2ra-1940/21 — constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea aducerii scuzelor oficiale

2ra-1940/21 — constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea aducerii scuzelor oficiale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1940/21

2-20053954-01-2ra-06122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Manoli)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

12 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Miron

Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Igor împotriva

Ministerului Justiției și Procuraturii Generale cu privire la constatarea încălcării

dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea

aducerii scuzelor oficiale,

împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Justiției, a fost admis apelul declarat de Miron Igor,

reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și a fost casată parțial hotărârea din 06

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind emisă în partea casată o

hotărâre nouă,

constată:

La data de 20 mai 2020, Miron Igor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale cu privire la constatarea

încălcării dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea

aducerii scuzelor oficiale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a fost angajat în funcție de caporal

în Legiunea străină a Armatei Franceze, având o reputație ireproșabilă. La 27 iulie 2019,

fiind în concediu anual de odihnă, a revenit în Republica Moldova, iar, la data de

01 august 2019, ora 14:50 a fost reținut pentru 72 de ore, de către ofițerul de urmărire

1

penală al IP Rîșcani DP mun. Chișinău, al IGP, Irina Beregoi, în calitate de învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171, alin.(4) lit. d) din Codul penal.

Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 12 februarie 2019 a ofițerului

superior de urmărire penală al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, Mircea Bădărău, a fost

pornită urmărirea penală nr. 2019020221, conform semnelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal, pe faptul că un grup de persoane

neidentificate, acționând din interes material, începând cu o perioadă nedeterminată de

timp, au organizat o schemă de punere în circulație a drogurilor, etnobotanicelor și

analogilor acestora, în scop de înstrăinare, distribuind preventiv rolurile fiecăruia

manifestate prin procurarea lor și comercializarea altor persoane în proporții deosebit

de mari.

A susținut că prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Rîșcani, Octavian Pavlovschii din 18 iulie 2019, s-a dispus reținerea lui ca fiind bănuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal.

Igor Miron a precizat că la 01 august 2019, a fost supus percheziției corporale,

acțiune care a fost efectuată de către ofițerul de urmărire penală al IP Rîșcani DP mun.

Chișinău al IGP, Irina Beregoi, adică de o persoană de alt sex.

A invocat că a fost supus unui tratament inuman și degradant manifestat prin

percheziția corporală înjositoare, condiții de detenție inumane și degradante, lipsa

accesului la lumina naturală, calitatea și cantitatea insuficientă a hrănii, lipsa plimbărilor

la aer liber, asistența medicală neadecvată, etc.

A subliniat că la 01 august 2019 a fost plasat în Izolatorul de detenție preventivă

al Direcției de poliție a IGP de pe str. Tighina, 6 din mun. Chișinău. În aceeași zi,

procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Ion Bazatin, i-a adus la

cunoștință ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani,

Octavian Pavlovschii din 18 iulie 2019, prin care a fost pus sub învinuire, fiindu-i

incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal.

Ulterior, la 02 august 2019, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Rîșcani, Ion Bazatin, s-a adresat cu un demers către judecătorul de instrucție privind

aplicarea arestului preventiv pe 30 de zile în privința lui, fără a avea probe care să

confirme rezonabilitatea bănuielii (învinuirii) că dânsul ar fi comis crima dată.

Igor Miron a afirmat că în aceeași zi, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a

admis demersul procurorului și a emis un mandat de arest în privința sa pe un termen

de 30 de zile. A contestat cu recurs încheierea din 02 august 2019, care însă, a fost

menținută la 12 august 2019 de către Curtea de Apel Chișinău.

Reclamantul a menționat că arestul a fost prelungit pe un termen de 20 de zile

prin încheierea din 28 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

A invocat că la 18 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis

parțial demersul procurorului și a dispus înlocuirea măsurii preventive arestul preventiv

cu arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile, începând cu 18 septembrie 2019, ora

15:10 până la 18 octombrie 2019.

2

Igor Miron a afirmat că la 26 decembrie 2019, prin ordonanța procurorului în

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Octavian Pavlovschii, a fost scos de sub

urmărire penală, din motiv că nu a săvârșit fapta imputată.

A invocat că emiterea ordonanței de clasare a cauzei penale, denotă că organul

de urmărire penală a admis acțiuni ilicite, deoarece, în pofida faptului că organul de

urmărire penală are obligația de a efectua măsurile operative de investigație, care au

drept scop descoperirea circumstanțelor și persoanelor care au comis infracțiunea, în

același timp potrivit jurisprudenței CtEDO, procurorul are obligația să prezinte motive

relevante și suficiente pentru detenție, pe lângă persistența unei suspiciuni rezonabile.

Mai mult, atunci când se decide dacă o persoană trebuie eliberată sau arestată,

autoritățile sunt obligate să ia în considerare măsuri alternative de asigurare a prezenței

sale în proces. Prezumția este întotdeauna în favoarea eliberării. Autoritățile judiciare

naționale trebui să examineze toate faptele cu respectarea principiului prezumției de

nevinovăție(Idalov v. Rusia (MC), nr. 5826/03, § 140, 22 mai 2012).

Igor Miron a precizat că prin reținerea și arestarea sa ilegală în cadrul dosarului

penal, i-a fost violat dreptul fundamental la libertate și siguranță, garantat de paragraful

1 al art. 5 din Convenția Europeană, fapt ce i-a cauzat prejudiciu moral enorm, exprimat

în suferințe psihice, neliniștea sufletească și pierderea încrederii în ziua de mâine. Or,

în calitatea sa de învinuit, pe parcursul anchetei penale, nu a beneficiat eficient de toate

drepturile procedurale, nefiind auzit de procuror și instanța de judecată asupra

nevinovăției sale, asupra faptului că la momentul reținerii au lipsit temeiurile prevăzute

de legislație.

A declarat că în urma aplicării ilegale în cadrul urmăririi penale a măsurilor

preventive, inclusiv a arestului pentru o perioadă de 79 de zile, de la 01 august 2019

până la 18 octombrie 2019, statul urmează să repare prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești. În perioada detenției, de la 05 septembrie 2019 până la 18 septembrie

2019, a fost plasat și deținut 50 de zile în celula nr. 142 din Penitenciarul nr. 13, mun.

Chișinău, într-o celulă supraaglomerată, nefiind absolut adaptată condițiilor de deținere

a persoanelor în arest preventiv.

A susținut că a fost supus unui tratament inuman și degradant, deoarece împreună

se mai dețineau și alte trei persoane care erau fumătoare, iar celula avea fereastră mică

care permanent era închisă cu plăci din metal, persista umiditatea, lenjeria de pat era

schimbată foarte rar, acesta fiind nevoit să doarmă pe lenjerie murdară și urât

mirositoare. În celule erau insecte, transmițătoare de paraziți și boli infecțioase, fiind un

adevărat focar de infecție.

Reclamantul a precizat că toate aceste condiții i-au afectat sănătatea, inclusiv l-

au afectat psihic și fizic, fapt care i-au provocat și care îi provoacă suferințe.

A mai indicat că, în pofida faptului că a fost scos de sub urmărire penală,

procurorul, contrar prevederilor legale, nu a dispus restituirea bunurilor personale și

anume, telefonul mobil de model Samsung S6, ridicat de la el la 01 august 2019 în

cadrul percheziției corporale, deși a înaintat mai multe cereri și plângeri prin care s-a

sesizat faptul că telefonul mobil ridicat, ilegal a fost folosit de alte persoane, întrucât de

3

la telefon a dispărut husa și dispozitivul de introducere a cartelei SIM și s-a solicitat

restituirea telefonului, fiind făcută mențiune în procesul-verbal de examinare a

obiectului.

Reclamantul a mai comunicat că la 30 septembrie 2019, avocatul în interesele lui

a înaintat o plângere procurorului conducător al urmăririi penale, Octavian Pavlovschii,

înregistrată cu nr. 8007, prin care a sesizat despre ilegalitatea efectuării percheziției

corporale de către o persoană de sex diferit, precum și folosirea telefonului mobil

ridicat, fiind solicitată restituirea acestuia. Plângeri analogice au fost adresate

procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău și Procurorului General, la 21 octombrie

2019, 29 octombrie 2019 și 06 noiembrie 2019, care au fost redirecționate procurorului

conducător al urmăririi penale Octavian Pavlovschii. Astfel, procurorul, printr-un

răspuns formal, a comunicat că argumentele cu privire la starea telefonului nu s-au

confirmat, eschivându-se să clarifice dacă există husa și dispozitivul pentru

introducerea cartelei SIM la telefon sau nu. La 26 decembrie 2019, procurorul Octavian

Pavlovschii, prin scrisoarea cu nr.16598, l-a informat că a fost scos de sub urmărire

penală și este necesar să se prezinte pentru a ridica telefonul mobil. Printr-o cerere

repetată din 31 decembrie 2019, avocatul în interesele lui Igor Miron a sesizat

procurorul-șef al Procuraturii mun. Chișinău, procurorul-adjunct, șef al Oficiului

Rîșcani și Procurorul General, solicitând restituirea telefonului mobil, însă, până în

prezent telefonul nu a fost restituit proprietarului.

A indicat că ulterior, procurorul Octavian Pavlovschii verbal l-a informat că

telefonul mobil a fost expediat împreună cu cauza penală de învinuire a lui Stanislav

Pompaș, cu toate că nu a fost recunoscut corp delict în această cauză.

Reclamantul consideră că ilegal și neîntemeiat a fost deposedat și lipsit de

proprietatea sa telefonul mobil de model Samsung S6, pe care până în prezent nu-l poate

recupera de la reprezentanții organului statului.

Astfel, având în vedere perioada de aplicare a arestului preventiv față de

reclamant, locul și condițiile de detenție a acestuia, perioada de aplicare a arestului la

domiciliu, precum și perioada de aflare a sub urmărire penală și deoarece a fost

deposedat și lipsit de telefonul mobil, consideră că suma de 800 000 de lei va constitui

o satisfacție echitabilă pentru acesta.

Cu referire la prejudiciul material în mărime de 30 000 de lei, care constituie

cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei penale,

reclamantul a susținut că se confirmă prin copia mandatului avocatului Olga Corpaci și

bonul de plată seria PL nr.504498 din 05 august 2019. Cheltuielile de asistență juridică

suportate în cadrul cauzei penale sunt reale, necesare și se înscriu în limita celor

rezonabile, având în vedere complexitatea cauzei penale, gravitatea infracțiunii de care

neîntemeiat a fost acuzat, durata urmăririi penale, volumul de lucru efectuat de avocat

în cadrul urmăririi penale, participarea avocatului în ședințele de judecată (în prima

instanță și în instanța de recurs).

Igor Miron a solicitat constatarea faptului că a avut loc o încălcare a articolului 1

din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale și a articolului 6§1 din Convenție; obligarea Procuraturii

4

Generale să îi restituie telefonul mobil de model Samsung S6, IMEI 352720073955129,

ridicat de la reclamant la data de 01 august 2019 în cadrul percheziției corporale sau

contravaloarea acestui telefon; constatarea faptului că a avut loc o încălcare a articolului

3 (condiții de detenție) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale în privința lui în perioada de detenție în Penitenciarul nr.13

- Chișinău de la 05 august 2019 până 18 septembrie 2019; constatarea faptului că a avut

loc o încălcare a articolului 5§1 (detenția ilegală) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale în privința reclamantului Igor

Miron; încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

reclamantului a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu material, constituit din

cheltuielile de asistență juridică suportate la examinarea cauzei penale, a sumei de

800 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică suportate în prezenta cauză și obligarea Procuraturii Generale să-i

aducă reclamantului scuze oficiale scrise în numele statului pentru reținerea și

percheziția ilegală, tragerea lui ilegală la răspundere penală și aplicarea ilegală a măsurii

preventive.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Miron Igor suma de 80 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii și suma de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru asistența

juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 06 noiembrie 2020 Miron Igor, reprezentat de avocatul Cojocari

Constantin, a declarat apel împotriva hotărârii din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

La data de 01 decembrie 2020 Ministerul Justiției a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiție, a fost admis apelul declarat de Cojocari Constantin și a

fost casată parțial hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru în partea respingerii pretențiilor privind constatarea încălcării dreptului garantat

de art. 3, 5§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, repararea prejudiciului

material în sumă de 30 000 de lei și obligarea aducerii scuzelor, cu emiterea în această

parte a unei hotărâri noi, prin care pretențiile au fost admise. S-a constatat încălcarea

dreptului lui Miron Igor garantat de art. 3, 5§1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul lui Miron Igor prejudiciul material în mărime de 30 000 de lei și s-a obligat

Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul procurorului care a

condus urmărirea penală, să prezinte scuze oficiale din numele statului reclamantului

Miron Igor. În rest, hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost menținută.

5

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, în temeiul art. 3 alin. (1) lit.

a), 6 lit. b) și 10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

nr. 1545 din 25 februarie 1998, Miron Igor este îndreptățit să solicite repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Astfel, instanța de apel a conchis că în speță s-a constatat cert faptul tragerii ilegale

a lui Igor Miron la răspundere penală în cauza penală nr. 2019020221. Or, CtEDO, în

jurisprudența sa constantă a dat o definiție „acuzației” în materie penală, arătând că

aceasta reprezintă notificarea oficială, ce emană de la o autoritate competentă, a faptului

că unei persoane i se impută săvîrșirea unei fapte penale, ceea ce înseamnă producerea

unor consecințe importante privitoare la persoana astfel suspectată (cauza Serves vs

Franța 1997-VI §42). Ca urmare, recunoașterea lui Igor Miron în calitate de învinuit, cu

scoaterea ulterioară a acestuia de sub urmărire penală, echivalează cu tragerea ilegală

la răspundere penală. În consecință, instanța de apel a constatat că a avut loc o încălcare

al art.5 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților

Fundamentale în privința lui Igor Miron.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a constatat încălcarea art. 3 din Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, care prevede că

nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori

degradante. Or, Igor Miron a fost deținut în Penitenciarul nr.13 - Chișinău pe o perioadă

de la 05 august 2019 până la 18 septembrie 2019, într-o celulă a cărei suprafața este cu

mult mai mică decât suprafața minimă stabilită în Hotărârea Guvernului nr.583 din 26

mai 2006 cu privire la aprobarea statutului executării pedepsei de către condamnați,

neiluminată natural și neventilată.

În ce privește pretențiile lui Igor Miron cu privire la constatarea încălcării art. 6

paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților

Fundamentale și obligarea Procuraturii Generale să restituie telefonul, instanța de apel

notat că prin încheierea din 12 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

dispus restituirea lui Igor Miron a telefonului mobil de model Samsung S6, ridicat în

baza procesului-verbal de percheziție corporală, întocmit de organul de urmărire penală

la 01 august 2019.

Totodată, instanța de apel a considerat necesară repararea prejudiciului material

suportat de către Miron Igor în mărime de 30 000 de lei pentru asistența juridică în

cauza penală, confirmat prin ordinul de plată seria PL nr. 504498 din 05 august 2019

eliberat de CA „Corpaci Olga”, care sunt reale și rezonabile.

Cu referire la prejudiciul moral, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că

instanța de fond întemeiat a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul lui Miron Igor suma de 80 000 de lei, ca fiind echitabilă și

proporțională suferințelor cauzate.

La data de 29 septembrie 2021 Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin

Cojocari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în

6

partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie constatat că

a avut loc o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale și a art. 6 § 1 din Convenție în privința

lui Miron Igor, cu încasarea din bugetul de stat a sumei de 840 000 de lei, pentru

prejudiciul material și moral cauzat.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept indicate

în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocându-se interpretarea în mod

eronat a legii și neaplicarea a legii care trebuia să fie aplicată de către instanța de apel.

Reprezentantul recurentului consideră că este neîntemeiat argumentul instanțe de

apel precum că suma de 800 000 de lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral este

excesivă, or, prin mai multe hotărâri CtEDO contra Moldovei prejudiciul moral pentru

încălcarea art. 5 § 1 din Convenție, prejudiciul moral acordat este mult mai mare decât

cel încasat în speță.

La data de 29 octombrie 2021 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată a prevederilor Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 și

aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de apel.

Recurentul a indicat că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul

cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare unele condiții speciale și

anume, existența faptei ilicite, or, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești

atrage răspunderea statului. La caz, la materialele cauzei nu există niciun act emis de

către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată prin care acțiunile

organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată, ar fi fost

declarate ilegale.

A menționat că intimatul nu a fost tras la răspundere penală și nici nu i-a fost

acordat statutul de condamnat, în privința lui nefiind emisă nicio sentință de

condamnare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iulie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

recurenților la data de 19 august 2021 (f.d. 234, volumul II), fiind recepționată de către

avocatul Cojocari Constantin la 01 septembrie 2021 și de Ministerul Justiției la 02

septembrie 2021 (f.d. 12, 26 volumul III)

Astfel, recursurile, declarate la 29 septembrie 2021 de către Miron Igor,

reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și la 29 octombrie 2021 de către Ministerul

Justiției, sunt în termen.

7

La 06 decembrie 2021, copia recursurilor a fost expediată în adresa părților, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 28, 30-32 volumul III).

Prin referința depusă la 06 ianuarie 2021, Miron Igor, reprezentat de avocatul

Constantin Cojocari, a solicitat respingerea recursului declarat de Ministerul Justiției și

admiterea recursului declarat de Miron Igor, ca fiind întemeiat.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de

8

avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de

Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și

Ministerul Justiției, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari

și Ministerul Justiției, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

9