2ra-1408/21 — cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori si a celtuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1408/21 Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul central (jud. N. Berbec) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Chirilă împotriva lui Mihail Chirilă cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Iulia Chirilă, casată parțial hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești sediul central și în această parte emisă o nouă hotărâre constată: La 8 februarie 2021, Iulia Chirilă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Chirilă, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2014, a încheiat căsătoria cu Mihail Chirilă, aceasta fiind prima căsătorie, din care au doi copii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX. A comunicat reclamanta că viața în comun cu pârâtul Mihail Chirilă a eșuat, în timpul căsătoriei în relațiile lor s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere, deseori se ceartă, căsătoria fiind desfăcută la 6 ianuarie 2021, la Serviciul de stare civilă Hîncești, fapt dovedit prin certificatul de divorț, eliberat de Serviciul de stare civilă Hîncești la 6 ianuarie 2021. La fel, a menționat că nu au ajuns la un numitor comun în privința domiciliului copiilor minori, astfel, cel mai rațional ar fi ca domiciliul copiilor să fie stabilit cu mama, din motiv că la moment copiii locuiesc cu ea, sunt foarte tare atașați de dânsa și doar ea are grijă de copii.

1 A comunicat că feciorul XXXXX la moment nu merge la grădiniță, ci se află acasă cu ea, iar fiica XXXXX. Reieșind din faptul că cheltuielile sunt mari pentru întreținerea și educația copiilor minori, motiv din care s-a adresat în instanța de judecată cu cerința de a fi încasată forțat în beneficiul său de la Mihail Chirilă pensia alimentară de întreținere pentru copiii minori XXXXX și XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către copii. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 63, 74, 76 Codul familie, art. 38, 94, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama, încasarea forțată în beneficiul ei din contul lui Mihail Chirilă a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către copii și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești sediul central, a fost admisă acțiunea parțial. A fost determinat locul de trai al copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu mama Iulia Chirilă. A fost încasată de la Mihail Chirilă în beneficiul Iuliei Chirilă pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri lunare, dar nu mai puțin de 1 200 de lei/lunar, pentru fiecare, începând cu data de 8 februarie 2021 până la atingerea majoratului de către copii sau până la schimbarea situației părților.

Au fost încasate de la Mihail Chirilă în beneficiul Iuliei Chirilă suma de 3 000 de lei - cheltuieli de asistența juridică și suma de 100 de lei pentru taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. A fost încasată de la Mihail Chirilă în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta în temeiul legii. În rest, a fost respinsă acțiunea. În susținerea soluției emise, reieșind din cumulul probelor administrate și cercetate în ședința de judecată, dar și având în vedere declarațiile participanților la proces depuse în cursul judecării cauzei, prima instanță a concluzionat că domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX urmează a fi stabilit cu mama acestora Iulia Chirilă, cu care minorii se află la moment, care inter alia este persoană cu care minorii au o legătură psihologică și emoțională mai strânsă.

Apreciind probatoriul administrat, reieșind din circumstanțele cauzei, prima instanță a considerat oportun de a stabili cuantumul pensiei de întreținere, însă nu în cuantumul solicitat de reclamantă. Astfel, este întemeiată cerința reclamantei Iulia Chirilă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, urmând a fi admisă parțial, prin stabilirea în sarcina lui Mihail Chirilă a obligației lunare de achitare a pensiei de întreținere a minorilor în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri lunare, dar nu mai puțin de 1 200 de lei, începând cu data depunerii prezentei acțiuni, adică începând cu 8 februarie 2021 și până la atingerea majoratului de către copiii minori.

2 Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Iulia Chirilă, casată hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești sediul central în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori și a taxei de stat și în această parte emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Iulia Chirilă împotriva lui Mihail Chirilă, intervenienți accesorii DASPF Hîncești și DASPF Nisporeni privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime bănească fixă. A fost încasată în beneficiul Iuliei Chirilă din contul lui Mihail Chirilă pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime bănească fixă de 1 800 de lei, pentru fiecare copil, începând cu data de 8 februarie 2021 până la atingerea majoratului de către copii.

A fost încasată în beneficiul statului din contul lui Mihail Chirilă taxa de stat, care urma a fi achitată în prima instanță, în mărime de 1 296 de lei. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că prima instanță greșit a conchis asupra cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, care urma a fi încasată de la Mihail Chirilă. Instanța de apel a menționat că, deși prima instanță și-a argumentat soluția în partea stabilirii pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu al intimatului/pârât prin faptul că la încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă, instanța de judecată urmează să țină cont de starea materială și familială a părților, nu a ținut cont de interesul superior al copiilor minori și dacă cuantumul stabilit spre încasare va fi suficient pentru creșterea, educația și întreținerea copiilor minori.

Așadar, cuantumul pensiei de întreținere încasată prin hotărârea primei instanțe, nu este suficient pentru asigurarea unei dezvoltări normale corespunzător vârstei copiilor minori, prin urmare, a reținut instanța de apel că este necesar de a încasa suma de 1 800 de lei lunar pentru fiecare copil minor, sumă care corespunde stării materiale și familiale a părților.

La 13 august 2021, Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțial a hotărârii primei instanțe în partea prin care a fost încasată pensia pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri lunare, dar nu mai puțin de 1 200 de lei/lunar, pentru fiecare copil și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încasare în beneficiul ei de la Mihail Chirilă a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către copii și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 800 de lei.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel în partea stabilirii pensiei de întreținere a copiilor minori și în partea încasării cheltuielilor de judecată, considerându-le în această parte ca fiind ilegale și neîntemeiate, pasibile de casat, deoarece aprecierea probelor de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a fost arbitrară, au fost încălcate esențial și 3 aplicate eronat normele de drept material și normele de drept procedural, a fost încălcat în mod flagrant art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, concluziile primei instanțe, cât și concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În dispozitivul deciziei instanței de apel nu este indicat că pensia de întreținere a copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime de 1 800 de lei urmează a fi încasată lunar, nu este clar cum urmează a fi încasată pensia de întreținere a copiilor minori. Instanța de apel, deși a admis apelul declarat de ea nu a încasat cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 de lei, suportate în instanța de apel.

Având în vedere prevederile art. 94 alin. (1) CPC, recurenta a precizat că a achitat la depunerea acțiunii în instanța de fond, taxa de stat în mărime de 100 de lei pentru pretenția de stabilire a domiciliului copiilor minori, ce se confirmă prin ordinul de încasare a numerarului din 8 februarie 2021, a achitat pentru asistență juridică în instanța de fond suma de 6 500 de lei și a achitat pentru asistență juridică în instanța de apel suma de 3 000 de lei, în total suma de 9 600 de lei, motiv din care a considerat că urmau a fi încasate în beneficiul ei de la Mihail Chirilă cheltuielile de judecată în mărime de 9 600 de lei.

La 19 august 2021, în adresa lui Mihail Chirilă, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Iulia Lupu (Chirilă), cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 98), fiind recepționată de către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni la 24 august 2021 și de către Mihail Chirilă la 26 august 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 100-102). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 13 august 2021 împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 4 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Pe de altă parte, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că argumentul din recurs precum că în dispozitivul deciziei instanței de apel nu este indicat că pensia de întreținere a copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime de 1 800 de lei urmează a fi încasată lunar, nu constituie temei de casare a deciziei instanței de apel, dar este un temei de corectare a omisiunii strecurate în dispozitivul deciziei, prin prisma prevederilor art. 249 CPC. La fel, omisiunea instanței de apel de a se expune cu privire la cerința de încasare a cheltuielilor de asistență juridică suportate în instanța de apel, constituie temei de emitere a unei hotărâri suplimentare, prin prisma prevederilor art. 250 CPC, având în vedere că această solicitare a fost invocată în cererea de apel de către Iulia Lupu (Chirilă), iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestei chestiuni.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

5 Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iulia Lupu (Chirilă), reprezentată de avocatul Dorin Asandei. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6