2ra-1940/21 — constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea aducerii scuzelor oficiale

Dosarul nr. 2ra-1940/21 2-20053954-01-2ra-06122021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Manoli) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 12 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Igor împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale cu privire la constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea aducerii scuzelor oficiale, împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției, a fost admis apelul declarat de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și a fost casată parțial hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind emisă în partea casată o hotărâre nouă, constată: La data de 20 mai 2020, Miron Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale cu privire la constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și instanțelor judecătorești, obligarea aducerii scuzelor oficiale. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a fost angajat în funcție de caporal în Legiunea străină a Armatei Franceze, având o reputație ireproșabilă. La 27 iulie 2019, fiind în concediu anual de odihnă, a revenit în Republica Moldova, iar, la data de 01 august 2019, ora 14:50 a fost reținut pentru 72 de ore, de către ofițerul de urmărire 1 penală al IP Rîșcani DP mun. Chișinău, al IGP, Irina Beregoi, în calitate de învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171, alin.(4) lit. d) din Codul penal. Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 12 februarie 2019 a ofițerului superior de urmărire penală al IP Rîșcani al DP mun.

Chișinău, Mircea Bădărău, a fost pornită urmărirea penală nr. 2019020221, conform semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal, pe faptul că un grup de persoane neidentificate, acționând din interes material, începând cu o perioadă nedeterminată de timp, au organizat o schemă de punere în circulație a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, în scop de înstrăinare, distribuind preventiv rolurile fiecăruia manifestate prin procurarea lor și comercializarea altor persoane în proporții deosebit de mari. A susținut că prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Octavian Pavlovschii din 18 iulie 2019, s-a dispus reținerea lui ca fiind bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal.

Igor Miron a precizat că la 01 august 2019, a fost supus percheziției corporale, acțiune care a fost efectuată de către ofițerul de urmărire penală al IP Rîșcani DP mun. Chișinău al IGP, Irina Beregoi, adică de o persoană de alt sex. A invocat că a fost supus unui tratament inuman și degradant manifestat prin percheziția corporală înjositoare, condiții de detenție inumane și degradante, lipsa accesului la lumina naturală, calitatea și cantitatea insuficientă a hrănii, lipsa plimbărilor la aer liber, asistența medicală neadecvată, etc. A subliniat că la 01 august 2019 a fost plasat în Izolatorul de detenție preventivă al Direcției de poliție a IGP de pe str. Tighina, 6 din mun. Chișinău. În aceeași zi, procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Rîșcani, Ion Bazatin, i-a adus la cunoștință ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Octavian Pavlovschii din 18 iulie 2019, prin care a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal. Ulterior, la 02 august 2019, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Ion Bazatin, s-a adresat cu un demers către judecătorul de instrucție privind aplicarea arestului preventiv pe 30 de zile în privința lui, fără a avea probe care să confirme rezonabilitatea bănuielii (învinuirii) că dânsul ar fi comis crima dată. Igor Miron a afirmat că în aceeași zi, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis demersul procurorului și a emis un mandat de arest în privința sa pe un termen de 30 de zile.

A contestat cu recurs încheierea din 02 august 2019, care însă, a fost menținută la 12 august 2019 de către Curtea de Apel Chișinău. Reclamantul a menționat că arestul a fost prelungit pe un termen de 20 de zile prin încheierea din 28 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. A invocat că la 18 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis parțial demersul procurorului și a dispus înlocuirea măsurii preventive arestul preventiv cu arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile, începând cu 18 septembrie 2019, ora 15:10 până la 18 octombrie 2019. 2 Igor Miron a afirmat că la 26 decembrie 2019, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Octavian Pavlovschii, a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că nu a săvârșit fapta imputată.

A invocat că emiterea ordonanței de clasare a cauzei penale, denotă că organul de urmărire penală a admis acțiuni ilicite, deoarece, în pofida faptului că organul de urmărire penală are obligația de a efectua măsurile operative de investigație, care au drept scop descoperirea circumstanțelor și persoanelor care au comis infracțiunea, în același timp potrivit jurisprudenței CtEDO, procurorul are obligația să prezinte motive relevante și suficiente pentru detenție, pe lângă persistența unei suspiciuni rezonabile. Mai mult, atunci când se decide dacă o persoană trebuie eliberată sau arestată, autoritățile sunt obligate să ia în considerare măsuri alternative de asigurare a prezenței sale în proces.

Prezumția este întotdeauna în favoarea eliberării. Autoritățile judiciare naționale trebui să examineze toate faptele cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție(Idalov v. Rusia (MC), nr. 5826/03, § 140, 22 mai 2012). Igor Miron a precizat că prin reținerea și arestarea sa ilegală în cadrul dosarului penal, i-a fost violat dreptul fundamental la libertate și siguranță, garantat de paragraful 1 al art. 5 din Convenția Europeană, fapt ce i-a cauzat prejudiciu moral enorm, exprimat în suferințe psihice, neliniștea sufletească și pierderea încrederii în ziua de mâine. Or, în calitatea sa de învinuit, pe parcursul anchetei penale, nu a beneficiat eficient de toate drepturile procedurale, nefiind auzit de procuror și instanța de judecată asupra nevinovăției sale, asupra faptului că la momentul reținerii au lipsit temeiurile prevăzute de legislație.

A declarat că în urma aplicării ilegale în cadrul urmăririi penale a măsurilor preventive, inclusiv a arestului pentru o perioadă de 79 de zile, de la 01 august 2019 până la 18 octombrie 2019, statul urmează să repare prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. În perioada detenției, de la 05 septembrie 2019 până la 18 septembrie 2019, a fost plasat și deținut 50 de zile în celula nr. 142 din Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, într-o celulă supraaglomerată, nefiind absolut adaptată condițiilor de deținere a persoanelor în arest preventiv.

A susținut că a fost supus unui tratament inuman și degradant, deoarece împreună se mai dețineau și alte trei persoane care erau fumătoare, iar celula avea fereastră mică care permanent era închisă cu plăci din metal, persista umiditatea, lenjeria de pat era schimbată foarte rar, acesta fiind nevoit să doarmă pe lenjerie murdară și urât mirositoare. În celule erau insecte, transmițătoare de paraziți și boli infecțioase, fiind un adevărat focar de infecție. Reclamantul a precizat că toate aceste condiții i-au afectat sănătatea, inclusiv l- au afectat psihic și fizic, fapt care i-au provocat și care îi provoacă suferințe.

A mai indicat că, în pofida faptului că a fost scos de sub urmărire penală, procurorul, contrar prevederilor legale, nu a dispus restituirea bunurilor personale și anume, telefonul mobil de model Samsung S6, ridicat de la el la 01 august 2019 în cadrul percheziției corporale, deși a înaintat mai multe cereri și plângeri prin care s-a sesizat faptul că telefonul mobil ridicat, ilegal a fost folosit de alte persoane, întrucât de 3 la telefon a dispărut husa și dispozitivul de introducere a cartelei SIM și s-a solicitat restituirea telefonului, fiind făcută mențiune în procesul-verbal de examinare a obiectului.

Reclamantul a mai comunicat că la 30 septembrie 2019, avocatul în interesele lui a înaintat o plângere procurorului conducător al urmăririi penale, Octavian Pavlovschii, înregistrată cu nr. 8007, prin care a sesizat despre ilegalitatea efectuării percheziției corporale de către o persoană de sex diferit, precum și folosirea telefonului mobil ridicat, fiind solicitată restituirea acestuia. Plângeri analogice au fost adresate procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău și Procurorului General, la 21 octombrie 2019, 29 octombrie 2019 și 06 noiembrie 2019, care au fost redirecționate procurorului conducător al urmăririi penale Octavian Pavlovschii. Astfel, procurorul, printr-un răspuns formal, a comunicat că argumentele cu privire la starea telefonului nu s-au confirmat, eschivându-se să clarifice dacă există husa și dispozitivul pentru introducerea cartelei SIM la telefon sau nu.

La 26 decembrie 2019, procurorul Octavian Pavlovschii, prin scrisoarea cu nr.16598, l-a informat că a fost scos de sub urmărire penală și este necesar să se prezinte pentru a ridica telefonul mobil. Printr-o cerere repetată din 31 decembrie 2019, avocatul în interesele lui Igor Miron a sesizat procurorul-șef al Procuraturii mun. Chișinău, procurorul-adjunct, șef al Oficiului Rîșcani și Procurorul General, solicitând restituirea telefonului mobil, însă, până în prezent telefonul nu a fost restituit proprietarului. A indicat că ulterior, procurorul Octavian Pavlovschii verbal l-a informat că telefonul mobil a fost expediat împreună cu cauza penală de învinuire a lui Stanislav Pompaș, cu toate că nu a fost recunoscut corp delict în această cauză.

Reclamantul consideră că ilegal și neîntemeiat a fost deposedat și lipsit de proprietatea sa telefonul mobil de model Samsung S6, pe care până în prezent nu-l poate recupera de la reprezentanții organului statului. Astfel, având în vedere perioada de aplicare a arestului preventiv față de reclamant, locul și condițiile de detenție a acestuia, perioada de aplicare a arestului la domiciliu, precum și perioada de aflare a sub urmărire penală și deoarece a fost deposedat și lipsit de telefonul mobil, consideră că suma de 800 000 de lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru acesta.

Cu referire la prejudiciul material în mărime de 30 000 de lei, care constituie cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei penale, reclamantul a susținut că se confirmă prin copia mandatului avocatului Olga Corpaci și bonul de plată seria PL nr.504498 din 05 august 2019. Cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul cauzei penale sunt reale, necesare și se înscriu în limita celor rezonabile, având în vedere complexitatea cauzei penale, gravitatea infracțiunii de care neîntemeiat a fost acuzat, durata urmăririi penale, volumul de lucru efectuat de avocat în cadrul urmăririi penale, participarea avocatului în ședințele de judecată (în prima instanță și în instanța de recurs).

Igor Miron a solicitat constatarea faptului că a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și a articolului 6§1 din Convenție; obligarea Procuraturii 4 Generale să îi restituie telefonul mobil de model Samsung S6, IMEI 352720073955129, ridicat de la reclamant la data de 01 august 2019 în cadrul percheziției corporale sau contravaloarea acestui telefon; constatarea faptului că a avut loc o încălcare a articolului 3 (condiții de detenție) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale în privința lui în perioada de detenție în Penitenciarul nr.13 - Chișinău de la 05 august 2019 până 18 septembrie 2019; constatarea faptului că a avut loc o încălcare a articolului 5§1 (detenția ilegală) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale în privința reclamantului Igor Miron; încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantului a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu material, constituit din cheltuielile de asistență juridică suportate la examinarea cauzei penale,

a sumei de 800 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză și obligarea Procuraturii Generale să-i aducă reclamantului scuze oficiale scrise în numele statului pentru reținerea și percheziția ilegală, tragerea lui ilegală la răspundere penală și aplicarea ilegală a măsurii preventive. Prin hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Miron Igor suma de 80 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii și suma de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru asistența juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 06 noiembrie 2020 Miron Igor, reprezentat de avocatul Cojocari Constantin, a declarat apel împotriva hotărârii din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă. La data de 01 decembrie 2020 Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiție, a fost admis apelul declarat de Cojocari Constantin și a fost casată parțial hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretențiilor privind constatarea încălcării dreptului garantat de art. 3, 5§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, repararea prejudiciului material în sumă de 30 000 de lei și obligarea aducerii scuzelor, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care pretențiile au fost admise. S-a constatat încălcarea dreptului lui Miron Igor garantat de art. 3, 5§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Miron Igor prejudiciul material în mărime de 30 000 de lei și s-a obligat Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul procurorului care a condus urmărirea penală, să prezinte scuze oficiale din numele statului reclamantului Miron Igor. În rest, hotărârea din 06 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost menținută. 5 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a), 6 lit. b) și 10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, Miron Igor este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Astfel, instanța de apel a conchis că în speță s-a constatat cert faptul tragerii ilegale a lui Igor Miron la răspundere penală în cauza penală nr. 2019020221. Or, CtEDO, în jurisprudența sa constantă a dat o definiție „acuzației” în materie penală, arătând că aceasta reprezintă notificarea oficială, ce emană de la o autoritate competentă, a faptului că unei persoane i se impută săvîrșirea unei fapte penale, ceea ce înseamnă producerea unor consecințe importante privitoare la persoana astfel suspectată (cauza Serves vs Franța 1997-VI §42). Ca urmare, recunoașterea lui Igor Miron în calitate de învinuit, cu scoaterea ulterioară a acestuia de sub urmărire penală, echivalează cu tragerea ilegală la răspundere penală.

În consecință, instanța de apel a constatat că a avut loc o încălcare al art.5 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale în privința lui Igor Miron. De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a constatat încălcarea art. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, care prevede că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Or, Igor Miron a fost deținut în Penitenciarul nr.13 - Chișinău pe o perioadă de la 05 august 2019 până la 18 septembrie 2019, într-o celulă a cărei suprafața este cu mult mai mică decât suprafața minimă stabilită în Hotărârea Guvernului nr.583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea statutului executării pedepsei de către condamnați, neiluminată natural și neventilată.

În ce privește pretențiile lui Igor Miron cu privire la constatarea încălcării art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale și obligarea Procuraturii Generale să restituie telefonul, instanța de apel notat că prin încheierea din 12 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a dispus restituirea lui Igor Miron a telefonului mobil de model Samsung S6, ridicat în baza procesului-verbal de percheziție corporală, întocmit de organul de urmărire penală la 01 august 2019. Totodată, instanța de apel a considerat necesară repararea prejudiciului material suportat de către Miron Igor în mărime de 30 000 de lei pentru asistența juridică în cauza penală, confirmat prin ordinul de plată seria PL nr. 504498 din 05 august 2019 eliberat de CA „Corpaci Olga”, care sunt reale și rezonabile.

Cu referire la prejudiciul moral, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că instanța de fond întemeiat a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Miron Igor suma de 80 000 de lei, ca fiind echitabilă și proporțională suferințelor cauzate. La data de 29 septembrie 2021 Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în 6 partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie constatat că a avut loc o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale și a art. 6 § 1 din Convenție în privința lui Miron Igor, cu încasarea din bugetul de stat a sumei de 840 000 de lei, pentru prejudiciul material și moral cauzat.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocându-se interpretarea în mod eronat a legii și neaplicarea a legii care trebuia să fie aplicată de către instanța de apel. Reprezentantul recurentului consideră că este neîntemeiat argumentul instanțe de apel precum că suma de 800 000 de lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral este excesivă, or, prin mai multe hotărâri CtEDO contra Moldovei prejudiciul moral pentru încălcarea art. 5 § 1 din Convenție, prejudiciul moral acordat este mult mai mare decât cel încasat în speță. La data de 29 octombrie 2021 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată a prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 și aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de apel. Recurentul a indicat că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare unele condiții speciale și anume, existența faptei ilicite, or, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea statului. La caz, la materialele cauzei nu există niciun act emis de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată prin care acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată, ar fi fost declarate ilegale.

A menționat că intimatul nu a fost tras la răspundere penală și nici nu i-a fost acordat statutul de condamnat, în privința lui nefiind emisă nicio sentință de condamnare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iulie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa recurenților la data de 19 august 2021 (f.d. 234, volumul II), fiind recepționată de către avocatul Cojocari Constantin la 01 septembrie 2021 și de Ministerul Justiției la 02 septembrie 2021 (f.d.

12, 26 volumul III) Astfel, recursurile, declarate la 29 septembrie 2021 de către Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și la 29 octombrie 2021 de către Ministerul Justiției, sunt în termen. 7 La 06 decembrie 2021, copia recursurilor a fost expediată în adresa părților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 28, 30-32 volumul III). Prin referința depusă la 06 ianuarie 2021, Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari, a solicitat respingerea recursului declarat de Ministerul Justiției și admiterea recursului declarat de Miron Igor, ca fiind întemeiat. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de 8 avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile declarate de Miron Igor, reprezentat de avocatul Constantin Cojocari și Ministerul Justiției, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 9