2ra-1386/21 — constatarea incalcarii dreptului

Dosarul nr. 2ra-1386/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 06 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Serghei Balaban, Ministerul Justiției și de Procuratura Generală, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marin Cioban împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la constatarea ilegalității acțiunilor organului de urmărire penală, repararea prejudiciului material, venitul salariului pierdut, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală, a fost admis apelul declarat de Marin Cioban, a fost casată hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La 04 august 2020 Marin Cioban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la constatarea ilegalității acțiunilor organului de urmărire penală, repararea prejudiciului material, venitul salariului pierdut, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost pus ilegal sub învinuire în lipsa evidentă a unei bănuieli rezonabile, supus nefondat și nemotivat reținerii ilegale. A explicat reclamantul că, potrivit ordonanțelor din 11 și 12 iunie 2019 a fost intentată urmărirea penală, iar prin ordonanța de punere sub învinuire din 12 iunie 2019 Marin Cioban a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunilor în temeiul art. XXXXX Cod penal, iar potrivit procesului verbal de audiere în calitate de bănuit din 11 iulie 2019, a fost recunoscut și în calitate de bănuit, cu toate că la dosar nu există ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit.

1 A indicat reclamantul că, prin încheierea Judecătoriei Criuleni nr. XXXXX, în privința lui Marin Cioban a fost aplicată măsura preventivă arestul pe un termen de 30 de zile, cu calcularea termenului din data reținerii 11 iunie 2019 și pînă la 11 iulie 2019 ora 11.40. Prin încheierea nr. XXXXX din 05 iulie 2019 a judecătorului de instrucție a Judecătoriei Criuleni a fost înlocuită măsura preventivă cu „obligarea de a nu părăsi localitatea” pe un termen de 60 zile, începând cu data de 05 iulie 2019. A invocat că, a fost reținut, deținut în arest preventiv timp de 25 zile în condiții degradante, ilegal și nemotivat, fiind ulterior înlocuită măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi localitatea” pe un termen de 60 zile, prin ce a fost privat în această perioadă de dreptul de a-și vedea copiii și a munci.

Prin ordonanța din 10 ianuarie 2020, modificată prin ordonanța din 05 martie 2020 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în cauza penală nr.XXXXX a lui Marin Cioban, în ce privește infracțiunea prevăzută de art. XXXXX Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și infracțiunea prevăzută de art. XXXXX Codul penal, pe motivul că nu există fapta infracțiunii. A menționat reclamantul că, faptul ilegalității punerii sub învinuire și a măsurilor preventive de arest se confirmă prin aceea că Marin Cioban, în lipsa unor probe concludente și pertinente a fost recunoscut în calitate de învinuit. Prin procesul-verbal de reținere din 11 iunie 2019 a fost reținut, iar conform ordonanțelor din 11 și respectiv 12 iunie 2019, fără a fi recunoscut în calitate de bănuit, a fost pus sub învinuire în baza aceluiași probatoriu insuficient.

Mai mult, OUP conform certificatului din 12 iunie 2019 eliberat de către Centru de Sănătate Criuleni, cunoștea faptul că partea vătămată (Cioban Tatiana) suferă de XXXXX și că declarațiile date de către aceasta ar putea fi denaturate și neveridice, dar indiferent de acest fapt, nu au cercetat circumstanțele cauzei dar au pus sub învinuire reclamantul și au solicitat arestarea acestuia. A precizat reclamantul că, un alt element important este rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea lui Marin Cioban. Respectiv, prin punerea sub învinuire cu privire la infracțiunile menționate, inevitabil s-a adus atingere și reputației reclamantului.

În context, nu există nici o explicație a OUP, de ce după înaintarea demersului de audiere a 13 martori prieteni de familie și rude, demersul din 23 august 2019 de completare a materialelor dosarului cu declarațiile martorilor propuși de apărare, a cererii părții vătămate din 13 septembrie 2019 de renunțare la pretenții și solicitarea de reaudiere, obținerea Raportului de expertiză din 17 decembrie 2019– acuzarea nu a reacționat categoric și a încetat urmărirea penală doar prin ordonanța inițială din 10 ianuarie 2020. A considerat reclamantul că, termenul de 9 luni cât a durat urmărirea penală este unul destul de mare și în toată această perioadă în urma acțiunilor ilicite ale OUP, Marin Cioban a suferit prejudiciu moral pe care-l estimează la suma de 120.000 de lei.

Cu privire la compensarea prejudiciului pentru salariul pierdut, în perioadă din data arestării și ulterior a obligației de a nu părăsi localitatea, Marin Cioban nu a avut posibilitatea de a obține venituri pentru existență prin ce a suferit un prejudiciu material în mărime de 19.762,5 lei - conform calculului (85 zile * 6.975 lei/30=19.762,5 lei). Cifra de 6.975 de lei este cuantumul salariului mediu 2 lunar pe economie prognozat pentru anul 2019 conform Hotărârii Guvernului nr.21 din 18 ianuarie 2019. A comunicat că, în cadrul procesului penal a apelat la serviciile avocatului Sergiu Balaban, iar pentru serviciile oferite, conform contractului de prestări servicii nr. 4/1434004 din 19 septembrie 2019, avocatul a fost remunerat cu suma de 14.000 de lei.

A solicitat reclamantul Marin Cioban, constatarea acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală privind reținerea ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub formă de arest și ulterior de declarare de a nu părăsi localitatea, tragerii ilegale la răspundere penală prin recunoașterea în calitate de învinuit fără existența unei bănuieli rezonabile și respectiv, prin privarea timp de 3 luni și 13 zile de dreptul de a comunica cu copiii, inclusiv neinformarea despre soarta acestora; a încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său cuantumul prejudiciului moral în mărime de 120.000 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică pe cauza penală în valoare de 14.000 de lei și a prejudiciului material ce reprezintă venitul salarial pierdut pe perioada arestării și obligației de a nu părăsi localitatea în sumă de 19.762,5 lei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică pe prezenta cauză în mărime de 8.500 de lei.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Marin Cioban a fost admisă parțial. A fost încasat de la bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Marin Cioban prejudiciul moral cauzat pentru punerea sub învinuire a persoanei în baza art.XXXXX Codul penal pe cauza nr. XXXXX, scoasă de sub urmărirea penală prin ordonanța din 05 martie 2020, în mărime de 35.000 de lei.

Cererea lui Marin Cioban în partea constatării acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală manifestate prin reținere ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub formă de arest și ulterior de declarație de a nu părăsi localitatea, tragerii ilegale la răspunderea penală prin recunoașterea în calitate de învinuit fără existența unei bănuieli rezonabile și respectiv prin privarea timp de 3 luni și 13 zile de dreptul de a comunica cu copiii, inclusiv neinformarea despre soarta acestora, repararea prejudiciului material rezultat din cheltuielile de asistență juridică în faza urmăririi penale de 14.000 de lei, venitul salarial pierdut pe perioada arestării și a obligației de a nu părăsi localitatea în sumă de 19.762,50 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică de 8.500 de lei, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 18 noiembrie 2020, Marin Cioban a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. La 18 noiembrie 2020 Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. La 30 noiembrie 2020 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 noiembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii 3 acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală. A fost admis apelul declarat de Marin Cioban, a fost casată integral hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Marin Cioban cu încasarea de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Marin Cioban prejudiciul moral în mărime de 35000 de lei cauzat în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală privind tragerea la răspundere penală a acestuia. A fost respinsă cerința depusă de Marin Cioban privind încasarea prejudiciului material în sumă de 19762,60 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 3 alin. (1) lit. a), 5, 6 lit.b), 10, 11 din Legea nr. 1454 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penal, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 66 alin. (2) pct. 34, 524, 525 alin. (1) din Codul de procedură penală, art. 1405 alin. (1), 1423 din Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019 și a conchis că este eronată concluzia instanței de fond privind respingerea cererii în partea constatării acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală manifestate prin; reținere ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub formă de arest și ulterior de declarație de a nu părăsi localitatea, tragerii ilegale la răspunderea penală prin recunoașterea în calitate de învinuit prin privarea timp de 3 luni și 13 zile de dreptul de a comunica cu copiii, inclusiv neinformarea despre soarta acestora, pe motiv că la caz, s-a constatat cu certitudine că temeiurile în baza cărora a fost scos de sub urmărire penală, este prevăzut la art. 275 pct. 1) și 3) CPP și reprezintă un temei de reabilitare prin prisma art. 284 CPP și în temeiul art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, respectiv, lui Marin Cioban este în drept de a-i fi reparat prejudiciul,

or prin aflarea ultimului în arest pe parcursul a 25 zile, precum și prin obligarea de a nu părăsi localitatea pe un termen de 60 de zile, i-au fost încălcate drepturile fundamentale garantate de art. 5 CEDO – Dreptul la libertate și siguranță, precum și art. 2 al Protocolului nr. 4 al Convenției – Libertatea de circulație. Corespunzător, odată ce se constată faptul că reclamantul este eligibil de a solicita repararea prejudiciului moral în sensul Legii nr. 1545, este firesc faptul că caracterul ilicit al persoanelor responsabile rezidă însăși din conținutul art. 6 lit. b) al Legii nr. 1545, care stabilește că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

De altfel, în sensul art. 3 alin. (2) al Legii menționate, prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.

Instanța de apel a constatat cu certitudine faptul că reclamantul, s-a aflat în arest timp de 25 zile, în temeiul încheierii Judecătoriei Criuleni, sediul Central nr.14- 14/19 din 14 iunie 2019, iar măsura dată a fost înlocuită cu obligarea de a nu părăsi localitatea pe un termen de 60 zile, începând cu data de 05 iulie 2019, în baza 4 încheierii Judecătoriei Criuleni din 05 iulie 2019, fiind în calitate de bănuit și apoi învinuit în cadrul cauzei penale, pornită în baza unor probe acumulate de organul de urmărire penală, în baza ordonanței din 12 iunie 2019, iar prin ordonanța din 10 ianuarie 2020, modificată prin ordonanța din 05 martie 2020 a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive a unei infracțiuni prevăzute la art. XXXXX Cod penal și pe motiv că nu există faptul infracțiunii prevăzute la art. XXXXX Codul penal.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că în speță, urmează a fi aplicate prevederile Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Colegiul civil al instanței de apel, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și retrăirile suportate de către apelantul-reclamant Marin Cioban, provocate prin punerea sub învinuire, plasarea sa în arest preventiv pe parcursul a 25 zile, precum și prin stabilirea interdicției de a nu părăsi localitatea pe un termen de 60 de zile, a considerat că suma în mărime de 35.000 de lei corespunde cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de ultimul, din care considerente, a încasat din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Marin Cioban suma de 35.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenția a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În același timp, instanța de apel a respins și cerințele reclamantului cu privire la încasarea venitului ratat pe motiv că reclamantul nu a prezentat careva probe cu referire la faptul că acesta este angajat în câmpul muncii, precum nici nu a prezentat careva înscrisuri, din care să rezulte careva motive întemeiate al neangajării în sensul art. 8 alin. (3) al Legii 1545, care să-i confere ultimului dreptul de a solicita prejudiciul material în mărime de un salariu mediu pe economie, or, pretinsa sumă este una iluzorie, iar în condițiile în care reclamantul activează neoficial, acesta urmează să suporte consecințele de rigoare. Cu referire la solicitarea reclamantului privind încasarea prejudiciului material rezultat din cheltuielile de asistență juridică în cadrul cauzei penale a stabilit instanța de apel că, avocatul Sergiu Balaban a prezentat ordinul de plată nr. 89452414 din 19 septembrie 2019 în sumă de 14.000 de lei (f.d.

3). De asemenea, a fost anexat și ordinul de încasare a numeralului nr.100387455 din 21.07.2020 în sumă de 8500 de lei, de prestare a serviciilor juridice pentru Marin Cioban în cauza dată (f.d.

2). Instanța de apel a accentuat că, din conținutul bonurilor prezentate nu rezultă cu certitudine că sumele solicitate de reclamant, pe care ultimul pretinde că le-ar fi suportat în legătură cu asistența juridică în prezenta cauză și în cauza penală, în mărime de 8.500 de lei și corespunzător 14.000 de lei, au fost achitate într-adevăr de către Ciobanu Marin, or, chiar și în ipoteza în care în conținutul ordinelor de plată este specificat că, se execută achitarea serviciilor juridice pentru Marin Cioban în cauza privind condamnarea ilegală și conform contractului nr. 4/1434004 pentru Cioban Marin 0961110, la caz rezultă că, sumele menționate au fost transferate la contul beneficiarului Biroul Asociat de Avocați „Legal Service”, tot personal de 5 către avocatul Sergiu Balaban.

Astfel, nu este indicat temeiul încasării acestor sume (cum ar fi contractul de asistență juridică însoțit de ordinul de încasare a numeralului), este neîntemeiată cerința recuperării acestor cheltuieli. La 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 19752,60 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece a interpretat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele, iar erorile instanței de apel au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale reclamantului.

Cu referire la respingerea de către instanța de apel a pretenției cu privire la încasarea prejudiciului material sub formă de venit ratat, instanța nu a ținut cont de faptul că reclamantul a fost reținut preventiv din 11 iunie 2019 și până la data eliberării 05 iulie 2019, respectiv 25 de zile, ulterior i-a fost aplicată măsura preventivă cu obligarea de a nu părăsi localitatea pe termen de 60 de zile, astfel a considerat că suma salariului ce urmează a fi compensat constituie 19762,5 lei. Nu este de acord cu decizia instanței de apel nici în partea respingerii cerinței de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în dosarul penal și în actuala cauză, deoarece a motivat greșit hotărârea în partea dată, nu a apreciat probele prezentate și greșit nu a încadrat speța în normele juridice incidente, admițând în acest fel încălcări procesuale prevăzute la art. 386 alin. (1) și 387 din Codul de procedură civilă.

Al treilea motiv de casare a deciziei instanței de apel este faptul că instanța de apel a admis apelul avocatului Sergiu Balaban, dar a casat integral hotărârea primei instanțe, ceea ce nu a fost solicitat în apelul declarat. Instanța de apel urma să se pronunțe doar în partea încasării venitului ratat și a cheltuielilor de asistență juridică. La 29 iulie 2021 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel urmează a fi casată pe motiv că instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Din aceste considerente a considerat că decizia instanței de apel cu privire la acordarea sumei pecuniare cu titlu de prejudiciu moral este bazată pe argumente declarative și formale, fără a dispune de careva suport probatoriu și legal, a dat o apreciere eronată a normelor de drept material și a aplicat eronat jurisprudența Curții Europene. La 26 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat ă instanța de apel eronat a admis cerințele reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material, în condițiile în care 6 reclamantul nu a confirmat prin mijloace de probă că în urma acțiunilor ilicite a fost privat de dreptul de venitul salarial.

La 18 august 2021, în adresa părților au fost expediate copiile cererilor de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 64, vol. II). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu au parvenit referințe prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursurilor. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată părților, prin intermediul adresei electronice la 28 iunie 2021 (f. d. 46, vol. II).

Astfel, recursurile declarate la 19 iulie 2021 de către Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, la 29 iulie 2021 de către Ministerul Justiției și la 26 august 2021 de către Procuratura Generală, sunt în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, de către Ministerul Justiției și de către Procuratura Generală, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are 7 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile declarate de Marin Cioban, reprezentat de avocatul Sergiu Balaban, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 8