2ra-1408/21 — cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori si a celtuielilor de judecata

2ra-1408/21 — cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori si a celtuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1408/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul central (jud. N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iulia

Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Chirilă împotriva lui

Mihail Chirilă cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea

pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Iulia Chirilă, casată parțial hotărârea din 15 martie 2021 a

Judecătoriei Hîncești sediul central și în această parte emisă o nouă hotărâre

constată:

La 8 februarie 2021, Iulia Chirilă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Chirilă, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Hîncești și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Nisporeni cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei

de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2014, a încheiat căsătoria cu Mihail

Chirilă, aceasta fiind prima căsătorie, din care au doi copii minori XXXXX, născută

la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.

A comunicat reclamanta că viața în comun cu pârâtul Mihail Chirilă a eșuat,

în timpul căsătoriei în relațiile lor s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere,

deseori se ceartă, căsătoria fiind desfăcută la 6 ianuarie 2021, la Serviciul de stare

civilă Hîncești, fapt dovedit prin certificatul de divorț, eliberat de Serviciul de stare

civilă Hîncești la 6 ianuarie 2021.

La fel, a menționat că nu au ajuns la un numitor comun în privința domiciliului

copiilor minori, astfel, cel mai rațional ar fi ca domiciliul copiilor să fie stabilit cu

mama, din motiv că la moment copiii locuiesc cu ea, sunt foarte tare atașați de dânsa

și doar ea are grijă de copii.

1

A comunicat că feciorul XXXXX la moment nu merge la grădiniță, ci se află

acasă cu ea, iar fiica XXXXX.

Reieșind din faptul că cheltuielile sunt mari pentru întreținerea și educația

copiilor minori, motiv din care s-a adresat în instanța de judecată cu cerința de a fi

încasată forțat în beneficiul său de la Mihail Chirilă pensia alimentară de întreținere

pentru copiii minori XXXXX și XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 2 000

de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către copii.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 63, 74, 76 Codul familie,

art. 38, 94, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX

și XXXXX cu mama, încasarea forțată în beneficiul ei din contul lui Mihail Chirilă

a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în sumă bănească fixă

în mărime de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de

către copii și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești sediul central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost determinat locul de trai al copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX

și XXXXX, născut la XXXXX cu mama Iulia Chirilă.

A fost încasată de la Mihail Chirilă în beneficiul Iuliei Chirilă pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 1/3 din salariu și/sau

alte venituri lunare, dar nu mai puțin de 1 200 de lei/lunar, pentru fiecare, începând

cu data de 8 februarie 2021 până la atingerea majoratului de către copii sau până la

schimbarea situației părților.

Au fost încasate de la Mihail Chirilă în beneficiul Iuliei Chirilă suma de 3 000

de lei - cheltuieli de asistența juridică și suma de 100 de lei pentru taxa de stat

achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

A fost încasată de la Mihail Chirilă în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 150 de lei pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta în temeiul legii.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

În susținerea soluției emise, reieșind din cumulul probelor administrate și

cercetate în ședința de judecată, dar și având în vedere declarațiile participanților la

proces depuse în cursul judecării cauzei, prima instanță a concluzionat că domiciliul

copiilor minori XXXXX și XXXXX urmează a fi stabilit cu mama acestora Iulia

Chirilă, cu care minorii se află la moment, care inter alia este persoană cu care

minorii au o legătură psihologică și emoțională mai strânsă.

Apreciind probatoriul administrat, reieșind din circumstanțele cauzei, prima

instanță a considerat oportun de a stabili cuantumul pensiei de întreținere, însă nu în

cuantumul solicitat de reclamantă.

Astfel, este întemeiată cerința reclamantei Iulia Chirilă cu privire la încasarea

pensiei de întreținere a copiilor minori, urmând a fi admisă parțial, prin stabilirea în

sarcina lui Mihail Chirilă a obligației lunare de achitare a pensiei de întreținere a

minorilor în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri lunare, dar nu mai puțin de

1 200 de lei, începând cu data depunerii prezentei acțiuni, adică începând cu

8 februarie 2021 și până la atingerea majoratului de către copiii minori.

2

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Iulia Chirilă, casată hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești

sediul central în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori și a taxei de

stat și în această parte emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă cererea de

chemare în judecată înaintată de Iulia Chirilă împotriva lui Mihail Chirilă,

intervenienți accesorii DASPF Hîncești și DASPF Nisporeni privind încasarea

pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime bănească fixă.

A fost încasată în beneficiul Iuliei Chirilă din contul lui Mihail Chirilă pensia

de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime bănească fixă de

1 800 de lei, pentru fiecare copil, începând cu data de 8 februarie 2021 până la

atingerea majoratului de către copii.

A fost încasată în beneficiul statului din contul lui Mihail Chirilă taxa de stat,

care urma a fi achitată în prima instanță, în mărime de 1 296 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că prima

instanță greșit a conchis asupra cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,

care urma a fi încasată de la Mihail Chirilă.

Instanța de apel a menționat că, deși prima instanță și-a argumentat soluția în

partea stabilirii pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu al

intimatului/pârât prin faptul că la încasarea pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă, instanța de judecată urmează să țină cont de starea materială și

familială a părților, nu a ținut cont de interesul superior al copiilor minori și dacă

cuantumul stabilit spre încasare va fi suficient pentru creșterea, educația și

întreținerea copiilor minori.

Așadar, cuantumul pensiei de întreținere încasată prin hotărârea primei

instanțe, nu este suficient pentru asigurarea unei dezvoltări normale corespunzător

vârstei copiilor minori, prin urmare, a reținut instanța de apel că este necesar de a

încasa suma de 1 800 de lei lunar pentru fiecare copil minor, sumă care corespunde

stării materiale și familiale a părților.

La 13 august 2021, Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin

Asandei a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțial a hotărârii primei instanțe în

partea prin care a fost încasată pensia pentru întreținerea copiilor minori în mărime

de 1/3 din salariu și/sau alte venituri lunare, dar nu mai puțin de 1 200 de lei/lunar,

pentru fiecare copil și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încasare în

beneficiul ei de la Mihail Chirilă a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX

și XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei lunar pentru fiecare

copil până la atingerea majoratului de către copii și încasarea cheltuielilor de

judecată în mărime de 10 800 de lei.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel în partea stabilirii pensiei de întreținere a copiilor minori și

în partea încasării cheltuielilor de judecată, considerându-le în această parte ca fiind

ilegale și neîntemeiate, pasibile de casat, deoarece aprecierea probelor de către

instanțele de judecată ierarhic inferioare a fost arbitrară, au fost încălcate esențial și

3

aplicate eronat normele de drept material și normele de drept procedural, a fost

încălcat în mod flagrant art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin, concluziile primei instanțe, cât și concluziile instanței de apel

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În dispozitivul deciziei instanței de apel nu este indicat că pensia de întreținere

a copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime de 1 800 de lei urmează a fi

încasată lunar, nu este clar cum urmează a fi încasată pensia de întreținere a copiilor

minori.

Instanța de apel, deși a admis apelul declarat de ea nu a încasat cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 3 000 de lei, suportate în instanța de apel.

Având în vedere prevederile art. 94 alin. (1) CPC, recurenta a precizat că a

achitat la depunerea acțiunii în instanța de fond, taxa de stat în mărime de 100 de lei

pentru pretenția de stabilire a domiciliului copiilor minori, ce se confirmă prin

ordinul de încasare a numerarului din 8 februarie 2021, a achitat pentru asistență

juridică în instanța de fond suma de 6 500 de lei și a achitat pentru asistență juridică

în instanța de apel suma de 3 000 de lei, în total suma de 9 600 de lei, motiv din care

a considerat că urmau a fi încasate în beneficiul ei de la Mihail Chirilă cheltuielile

de judecată în mărime de 9 600 de lei.

La 19 august 2021, în adresa lui Mihail Chirilă, Direcției Asistență Socială și

Protecție a Familiei Hîncești și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Nisporeni a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Iulia Lupu (Chirilă), cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 98), fiind recepționată

de către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești și Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni la 24 august 2021 și de către

Mihail Chirilă la 26 august 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate

la actele cauzei (f. d. 100-102).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 13 august 2021 împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată

de avocatul Dorin Asandei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

4

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iulia Lupu (Chirilă),

reprezentată de avocatul Dorin Asandei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Pe de altă parte, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că argumentul din recurs precum

că în dispozitivul deciziei instanței de apel nu este indicat că pensia de întreținere a

copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime de 1 800 de lei urmează a fi încasată

lunar, nu constituie temei de casare a deciziei instanței de apel, dar este un temei de

corectare a omisiunii strecurate în dispozitivul deciziei, prin prisma prevederilor

art. 249 CPC.

La fel, omisiunea instanței de apel de a se expune cu privire la cerința de

încasare a cheltuielilor de asistență juridică suportate în instanța de apel, constituie

temei de emitere a unei hotărâri suplimentare, prin prisma prevederilor art. 250 CPC,

având în vedere că această solicitare a fost invocată în cererea de apel de către Iulia

Lupu (Chirilă), iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestei chestiuni.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

5

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată

de avocatul Dorin Asandei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6