2ra-1047/21 — determinarea domiciliului copiilor min ori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori

2ra-1047/21 — determinarea domiciliului copiilor min ori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1047/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

DECIZIE

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Ropot Vasilisa, reprezentată de avocatul Ropot

Veaceslav,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ropot Vasilisa

împotriva lui Ropot Dumitru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Hîncești cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori,

împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Ropot Vasilisa și a fost menținută hotărârea din

24 iunie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

constată:

La data de 09 octombrie 2019 Ropot Vasilisa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ropot Dumitru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecție a Familiei Hîncești cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori

și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 21 ianuarie 2001, a încheiat

căsătoria cu Ropot Dumitru, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. 11 eliberat

de Primăria s. Voinescu, jud. Lăpușna, iar, în rezultatul căsătoriei s-au născut patru

copii: XXXXX.

A susținut că trei din cei patru copii s-au născut pe teritoriul Italiei, în orașul

XXXXX, unde dânsa era angajată în câmpul muncii, asigurând minorilor și soțului său

întreținerea necesară, deoarece familia nu dispunea de alte surse financiare. Ulterior,

deoarece a intervenit necesitatea încadrării copiilor în instituțiile școlare și preșcolare,

toată familia s-a reîntors în țară.

1

Reclamanta a afirmat că peste o perioadă de timp, a fost nevoită să revină în Italia

la muncă, deoarece familia depindea financiar de veniturile ei. Cu regret, însă, pârâtul

Ropot Dumitru în detrimentul relației de căsătorie și a copiilor minori care necesitau

grijă și atenție, a început să concubineze cu o altă persoană. Acest aspect arată cert

comportamentul inadecvat al pârâtului, care a cauzat și cauzează o instabilitate

familială și o confuzie copiilor minori care în asemenea mod sunt afectați psihologic.

A invocat că Ropot Dumitru a decis să concubineze cu persoana respectivă în

Franța, luând copiii minori cu el în apartamentul pe care îl închiriază în străinătate,

încercând în asemenea mod să utilizeze minorii drept o modalitate de influență

psihologică asupra dânsei, deși, copiii nu agrează asemenea comportament al tatălui lor

și au de suferit în final de pe urma acestui fapt.

A subliniat că, copiii au fost pur și simplu rupți din cadrul instituțiilor de

învățământ școlare și preșcolare, aspect care vine să afecteze dezvoltarea psihologică,

socială și emoțională a aestora. Copiii nu se bucură de stabilitate și pur și simplu sunt

purtați pe drumuri de către pârât, fapt ce se confirmă prin răspunsul nr. 35/7-4/5744 din

30 septembrie 2019 eliberat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, din care

se constată că toți patru copii minori au intrat pe teritoriul Republicii Moldova la

02 mai 2019 și la 08 mai 2019, toți patru au părăsit țara.

Din aceste motive, Ropot Vasilisa consideră că este necesar, util și corect de a

determina domiciliul copiilor minori XXXXX împreună cu mama.

A remarcat că dispune la moment de domiciliu (atât situat în Republica Moldova,

XXXXX, precum și în Republica Italiană, XXXXX), unde pot să locuiască copiii

minori, fiecare copil având condiții adecvate de trai, fiind dotați cu vestimentație

sezonieră, alimentație regulată și rechizite școlare pentru dezvoltarea fiziologică și

psihologică corectă. Stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama nu va leza în

niciun mod dreptul tatălui la întrevederea cu aceștia și la participarea în procesul

educațional al acestora.

Totodată, deoarece la moment copiii încă nu au atins vârsta majoratului și se

solicită determinarea domiciliului acestora cu mama lor, consideră necesară și încasarea

pensiei de întreținere. Astfel, având în vedere că Ropot Dumitru este angajat în câmpul

muncii neoficial și are venituri neregulate, urmează a fi încasată de la acesta suma de

2147 de lei pentru fiecare copil minor, ce constituie minimul prevăzut pentru existența

unui copil de vîrsta 7-17 ani în mediul rural.

Reclamanta a solicitat determinarea domiciliului copiilor minori XXXXX

împreună cu mama și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei de

întreținere pentru fiecare copil minor în mărime fixă de 2 147 de lei până la atingerea

majoratului fiecăruia dintre copii.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, Ropot Vasilisa a concretizat pretențiile,

solicitând încasarea de la Ropot Dumitru a pensiei de întreținere pentru copiii minori

XXXXX, în cuantum de ½ din salariu și alte venituri ale pârâtului, până la atingerea

majoratului de către copii (f.d. 74).

Prin hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, acțiunea

depusă de Ropot Vasilisa a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

La 23 iulie 2020, Ropot Vasilisa a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 iunie 2020 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie admisă sau, după caz, cauza să fie trimisă la rejudecare.

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ropot Vasilisa și a fost menținută hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Central.

La data de 22 mai 2021 Ropot Vasilisa, reprezentată de avocatul Ropot

Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă sau, după caz, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au oferit

răspuns la argumentul recurentei cu privire la necesitatea stabilirii domiciliului copiilor

minori cu mama, din motivul aplicării violenței fizice și maltratării copiilor de către

intimatul Ropot Dumitru, care periodic abuzează de băuturi alcoolice.

Recurenta a indicat că instanța de apel a ignorat declarațiile dânsei și ale

martorului Cojocaru Mihail, date în instanța de fond, cu privire la violența aplicată de

către intimat față de dânsa, deseori în prezența copiilor minori.

De asemenea, instanțele de judecată nu au dorit să cunoască părerea copiilor cu

privire la cererea mamei de stabilire a domiciliului lor împreună cu ea, nu s-au interesat

în mod direct în ce condiții trăiesc copii și dacă aceștia doresc să se afle cu Ropot

Dumitru, nu au verificat circumstanțele existenței violenței în familie față de copii din

partea tatălui lor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 februarie

2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a

avocatului Ropot Veaceslav la data de 01 aprilie 2021 (f.d. 179).

Astfel, recursul declarat la data de 22 mai 2021, este în termen.

La 03 iunie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ropot

Dumitru și a Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești, cu înștiințarea

despre depunerea referinței (f.d. 197).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 iulie 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a

3

deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Iar, în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 21 octombrie

2001 a fost încheiată căsătoria între Ropot Vasilisa și Ropot Dumitru (f.d. 7).

În căsătorie s-au născut patru copii: XXXXX (f.d. 8-11).

Potrivit declarațiilor ambelor părți, în prezent Ropot Vasilisa are domiciliul în

XXXXX, însă locuiește separat de copii, toți patru locuind împreună cu tatăl lor Ropot

Dumitru peste hotarele țării, în Franța.

Conform certificatului de școlarizare, eliberat de Liceul de Profesii – LPO Arthur

Rimbaud, XXXXX este elev la Liceul de Profesii „Arthur Rimbaud de pe lângă

Academia din Versailles”, specializare „Operator – logistică” (f.d. 48).

Din certificatele de școlarizare eliberate de Colegiul Philippe Auguste, rezultă că

XXXXX sunt elevii Colegiului „Philippe Auguste de pe lângă Academia din

Versailles” (f.d. 49-51).

Potrivit avizului - concluzie nr. 1235 din 03 decembrie 2019, Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Hîncești a constatat că soții Ropot Dumitru și Ropot

Vasilisa sunt înregistrați în Registrul de Evidență a Populației în XXXXX, însă, de mulți

ani nu locuiesc în localitate, motiv din care verificiarea condițiilor de trai a acestora nu

a fost posibilă. Potrivit confirmării eliberate de către Administrația publică locală

Mingir, familia cu cei patru copii locuiește peste hotarele țării de mai muți ani (f.d. 38).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Ropot Vasilisa a solicitat

determinarea domiciliului copiilor minori XXXXX împreună cu mama și încasarea din

contul lui Ropot Dumitru în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori

XXXXX, în cuantum de 1/2 din salariu și alte venituri ale pârâtului, până la atingerea

majoratului de către copii.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depusă de către Ropot Vasilisa.

Ulterior, instanța de apel de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Ropot Vasilisa, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea

primei instanțe.

Instanța de apel a considerat că este corectă soluția instanței de fond de respingere

a acțiunii cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori XXXXX cu mama

Ropot Vasilisa, deoarece copiii au atins vârsta de 14 ani și își pot exprima de sine

4

stătător acordul și a-și alege de sine stătător domiciliul cu unul din părinți. Totodată,

Ropot Cristian la XXXXX a atins vârsta de majorat.

Cât privește stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, născută la XXXXX,

instanța de apel a reținut că art. 16 din Legea privind drepturile copilului, prevede expres

că fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze

de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea de un

părinte sau de ambii părinți este necesară în interesul copilului.

Astfel, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond mama a declarat că a dat

acordul la plecarea copiilor cu tatăl acestora în anul 2017 în Franța, a fost de două ori

la ei, iar, din luna mai anul 2019 nu a luat legătura cu copiii săi și nici nu a încercat

să-i ia în vacanță în Italia. Totodată, instanța de apel a menționat că la dosar lipsesc

probe care să confirme condițiile de trai ale reclamantei în Italia, acolo unde ultima

indică că locuiește. Prin urmare, deși reclamanta solicită determinarea domiciliului

inclusiv a copilului minor XXXXX, care nu a atins vârsta de 14 ani cu ea, totuși, nu a

purtat discuții cu copilul minor referitor la acordul acestuia de a locui cu mama sa, or,

din anul 2017 copilul locuiește împreună cu frații săi și tatăl în Franța, iar, din anul 2019

mama nu a luat legătura cu copiii săi.

În circumstanțele expuse, instanța de apel a indicat că, ținând cont de criteriile de

apreciere ale intereselor superioare ale copilului, precum și de atașamentul copilului

față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale

părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a

crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul

de lucru, condițiile de trai etc.), instanța de fond just a conchis asupra necesității

respingerii cererii privind stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX cu mama

Ropot Vasilisa, or, copilul ultimii ani domiciliază cu tătăl său în Franța, alături de frații

săi, frecventează Colegiul Philippe Auguste de pe lângă Academia din Versailles, unde

s-a integrat deja în societate și și-a stabilit un cerc de prieteni, deprinderi.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz

și criticile aduse în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, la

examinarea cerinței de stabilire a domiciliului copiilor minori, nu au ținut cont de opinia

copiilor.

Or, conform art. 63 alin. (1)-(2) Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul

părinților. Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului,

iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să

locuiască, domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont

de interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate.

În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de

fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale

părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a

crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul

de lucru, condițiile de trai etc.)

5

De asemenea, instanța de apel a ignorat și prevederile art. 54 din Codul familiei,

potrivit cărora copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în familie a

problemelor care îi ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau

administrative. De opinia copilului se ține cont în mod obligatoriu, în conformitate cu

vârsta și gradul său de maturitate, dacă aceasta nu contravine intereselor copilului.

Astfel, în acest scop, copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat

în orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, fie direct, fie printr-un

reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedură din

legislația națională, care stabilește posibilitatea audierii minorului în prezența

pedagogului, cât și în prezența părinților.

Așadar, prin prisma acestor prevederi legale, instanța urma să stabilească

posibilitatea audierii opiniei copiilor asupra problemelor care le ating interesele,

reieșind din vârsta și gradul lor de maturitate.

Acest drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma

prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată la 20

noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993 prin care statele părți garantează copilului capabil de discernământ dreptul de a-și

exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului urmând

să fie luate în considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de maturitate.

Aceste împrejurări devin inevitabile, cu atât mai mult că la actele cauzei lipsește

concluzia autorității tutelare teritoriale cu privire la condițiile de trai ale copiilor minori,

la dosar fiind anexat doar avizul Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a

Familiei Hîncești nr. 1235 din 03 decembrie 2019, prin care se menționează

imposibilitatea autorității tutelare de a se expune asupra condițiilor de trai ale părților,

deoarece ultimii de mulți ani nu locuiesc în XXXXX, fiind plecați peste hotarele țării.

Or, instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al

copilului, care ar înclina balanța justiției către mamă sau către tată, astfel interesul

superior al copilului fiind singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a

decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești.

Distinct de aceste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță,

respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra

unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire

la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează remiterea cauzei la

rejudecare.

În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să menționeze

că instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care își

întemeiază hotărârile, iar, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,

să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

6

recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ropot Vasilisa, reprezentată de avocatul Ropot

Veaceslav.

Se casează integral decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ropot Vasilisa împotriva lui

Ropot Dumitru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Hîncești cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere pentru copii minori, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7