i fi reparat prejudiciul, or prin aflarea ultimului în

arest pe parcursul a 25 zile, precum și prin obligarea de a nu părăsi localitatea pe un

termen de 60 de zile, i-au fost încălcate drepturile fundamentale garantate de art. 5

CEDO – Dreptul la libertate și siguranță, precum și art. 2 al Protocolului nr. 4 al

Convenției – Libertatea de circulație.

Corespunzător, odată ce se constată faptul că reclamantul este eligibil de a

solicita repararea prejudiciului moral în sensul Legii nr. 1545, este firesc faptul că

caracterul ilicit al persoanelor responsabile rezidă însăși din conținutul art. 6 lit. b)

al Legii nr. 1545, care stabilește că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și

modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire

penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

De altfel, în sensul art. 3 alin. (2) al Legii menționate, prejudiciul cauzat se

repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele

de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.

Instanța de apel a constatat cu certitudine faptul că reclamantul, s-a aflat în

arest timp de 25 zile, în temeiul încheierii Judecătoriei Criuleni, sediul Central nr.14-

14/19 din 14 iunie 2019, iar măsura dată a fost înlocuită cu obligarea de a nu părăsi

localitatea pe un termen de 60 zile, începând cu data de 05 iulie 2019, în baza

4

încheierii Judecătoriei Criuleni din 05 iulie 2019, fiind în calitate de bănuit și apoi

învinuit în cadrul cauzei penale, pornită în baza unor probe acumulate de organul de

urmărire penală, în baza ordonanței din 12 iunie 2019, iar prin ordonanța din 10

ianuarie 2020, modificată prin ordonanța din 05 martie 2020 a fost scos de sub

urmărire penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive a unei

infracțiuni prevăzute la art. XXXXX Cod penal și pe motiv că nu există faptul

infracțiunii prevăzute la art. XXXXX Codul penal.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că în speță, urmează a fi aplicate

prevederile Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Colegiul civil al instanței de apel, având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de

stres și retrăirile suportate de către apelantul-reclamant Marin Cioban, provocate

prin punerea sub învinuire, plasarea sa în arest preventiv pe parcursul a 25 zile,

precum și prin stabilirea interdicției de a nu părăsi localitatea pe un termen de 60 de

zile, a considerat că suma în mărime de 35.000 de lei corespunde cu caracterul și

gravitatea suferințelor psihice suportate de ultimul, din care considerente, a încasat

din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Marin

Cioban suma de 35.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenția a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

În același timp, instanța de apel a respins și cerințele reclamantului cu privire

la încasarea venitului ratat pe motiv că reclamantul nu a prezentat careva probe cu

referire la faptul că acesta este angajat în câmpul muncii, precum nici nu a prezentat

careva înscrisuri, din care să rezulte careva motive întemeiate al neangajării în sensul

art. 8 alin. (3) al Legii 1545, care să-i confere ultimului dreptul de a solicita

prejudiciul material în mărime de un salariu mediu pe economie, or, pretinsa sumă

este una iluzorie, iar în condițiile în care reclamantul activează neoficial, acesta

urmează să suporte consecințele de rigoare.

Cu referire la solicitarea reclamantului privind încasarea prejudiciului

material rezultat din cheltuielile de asistență juridică în cadrul cauzei penale a stabilit

instanța de apel că, avocatul Sergiu Balaban a prezentat ordinul de plată nr.

89452414 din 19 septembrie 2019 în sumă de 14.000 de lei (f.d. 3).

De asemenea, a fost anexat și ordinul de încasare a numeralului nr.100387455

din 21.07.2020 în sumă de 8500 de lei, de prestare a serviciilor juridice pentru Marin

Cioban în cauza dată (f.d. 2).

Instanța de apel a accentuat că, din conținutul bonurilor prezentate nu rezultă

cu certitudine că sumele solicitate de reclamant, pe care ultimul pretinde că le-ar fi

suportat în legătură cu asistența juridică în prezenta cauză și în cauza penală, în

mărime de 8.500 de lei și corespunzător 14.000 de lei, au fost achitate într-adevăr de

către Ciobanu Marin, or, chiar și în ipoteza în care în conținutul ordinelor de plată

este specificat că, se execută achitarea serviciilor juridice pentru Marin Cioban în

cauza privind condamnarea ilegală și conform contractului nr. 4/1434004 pentru

Cioban Marin 0961110, la caz rezultă că, sumele menționate au fost transferate la

contul beneficiarului Biroul Asociat de Avocați „Legal Service”, tot personal de

5

către avocatul Sergiu Balaban. Astfel, nu este indicat temeiul încasării acestor sume

(cum ar fi contractul de asistență juridică însoțit de ordinul de încasare a

numeralului), este neîntemeiată cerința recuperării acestor cheltuieli.

La 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Marin Cioban, reprezentat

de avocatul Sergiu Balaban, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de

19752,60 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică cu emiterea în această

parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel deoarece a interpretat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele, iar erorile

instanței de apel au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

reclamantului.

Cu referire la respingerea de către instanța de apel a pretenției cu privire la

încasarea prejudiciului material sub formă de venit ratat, instanța nu a ținut cont de

faptul că reclamantul a fost reținut preventiv din 11 iunie 2019 și până la data

eliberării 05 iulie 2019, respectiv 25 de zile, ulterior i-a fost aplicată măsura

preventivă cu obligarea de a nu părăsi localitatea pe termen de 60 de zile, astfel a

considerat că suma salariului ce urmează a fi compensat constituie 19762,5 lei.

Nu este de acord cu decizia instanței de apel nici în partea respingerii cerinței

de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în dosarul penal și în actuala cauză,

deoarece a motivat greșit hotărârea în partea dată, nu a apreciat probele prezentate

și greșit nu a încadrat speța în normele juridice incidente, admițând în acest fel

încălcări procesuale prevăzute la art. 386 alin. (1) și 387 din Codul de procedură

civilă.

Al treilea motiv de casare a deciziei instanței de apel este faptul că instanța de

apel a admis apelul avocatului Sergiu Balaban, dar a casat integral hotărârea primei

instanțe, ceea ce nu a fost solicitat în apelul declarat. Instanța de apel urma să se

pronunțe doar în partea încasării venitului ratat și a cheltuielilor de asistență juridică.

La 29 iulie 2021 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel urmează a fi

casată pe motiv că instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Din aceste considerente a considerat că decizia instanței de apel cu privire la

acordarea sumei pecuniare cu titlu de prejudiciu moral este bazată pe argumente

declarative și formale, fără a dispune de careva suport probatoriu și legal, a dat o

apreciere eronată a normelor de drept material și a aplicat eronat jurisprudența Curții

Europene.

La 26 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura Generală a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat ă instanța de apel eronat a admis cerințele

reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material, în condițiile în care

6

reclamantul nu a confirmat prin mijloace de probă că în urma acțiunilor ilicite a fost

privat de dreptul de venitul salarial.

La 18 august 2021, în adresa părților au fost expediate copiile cererilor de

recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 64, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu au parvenit referințe prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursurilor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

părților, prin intermediul adresei electronice la 28 iunie 2021 (f. d. 46, vol. II).

Astfel, recursurile declarate la 19 iulie 2021 de către Marin Cioban,

reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, la 29 iulie 2021 de către Ministerul Justiției

și la 26 august 2021 de către Procuratura Generală, sunt în termenul prevăzut de

lege.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Marin Cioban, reprezentat de

avocatul Sergiu Balaban, de către Ministerul Justiției și de către Procuratura

Generală, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Marin Cioban, reprezentat

de avocatul Sergiu Balaban, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

7

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile

declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, de Ministerul

Justiției și de Procuratura Generală urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu

Balaban, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8